ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5872/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată inițial

la Tribunalul Dolj, reclamantul T.C. a chemat în judecată pârâții Ministerul

Apărării Naționale - U.M. 02403 Craiova și Casa O.P.S.N.A.J., pentru ca, prin

sentința ce se va pronunța, să fie obligată pârâta U.M. 02403 Craiova, la

recalcularea pensiei în decizia de pensionare nr. 0102310, ce se plătește cu

mandatul nr. 17556080 din 24 ianuarie 2003, conform coeficientului de

salarizare 3,20, corespunzător funcției deținute la trecerea în rezervă - 30

noiembrie 2002.

Tribunalul Dolj, secția comercială

și de contencios administrativ, prin sentința nr. 577 din 7 octombrie 2003, a

declinat competența de a soluționa acțiunea, în favoarea Curții de Apel

București, secția de contencios administrativ, cu motivarea că intimata în

cauză este un organ de specialitate al administrației publice centrale, cu

personalitate juridică, în subordinea Guvernului, în conformitate cu

prevederile art. 1 din H.G. nr. 741/2003 și O.U.G. nr. 64/2003, fapt ce atrage

incidența dispozițiilor art. 3 pct. 1 C. proc. civ.

Față de invocarea de către

reclamant, a excepției necompetenței teritoriale a Curții de Apel București,

această instanță, prin sentința civilă nr. 464 din 9 martie 2004, a declinat

competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul T.C., în favoarea

Curții de Apel Craiova.

Reclamantul a depus o precizare la

acțiunea inițială, în sensul că solicită reîncadrarea în rândul cadrelor active

ale Ministerului Apărării Naționale, cu acordarea gradului de

locotenent-colonel și cu privire la aplicarea Statutului Cadrelor Militare

(vechime, daune materiale, avansare, calcularea veniturilor bănești la zi).

Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ, prin sentința nr. 531 din 9 septembrie 2004, a

respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantul T.C. împotriva

pârâților Ministerul Apărării Naționale și Casa O.P.S.N.A.J., reținând, în ceea

ce privește acțiunea precizată, că reîncadrarea în rândul cadrelor active ale

Ministerului Apărării Naționale și acordarea gradului de locotenent colonel nu

se pot face decât în temeiul art. 43 lit. b) și art. 36 lit. d) din Legea nr.

80/1995, privind Statutul cadrelor militare, care stabilește competența

chemării în activitate, exclusiv ministrului, iar nu instanței de contencios

administrativ.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs, reclamantul T.C.

Invocând în drept dispozițiile art.

304 pct. 7, 8, 9 și 10 C. proc. civ., recurentul a arătat, în esență, că

hotărârea recurată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, că instanța a

interpretat greșit actul dedus judecății, în condițiile în care obiectul

acțiunii l-a constituit anularea ordinului trecerii sale în rezervă și că nu au

fost analizate toate actele dosarului, pentru a se pronunța o hotărâre

temeinică și legală.

Prin întâmpinare, intimata Casa

O.P.S.N.A.J. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, avându-se

în vedere obiectul cauzei care privește recalcularea pensiei și specificul

activității acestei instituții.

Excepția invocată va fi respinsă în

raport cu împrejurarea că în una din multiplele cereri de precizare a acțiunii

inițiale, recurentul-reclamant a solicitat și restituirea cotei de 7% pentru

constituirea fondului privind asigurările de sănătate.

Examinând sentința atacată, Înalta

Curte de Casație și Justiție reține că nici una din criticile formulate de

recurent nu este întemeiată și că nu există, deci, motive pentru modificarea

sau casarea hotărârii judecătorești.

Situația de fapt și de drept au fost

corect reținute de Curtea de Apel Craiova.

Astfel, conform precizării de acțiune din 25 iunie

2004, recurentul-reclamant a solicitat „reîncadrarea în rândul cadrelor active

ale Ministerul Apărării Naționale, cu acordarea gradului de locotenent colonel”

și obligarea acestui pârât, la daune materiale și morale.

În motivarea cererii, recurentul-reclamant a arătat

că trecerea sa în rezervă prin Ordinul Ministerului Public nr. 1469 din 30

noiembrie 2002, nu a fost legală. De observat că o cerere în sensul anulării

acestui ordin nu există la dosarul cauzei și că în ipoteza în care ar fi

existat, ar fi fost discutabil termenul în care s-ar fi formulat o acțiune în

contencios administrativ pe acest aspect.

Oricum, din actele dosarului a

rezultat că trecerea în rezervă a fost motivată de reorganizarea și reducerea

unor funcții din statele de reorganizare, conform art. 85 lit. e) din Legea nr.

80/1995. Recurentul-reclamant a fost trecut în rezervă cu drept de pensie

anticipată, cu începere de la 30 noiembrie 2002, beneficiind și de ajutare și

plăți compensatorii.

În mod corect, în raport cu obiectul

acțiunii, astfel cum a fost acesta precizat la 25 iunie 2004, și având în

vedere prevederile art. 43 lit. b) și art. 36 lit. d) din legea privind

Statutul cadrelor militare, instanța de contencios administrativ a stabilit că

nu sunt incidente dispozițiile art. 1 din Legea nr. 29/1990.

Ca urmare, în temeiul art. 312 C.

proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de T.C.

împotriva sentinței nr. 531 din 9 septembrie 2004 a Curții de Apel Craiova,

secția de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 9 decembrie 2005.