ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3681/2012

Asupra conflictului

negativ de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Contestalorul P.A.I., membru al Sindicatului

Cadrelor Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere - Filiala Craiova,

prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj, a chemat în judecată Casa

de Pensii din cadrul M.A.I., solicitând instanței să dispună anularea deciziei de

pensie din data de 27 decembrie 2010 emisă de intimată, să dispună menținerea drepturilor

de pensie stabilite prin decizia din data de 20 iunie 2005 emisă de intimată, obligarea

pârâtei la plata diferenței dintre pensia de serviciu stabilită conform Legii

nr. 164/2001 și pensia recalculată conform Legii nr. 119/2010. precum și la plata

dobânzii legale calculată la aceste diferențe.

Prin sentința

nr. 3537 din 14 martie 2011, Tribunalul Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări

sociale, a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale și a declinat soluționarea

cauzei în favoarea Tribunalului București, reținând. în esență, că în speță sunt

aplicabile dispozițiile art. 156 din Legea nr. 19/2000, aliate în vigoare la momentul

emiterii deciziei a cărei anulare se solicită.

Cauza a fost înregistrată

pe rolul Tribunalului București, secția a VlII-a conflicte de muncă și asigurări

sociale.

Prin sentința

civilă nr. 3711 din 23 aprilie 2012, Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte

de muncă și asigurări sociale, a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Tribunalului Dolj. A constatat ivit conflictul negativ de competență și

în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (2) raportat la art. 22 alin. (3) C.

proc. civ. a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție. în vederea soluționării

conflictului de competență.

Pentru a pronunța

astfel, Tribunalul București, a reținut în esență că, litigiul nu este de competența

sa, întrucât prevederile art. 154 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul

unitar de pensii publice, act normativ în vigoare la data sesizării Tribunalului

Dolj, reglementează din punct de vedere teritorial competența de soluționare a cererilor

îndreptate împotriva C.N.P.P., a caselor teritoriale de pensii sau împotriva caselor

de pensii sectoriale, aceasta aparținând instanței în a cărei rază teritorială se

află domiciliul sau reședința reclamantului.

S-a apreciat că

pentru stabilirea competenței teritoriale prezintă interes legea de procedură în

vigoare la momentul sesizării instanței, aceasta fiind legea nouă, respectiv Legea

nr. 263/2010, care a modificat norma de competență reglementată prin art. 156 din

Legea nr. 19/2000, lege care de altfel a fost abrogată odată cu intrarea în vigoare

a Legii nr. 263/2010.

În consecință,

Tribunalul București, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea

Tribunalului Dolj în circumscripția căruia se află domiciliul conteslatorului, motiv

pentru care a fost admisă excepția necompetenței teritoriale.

Înalta Curte,

constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe,

care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul

dispozițiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență,

stabilind în favoarea Tribunalului Dolj competența de soluționare a cauzei, pentru

următoarele considerente:

Cauza dedusă judecații

este un litigiu de asigurări sociale, contestatorul P.A.I. - prin Sindicatul Cadrelor

Militare Disponibilizate în Rezervă și în Retragere învestind instanța cu o cerere

prin care solicită anularea deciziei din data de 27 decembrie 2010, privind recalcularea

pensiei în baza Legii nr. 119/2010.

Este de necontestat

că decizia de recalcularea a cărei anulare se solicită a fost emisă la data de 27

decembrie 2010 în baza Legii nr. 119/2010. Cererea de anulare a fost formulată la

data de 4 februarie 2011, în contradictoriu cu Casa de Pensii a M.A.I., depusă la

instanța de la domiciliul reclamantului pensionar, după intrarea în vigoare a Legii

nr. 263/2010.

Dispozițiile

art. 196 lit. a) din Legea nr. 263/2010 au abrogat expres Legea nr. 19/2000 la care

făcea trimitere prevederile Legii nr. 119/2010 în baza căreia a fost emisă decizia

de recalculare a pensiei a cărei anulare s-a solicitat.

Este de reținut

că, potrivit prevederilor art. 154 din Legea nr. 263/2010 (care au preluat conținutul

dispozițiilor art. 156 din Legea nr. 19/2000) competența de soluționare a cererilor

formulate împotriva C.N.P.A.S sau a Caselor teritoriale de pensii (fostele Case

de pensii ale Ministerului Apărării Naționale, a M.A.I. și SR1), sunt de competența

instanței în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau sediul reclamantul.

Conform dispozițiilor

art. 725 C. proc. civ., normele de procedură civilă sunt de imediată aplicare, iar

Legea nr. 19/2000 și Legea nr. 263/2010 sunt legi speciale, cu privire la normele

de procedură.

Totodată. în raport

și de prevederile art. 727 C. proc. civ., este de reținut, că o lege abrogată nu

poate ultraactiva pentru a impune o competență diferită de cea stabilită de noua

lege ale cărei norme de procedură trebuie să fie de imediată aplicare.

Prin urmare, având

în vedere că, în speța de față, competența teritorială este determinată de domiciliul

reclamantului, care se află în raza județului Dolj, se reține că. competența teritorială

pentru soluționarea cauzei îi revine Tribunalului Dolj.

În consecință,

față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 22 alin.

(5) C. proc. civ., Înalta Curte, urmează a stabili competența de soluționare a cererii

formulată de contestalorul P.A.I. - prin Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate

în Rezervă și în Retragere în favoarea Tribunalului Dolj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare în favoarea Tribunalului Dolj.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

26 septembrie 2012.