ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 119/2025
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 119/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)
Deliberând asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 1 septembrie 2023 pe rolul Judecătoriei Câmpina sub nr. x/204/2023, reclamanta A LTD a solicitat obligarea pârâtei B la plata sumei de 1.370,61 lei, reprezentând debit principal, precum și a dobânzii legale penalizatoare de la data introducerii cererii și până la achitarea integrală a debitului restant.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1.026 și următoarele C. proc. civ., art. 1.566 și următoarele C. civ., art. 2 și art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 13/2011.
Prin sentința civilă nr. 2322/2024 din 10 mai 2024 pronunțată de Judecătoria Câmpina a fost admisă excepția necompetentei teritoriale, invocată din oficiu, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut incidența dispozițiilor art. 121 C. proc. civ., reglementând un caz de competență teritorială exclusivă, potrivit cărora cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduce numai la instanța domiciliului consumatorului, în fapt constatându-se că, la data formulării cererii de chemare în judecată, domiciliul pârâtei se afla în București sectorul 1.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București – Secția a II-a Civilă la 31 mai 2024.
Prin sentința civilă nr. 4791/2024 din 19 iunie 2024 pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a Civilă a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, fiind declinată competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut incidența dispozițiilor art. 121 și art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., precum și împrejurarea că, la data introducerii cererii de chemare în judecată, pârâta avea reședința stabilită în Drobeta-Turnu Severin.
S-a arătat că, în dreptul procesual civil, noțiunea de domiciliu trebuie interpretată într-un sens larg, respectiv adresa unde partea locuiește efectiv, reținându-se și faptul că pârâta a solicitat expres declinarea competenței de soluționare a cauzei la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin la 11 iulie 2024 sub același număr.
Prin sentința civilă nr. 2369 din 24 septembrie 2024 pronunțată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin a fost admisă excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, fiind declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București. De asemenea, constatându-se ivit conflictul negativ de competență, s-a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut, în esență, că domiciliul pârâtei se află București, sectorul 1, precum și că, din actele dosarului, nu se poate stabili cu certitudine că pârâta locuiește în fapt în circumscripția Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.
De asemenea, s-a arătat că Judecătoria Sectorului 1 București s-a pronunțat asupra excepției necompetenței teritoriale cu nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin. (5) C. proc. civ. în ceea ce privește contradictorialitatea procesului.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a Civilă la 22 noiembrie 2024 sub același număr.
Înalta Curte de Casație și Justiție, constatând, conform art. 133 pct. 2 teza finală C. proc. civ., existența unui conflict negativ de competență între Judecătoria Câmpina, Judecătoria Sectorului 1 București – Secția a II-a Civilă și Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, care și-au declinat succesiv competența în a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) din același cod, va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:
Prin cererea cu valoare redusă dedusă judecății se urmărește valorificarea unui drept de creanță născut dintr-un contract încheiat între un profesionist și un consumator.
Potrivit dispozițiilor art. 1.028 alin. (1) C. proc. civ., „competența de a soluționa cererea în primă instanță aparține judecătoriei”, iar conform alin. (2) al aceluiași articol, „competența teritorială se stabilește potrivit dreptului comun”. În acest sens, art. 107 alin. (1) din același cod prevede ca regulă generală faptul că ,,Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel.”
Or, conform dispozițiilor art. 121 teza I C. proc. civ., „cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului”.
Rezultă, astfel, că cererile formulate împotriva unui consumator sunt de competența exclusivă a instanței de la domiciliul acestuia, devenind incidente dispozițiile art. 129 alin. (2) pct. 3 C. proc. civ., care prevăd că ,,Necompetența este de ordine publică: (…) în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura.”
Pentru identificarea domiciliului persoanei fizice prezintă relevanță prevederile art. 87-91 C. civ. Trebuie menționat, însă, că, deși noțiunile de „domiciliu” și „reședință” nu se suprapun din punct de vedere al evidenței populației, această distincție nu este relevantă în procesul civil. Noțiunea de domiciliu, care interesează în sens procedural, se identifică cu noțiunea de domiciliu de fapt, în raport cu locuința statornică a părților stabilindu-se atât legalitatea procedurii de citare, cât și instanța competentă să soluționeze pricina.
În cauză, se constată că, astfel cum rezultă din actele dosarului, la momentul sesizării instanței, pârâta avea domiciliul legal stabilit în municipiul București sectorul 1 iar reședința acesteia, la aceeași dată, se afla în Drobeta-Turnu Severin, aspect confirmat de către pârâtă, care și-a ales domiciliul procesual la adresa de reședință.
De altfel, prin adresa înregistrată la 7 mai 2024 în dosarul Judecătoriei Câmpina, pârâta însăși a solicitat declinarea cauzei la Judecătoria Drobeta-Turnu Severin, în susținerea cererii arătând că nu se va putea înfățișa înaintea instanței sesizate inițial prin cererea de chemare în judecată.
Prin urmare, instanței în circumscripția căreia se află domiciliul în fapt al pârâtei îi revine competența teritorială de soluționare a cauzei.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 135 alin. (4) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Drobeta-Turnu Severin.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 ianuarie 2025.