ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 854/2025

HOTĂRÂRE

20.05.2025

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 854/2025 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2025)

Ședința publică din data de 20 mai 2025

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de valoare redusă înregistrată pe rolul Judecătoriei Bacău la data de 22.02.2024, sub nr. x/2024, reclamanta A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta B. a solicitat să se dispună obligarea acestuia la plata sumei de 1,029.05 RON reprezentând debit principal, la care se adaugă plata dobânzii contractuale penalizatoare calculate la data scadenței obligațiilor de plată până la achitarea integrală a debitului; s-a mai solicitat obligarea pârâtei la plata dobânzii legale penalizatoare, cu începere de la data cesiunii intervenite între creditorul cedent și aceasta, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 9449/2024 din data de 13 noiembrie 2024 Judecătoria Bacău, secția Civilă, s-a admis excepția necompetenței teritoriale invocată de către instanță din oficiu și a fost declinată judecata cererii de valoare redusă în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București.

În fundamentarea acestei sentințe, în aplicarea art. 121 C. proc. civ., art. 129 alin. (2) pct. 2 și pct. 3 C. proc. civ., s-a reținut, în esență, că, în prezenta cauză, reclamanta are calitatea de profesionist, iar pârâta de consumator, în sensul art. 2 din Legea nr. 193/2000. De asemenea, pârâta are domiciliul în București, după cum reiese din extrasul D.E.P.A.B.D., domiciliu care se află în raza de competență a Judecătoriei Sector 2 București; totodată, s-a reținut că părțile nu au convenit asupra competenței unei alte instanțe, în condițiile art. 126 alin. (2) C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 1462/2025 din 11.02.2025 pronunțată de Judecătoria Sectorului 2, secția Civilă s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Sectorului 2 București, invocată din oficiu; s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău; s-a constatat existența unui conflict negativ de competență; s-a suspendat judecata cauzei și s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

În fundamentarea acestei sentințe, în aplicarea dispozițiilor art. 121 C. proc. civ., art. 87, art. 88 și art. 91 din C. civ., s-au reținut, în esență, următoarele:

Părțile raportului dedus judecății, respectiv reclamanta și pârâtul au calitatea de profesionist, respectiv de consumator, în sensul dispozițiilor Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, motiv pentru care, în ceea ce privește competența teritorială, este aplicabil art. 121 C. proc. civ.

Pentru a identifica sensul noțiunii de "domiciliu" în raport cu art. 121 C. proc. civ., instanța a reținut că dispozițiile procesuale invocate trebuie coroborate cu normele din C. civ., care definesc noțiunile de "domiciliu" și "reședință", în acest sens, fiind relevante prevederile art. 87, art. 88 și art. 91 din C. civ.

De asemenea, în vederea asigurării unei apărari eficiente și pentru o bună desfășurare a procesului civil, noțiunea de domiciliu, în sensul art. 121 C. proc. civ., trebuie înțeleasă într-un sens mai larg, interesând nu doar locuința statornică sau principală a pârâtului, ci și adresa unde acesta locuiește efectiv, în măsura în care aceasta a fost cunoscută de către terțele persoane interesate.

În prezenta cauză, la data la care reclamanta a introdus cererea de chemare în judecată, 22.02.2024, pârâtul B., începând cu data de 05.07.2023, avea reședința legal stabilită în Municipiul Moinești, jud. Bacău, conform extrasului D.E.P.A.B.D. emis la data de 26.02.2024, reședință valabilă și la data pronunțării sentinței, conform extrasului D.E.P.A.B.D. emis la data de 10.02.2025.

Înalta Curte, constatând existența unui conflict negativ de competență între cele două instanțe, care se declară deopotrivă necompetente de a judeca aceeași pricină, în temeiul dispozițiilor art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind în favoarea Judecătoriei Bacău, secția Civilă competența de soluționare a cauzei, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că obiectul litigiului poartă asupra unei cereri de valoare redusă formulate de un profesionist împotriva unui consumator, astfel că, raportat la limitele învestirii, sunt incidente dispozițiile art. 121 teza I C. proc. civ., potrivit cărora, "Cererile formulate de un profesionist împotriva unui consumator pot fi introduse numai la instanța domiciliului consumatorului. (...)".

Pentru a identifica sensul noțiunii de "domiciliu" în raport cu art. 121 C. proc. civ., este necesar ca dispozițiile invocate să fie coroborate cu normele din C. civ., care definesc noțiunile de "domiciliu" și "reședință".

Astfel, se reține că, potrivit dispozițiilor art. 91 C. civ., "(1) Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane".

Prevederile legale evocate se completează cu cele ale art. 87 C. civ. potrivit cărora "domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală", respectiv cu cele ale art. 88 din același cod, "Reședința persoanei fizice este locul în care aceasta își are locuința secundară".

În materia competenței instanțelor, potrivit unei jurisprudențe constante și literaturii de specialitate, în ceea ce privește noțiunea de domiciliu interesează adresa la care o persoană locuiește efectiv, adică reședința.

Înalta Curte apreciază că noțiunea de domiciliu, în vederea stabiliri instanței competente teritorial, se raportează la domiciliul de fapt, domiciliu avut de către părți la data sesizării instanței.

Din actele dosarului rezultă ca la data sesizării instanței, pârâtul avea reședința legal stabilită în Municipiul Moinești, în circumscripția teritorială a Judecătoriei Bacău, reședința fiind, de altfel, înscrisă în baza D.E.P.A.B.D.

Față de considerentele anterior expuse, văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Bacău, secția Civilă.