ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.01.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 166/2008

HOTĂRÂRE
17.01.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 166/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Olt, secția

comercială și contencios administrativ, reclamanții S.I., P.I., A.C., L.A., C.I.,

C.N., S.F., în calitate de membrii ai Uniunii Naționale a Cadrelor Militare în Rezervă

și Retragere - Filiala Caracal, cu solicitat modificarea art. 9 din Ordinul Ministrului

Apărării Naționale nr. 116 din 05 septembrie 2002 privind aprobarea Normelor metodologice

privind încadrarea în condiții deosebite, speciale, a cadrelor militare în activitate,

în sensul de a stabili că respectivele „condiții specifice” sunt aplicabile și cadrelor

militare pensionate înainte de 10 aprilie 2001.

Tribunalul Olt, prin sentința

nr. 89 din 20 februarie 2007, a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului

Olt și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de

Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, având în vedere că litigiul

vizează un act administrativ emis de o autoritate centrală.

Cauza a fost înregistrată

sub nr. 1043/54/2007 la Curtea de Apel Craiova, iar prin sentința nr. 177 din

18 mai 2007 a fost respinsă acțiunea formulată, ca nefondată.

În motivarea acestei soluții

s-a reținut că s-a solicitat modificarea actului pentru a fi eliminată discriminarea

conținută în textul normelor în cauză în ceea ce privește stabilirea vechimii ca

bază pentru calcularea pensiilor cadrelor militare, discriminare existentă între

cadrele militare pensionate înainte și respectiv după data de 10 aprilie 2001.

Actul a cărui modificare

se solicită este un act administrativ cu caracter normativ, care trebuie să fie

conform cu dispozițiile legii pentru a cărei aplicabilitate a fost emis și nu poate

cuprinde prevederi care să contravină acestuia sau să adauge ori să impună limitări

și distincții nereglementate de lege.

Prin solicitarea de modificare

a art. 9 din Ordinul nr. 116 al Ministrului Apărării Naționale, ordin emis în vederea

aplicării Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, se solicită implicit

modificarea legii, prerogativă recunoscută, conform art. 61 alin. (1) din Constituția

României, exclusiv Parlamentului.

S-a mai precizat că a

fost depusă la dosar Legea nr. 90 din 03 aprilie 2007 publicată în M. Of. nr.

242/11.04.2007 care a prevăzut modificarea art. 9 din Legea nr. 164/2001.

Împotriva acestei sentințe

s-a declarat recurs de către reclamanți, care au considerat-o ca fiind nelegală

și netemeinică, solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii, în sensul

admiterii acțiunii.

Este criticată soluția

instanței de fond pentru că chiar prin Legea nr. 90 din 03 aprilie 2007 s-a confirmat

dreptul cadrelor militare pensionate anterior datei de 10 aprilie 2001 de a fi același

cu dreptul cadrelor pensionate ulterior acestei date, iar ordinul a cărui modificare

se solicită a fost emis cu interpretarea greșită a Legii nr. 164/2001 și H.G.

nr. 1294/2001.

Soluția instanței de fond

este considerată greșită și pentru că s-a solicitat suspendarea judecării cauzei

până la 01 ianuarie 2007, dar instanța de fond a respins această cerere.

Examinând actele depuse

la dosar, motivele de recurs invocate, dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta

Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:

Legea nr. 164/2001 – legea

privind pensiile militare de stat a prevăzut, în art. 9 alin. (2) că reglementările

privind locurile de muncă și activitățile cu condiții deosebite speciale, specifice

pentru cadrele militare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului pe baza propunerilor

instituțiilor din domeniul apărării.

În conformitate cu această

prevedere a fost emisă H.G. nr. 1294/2001 privind stabilirea locurilor de muncă

și activităților cu condiții deosebite, condiții speciale pentru cadrele militare

în activitate, iar în art. 7 din aceasta s-a prevăzut că stabilirea criteriilor

și a metodologiei de încadrare a personalului militar în condiții deosebite, speciale

și alte condiții, specifice cadrelor militare în activitate, urma să se facă prin

ordin al conducătorului fiecărei instituții din domeniul apărării, securității naționale

și ordinii publice.

Ordinul nr. 116/2002 al

Ministrului Apărării Naționale a aprobat Normele metodologice privind încadrarea

în condiții deosebite, speciale și alte condiții, specifice cadrelor militare în

activitate.

Prin urmare, Ordinul

nr. 116/2002 al Ministrului Apărării Naționale a fost emis în baza și în executarea

Legii nr. 164/2001 și H.G. nr. 1294/2001.

Reclamanții au solicitat

modificarea art. 9 din ordinul nr. 116/2002 în sensul că sporurile prevăzute să

fie acordate și cadrelor militare pensionate anterior datei de 10 aprilie 2001,

și nu numai celor pensionate începând cu acea dată.

Așa cum corect a reținut

instanța de fond, această modificare ar fi neconformă cu prevederile Legii nr. 164/2001

și ale H.G. nr. 1294/2001, acte normative în baza cărora a fost emis.

Fiind un ordin emis de

ministru, potrivit art. 74 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă,

acesta trebuie să se limiteze la cadrul actelor pe baza și în executarea cărora

a fost emis.

Pentru că Legea nr. 164/2001

a intrat în vigoare la 10 aprilie 2001, în lipsa unei prevederi exprese, potrivit

principiului neretroactivității legii civile, aceasta își produce efectele începând

cu acea dată, iar H.G. nr. 1294/2001 se referă la condițiile în care lucrează cadrele

militare în activitate.

Nu s-a solicitat de către

reclamanți anularea H.G. nr. 1294/2001, în baza căreia a fost emis ordinul a cărui

modificare se cere, astfel că, acesta fiind emis în conformitate cu prevederile

legale, nu poate fi modificat, pentru că prin această modificare s-ar adăuga la

lege, pentru că Legea nr. 164/2001 nu conține o asemenea prevedere, ca o excepție

de la principiul neretroactivității legii.

O asemenea prevedere a

fost inclusă în Legea nr. 164/2001 prin Legea nr. 90 din 03 aprilie 2007 care a

modificat art. 9 tocmai în sensul cererii reclamanților, respectiv ca de prevederile

art. 9 alin. (1)-(3) să beneficieze și cadrele militare care aveau calitatea de

pensionar militar la data intrării în vigoare a legii, respectiv 10 aprilie 2001

dispoziții care se aplică începând cu 01 ianuarie 2008.

În aceste condiții, nu

se poate spune că hotărârea instanței de recurs a fost dată cu aplicarea greșită

a legii, iar motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. este nefondat.

Nici motivul de recurs

ce viza critica soluției instanței de fond de respingere a cererii de suspendare

a cauzei până la 01 ianuarie 2008 nu este fondat.

Potrivit art. 244

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. instanța poate suspenda judecata când dezlegarea

pricinii atârnă în totul sau în parte de existența sau inexistența unui drept care

face obiectul altei judecăți.

Din actele depuse la dosar

nu rezultă că reclamanții ar fi făcut dovada că pe rolul altei instanțe se află

o cauză de care să depindă soluția din această cauză. Oricum, chiar dacă ar exista,

textul nu este imperativ, iar instanța, în fața căreia a fost cerută suspendarea,

poate aprecia dacă se impune sau nu.

Nefiind îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., în mod corect s-a dispus respingerea

cererii de suspendare.

Nu pot fi reținute nici

susținerile potrivit căreia prin respingerea acțiunii reclamanții nu vor mai putea

beneficia de drepturile acordate de Legea nr. 90/2007.

Așa cum am arătat prevederile

au intrat în vigoare la 01 ianuarie 2008, iar în baza lor se va proceda la modificarea

și a actelor emise în aplicarea Legii nr. 164/2001, respectiv H.G. nr. 1294/2001

și ordinul nr. 166/2002, iar reclamanții, dacă îndeplinesc condițiile, vor putea

beneficia de aceste noi prevederi.

În cazul în care actele

subsecvente legii nu vor fi modificate, abia atunci se poate cere anularea lor,

tocmai pentru că nu ar fi conforme cu noile dispoziții legale.

Apreciind că soluția instanței

de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., va fi respins

recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat

de Uniunea Națională a Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere – Filiala Caracal,

împotriva sentinței civile nr. 177 din 18 mai 2007 a Curții de Apel Craiova, secția

contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 ianuarie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-10-02
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3665/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1398 din 24 mai 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată exc
ÎCCJ 2007-09-19
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3430/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 63 din 21 mai 2007 Curtea de Apel Galați a respins ca nefondată excepția de nelegalitate formulată de reclamantul O.M., având ca
ÎCCJ 2008-02-05
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 406/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamantul D.M. a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României solicitând anularea paragrafului 3 din H.G. nr. 69/2004 pentru modificarea și completar
ÎCCJ 2005-12-09
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5872/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată inițial la Tribunalul Dolj, reclamantul T.C. a chemat în judecată pârâții Ministerul Apărării Naționale - U.M. 02403 Craiova și
ÎCCJ 2006-11-10
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3937/2006
renții-reclamanți. La aceeași concluzie conduc și considerentele Deciziei nr. 278 din 21 martie 2006, referitoare la excepția de neconstituționalitate a art. 78 și 80 din Legea nr. 164/2001, unde Curtea Constituțională a reținut că actualiz
Sursă