ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3333/2008

Asupra recursului de

față:

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Suceava la data de 3 mai 2006 reclamantul A.D.D., în contradictoriu, cu pârâta

SC O. SA - Sucursala Suceava a solicitat obligarea pârâtei să desființeze pe

cheltuiala sa, acoperișul clădirii în care se află sediul SC O. SA Suceava, iar

în caz de refuz, autorizarea sa de a executa această lucrare pe cheltuiala

pârâtei. De asemenea, a solicitat obligarea pârâtei la plata daunelor provocate

prin construirea acestui acoperiș.

Judecătoria Suceava, prin

sentința nr. 3778 din 2 noiembrie 2006 a respins, ca nefondată acțiunea și

cererea pârâtei de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.

Împotriva acestei

sentințe a declarat apel reclamantul A.D.D., soluționat de Tribunalul Suceava, secția

comercială, contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 6 din 21

noiembrie 2007, prin care a admis apelul, a anulat sentința atacată și a

reținut cauza pentru judecarea în fond, cu motivarea că Judecătoria Suceava a

soluționat cauza cu încălcarea normelor de competență materială, prevăzute de art.

2 alin. (1) lit. a) C. proc. civ., în cazul litigiilor comerciale al căror

obiect este neevaluabil în bani.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, sub nr. 4316/86/2007, iar prin sentința nr. 3034 din

29 octombrie 2007 s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului A.D.D.,

reținându-se că reclamantul și-a restrâns acțiunea, în sensul că a renunțat la

capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata despăgubirilor.

Curtea de Apel

Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr.

29 din 25 februarie 2008 a respins ca nefondat apelul reclamantului A.D.D.,

reținându-se din probele administrate la instanța de fond, că lucrările

executate de către pârâtă prezintă o calitate corespunzătoare, neexistând

deficiențe care să afecteze rezistența și stabilitatea construcției.

Împotriva acestei

decizii, în termen legal, reclamantul A.D.D. a declarat recurs, apreciind că în

mod nelegal instanța de apel a respins ca nefondat apelul său, fiind încălcate

dispozițiile art. 201 pct. 5 C. proc. civ., care îi ofereau posibilitatea

desemnării unui expert parte, la momentul efectuării expertizei în construcții.

Totodată tabelul

privind acordul proprietarilor pentru amenajarea spațiului în litigiu nu prezintă

număr de înregistrare și, nu este posibil ca la data de 24 martie 2001 să se

încheie procesul de recepție calitativă, când abia la data de 3 august 2001 s-a

eliberat autorizația de construire, toate aceste motive nefiind, în măsură să

facă dovadă asupra respectării condițiilor impuse de legislație în privința

realizării construcției. Analizând decizia atacată prin prisma motivelor de

recurs, Înalta Curte, care în drept se încadrează în art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente :

În mod corect,

instanța de apel a respins apelul reclamantului A.D.D., reținându-se din

probele administrate la instanța de fond, că lucrările de amenajare și extindere

a sediului pârâtei SC O. SA - sucursala Suceava s-au făcut cu respectarea

dispozițiilor legale în materie, respectiv, certificatul de urbanism din 21

septembrie 2000, autorizația de construire nr. 163 din iunie 2001, acordul propietarilor,

inclusiv acordul fostului proprietar al apartamentului reclamantului Isopescu

Mircea, iar concluziile raportului de expertiză arată că s-au respectat

prevederile din proiect și că lucrările executate sunt de bună calitate,

nefiind constatate deficiențe care să afecteze rezistența și stabilitatea

construcției.

Susținerea

recurentului, potrivit căruia i s-a încălcat dreptul de a beneficia de un

expert parte la efectuarea expertizei dispuse în cauză, nu poate fi primită,

atâta vreme cât nu s-a solicitat acest lucru, iar instanța, potrivit

dispozițiilor art. 292 C. proc. civ., a încuviințat și administrat probele a

căror necesitate rezultă din dezbateri.

În ceea ce privește

tabelul privind acordul proprietarilor pentru amenajarea spațiului în litigiu,

se constată că, acesta a fost parafat și semnat de ambele părți, iar critica

adusă procesului-verbal de recepție calitativă, în sensul că acesta ar fi fost

încheiat la data de 24 martie 2001, deci înainte de 3 august 2001, data când s-a

eliberat autorizația de construire, nu are suport legal, întrucât recepționarea

lucrărilor s-a făcut conform procesului-verbal la data de 28 februarie 2003

(fila 93 dosar fond).

Așa fiind, potrivit

dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul

declarat de reclamantul A.D.D. împotriva Deciziei nr. 29 din 25 februarie 2008

pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 12 noiembrie 2008.