ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5872/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată inițial la Tribunalul Dolj, reclamantul T.C. a chemat în judecată pârâții Ministerul Apărării Naționale - U.M. 02403 Craiova și Casa O.P.S.N.A.J., pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, să fie obligată pârâta U.M.

02403 Craiova, la recalcularea pensiei în decizia de pensionare nr. 0102310, ce se plătește cu mandatul nr. 17556080 din 24 ianuarie 2003, conform coeficientului de salarizare 3,20, corespunzător funcției deținute la trecerea în rezervă - 30 noiembrie 2002. Tribunalul Dolj, secția comercială și de contencios administrativ, prin sentința nr. 577 din 7 octombrie 2003, a declinat competența de a soluționa acțiunea, în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, cu motivarea că intimata în cauză este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, în conformitate cu prevederile art. 1 din H.G. nr. 741/2003 și O.U.G.

nr. 64/2003, fapt ce atrage incidența dispozițiilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ. Față de invocarea de către reclamant, a excepției necompetenței teritoriale a Curții de Apel București, această instanță, prin sentința civilă nr. 464 din 9 martie 2004, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul T.C., în favoarea Curții de Apel Craiova. Reclamantul a depus o precizare la acțiunea inițială, în sensul că solicită reîncadrarea în rândul cadrelor active ale Ministerului Apărării Naționale, cu acordarea gradului de locotenent-colonel și cu privire la aplicarea Statutului Cadrelor Militare (vechime, daune materiale, avansare, calcularea veniturilor bănești la zi). Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 531 din 9 septembrie 2004, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantul T.C.

împotriva pârâților Ministerul Apărării Naționale și Casa O.P.S.N.A.J., reținând, în ceea ce privește acțiunea precizată, că reîncadrarea în rândul cadrelor active ale Ministerului Apărării Naționale și acordarea gradului de locotenent colonel nu se pot face decât în temeiul art. 43 lit. b) și art. 36 lit. d) din Legea nr. 80/1995, privind Statutul cadrelor militare, care stabilește competența chemării în activitate, exclusiv ministrului, iar nu instanței de contencios administrativ. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, reclamantul T.C. Invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 și 10 C. proc. civ., recurentul a arătat, în esență, că hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, că instanța a interpretat greșit actul dedus judecății, în condițiile în care obiectul acțiunii l-a constituit anularea ordinului trecerii sale în rezervă și că nu au fost analizate toate actele dosarului, pentru a se pronunța o hotărâre temeinică și legală.

Prin întâmpinare, intimata Casa O.P.S.N.A.J. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, avându-se în vedere obiectul cauzei care privește recalcularea pensiei și specificul activității acestei instituții. Excepția invocată va fi respinsă în raport cu împrejurarea că în una din multiplele cereri de precizare a acțiunii inițiale, recurentul-reclamant a solicitat și restituirea cotei de 7% pentru constituirea fondului privind asigurările de sănătate. Examinând sentința atacată, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nici una din criticile formulate de recurent nu este întemeiată și că nu există, deci, motive pentru modificarea sau casarea hotărârii judecătorești. Situația de fapt și de drept au fost corect reținute de Curtea de Apel Craiova.

Astfel, conform precizării de acțiune din 25 iunie 2004, recurentul-reclamant a solicitat „reîncadrarea în rândul cadrelor active ale Ministerul Apărării Naționale, cu acordarea gradului de locotenent colonel” și obligarea acestui pârât, la daune materiale și morale. În motivarea cererii, recurentul-reclamant a arătat că trecerea sa în rezervă prin Ordinul Ministerului Public nr. 1469 din 30 noiembrie 2002, nu a fost legală. De observat că o cerere în sensul anulării acestui ordin nu există la dosarul cauzei și că în ipoteza în care ar fi existat, ar fi fost discutabil termenul în care s-ar fi formulat o acțiune în contencios administrativ pe acest aspect. Oricum, din actele dosarului a rezultat că trecerea în rezervă a fost motivată de reorganizarea și reducerea unor funcții din statele de reorganizare, conform art. 85 lit. e) din Legea nr. 80/1995.

Recurentul-reclamant a fost trecut în rezervă cu drept de pensie anticipată, cu începere de la 30 noiembrie 2002, beneficiind și de ajutare și plăți compensatorii. În mod corect, în raport cu obiectul acțiunii, astfel cum a fost acesta precizat la 25 iunie 2004, și având în vedere prevederile art. 43 lit. b) și art. 36 lit. d) din legea privind Statutul cadrelor militare, instanța de contencios administrativ a stabilit că nu sunt incidente dispozițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990. Ca urmare, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de T.C. împotriva sentinței nr. 531 din 9 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 decembrie 2005.