ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 76/2024

ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 76/2024 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 16 din 13 ianuarie 2025

Corina-Alina Corbu

- președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție - președintele completului

Carmen Elena Popoiag

- președintele Secției I civile

Marian Budă

- președintele delegat al Secției a II-a civile

Elena Diana Tămagă

- președintele Secției de contencios administrativ și fiscal

Mariana Hortolomei

- judecător la Secția I civilă

Dorina Zeca

- judecător la Secția I civilă

Maricel Nechita

- judecător la Secția I civilă

Gheorghe Liviu Zidaru

- judecător la Secția I civilă

Liviu Eugen Făget

- judecător la Secția I civilă

Mirela Polițeanu

- judecător la Secția a II-a civilă

Ruxandra Monica Duță

- judecător la Secția a II-a civilă

Ianina Blandiana Grădinaru

- judecător la Secția a II-a civilă

Petronela Iulia Nițu

- judecător la Secția a II-a civilă

Marcela Marta Iacob

- judecător la Secția a II-a civilă

Gheza Attila Farmathy

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Adriana Florina Secrețeanu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Vasile Bîcu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Bogdan Cristea

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

Iulia Craiu

- judecător la Secția de contencios administrativ și fiscal

1.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 2.022/1/2024, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 20/2023, cu modificările ulterioare (Regulamentul).

2.

Ședința este prezidată de doamna judecător Corina-Alina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

3.

La ședința de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 36 din Regulament.

4.

Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 11.155/3/2024 și nr. 68/3/2024, și de Tribunalul Iași - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.127/99/2024.

5.

Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.

6.

De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanțele naționale hotărâri judecătorești și opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.

7.

În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.

ÎNALTA CURTE,

deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I.

Titularii și obiectul sesizărilor

8.

Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a dispus, prin încheierea din 11 septembrie 2024, în Dosarul nr. 11.155/3/2024, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

Dacă reclamanților, în calitate de personal contractual al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Sectorului 4 București, în perioada 26 ianuarie 2022 - la zi și în continuare, li se cuvine și le poate fi acordat sporul pentru condiții deosebit de periculoase prevăzut de art. 14 alin. (1) lit. a) anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 153/2017), în proporție de 50% din salariul de bază, conform articolului unic pct. I lit. A subpct. 3 anexa nr. 9 din Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Sănătate și asistență socială", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018), prin raportare la:

-

funcțiile prestate (șef centru, psiholog clinician, kinetoterapeut, lucrător social, îngrijitor copii, îngrijitor curățenie, logoped, asistent social, educator, inspector etc.);

-

specificul centrelor în care își desfășoară activitatea (unități de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică/serviciile sociale, cu cazare/fără cazare, destinate persoanelor cu nevoi de recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromusculară și neurologică),

în funcție și de concluziile din buletinele de determinare sau de expertizare a unor astfel de condiții sau independent de acestea,

în contra și/sau peste actele administrative de încadrare și salarizare în baza cărora au fost plătiți în perioada arătată, acte care nu au fost contestate nici anterior și nici în cauza de față.

9.

Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 25 septembrie 2024, cu nr. 2.022/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 18 noiembrie 2024.

10.

La data de 30 septembrie 2024, la acest dosar a fost conexat Dosarul nr. 2.048/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Iași - Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.127/99/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:

-

dacă art. 14 alin. (1) lit. a) anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie interpretat în sensul că se aplică inclusiv personalului având funcția de magazioner din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași - Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică Hârlău, în măsura în care atribuțiile concrete din fișa postului impun un contact zilnic cu toți sau măcar cu o parte din beneficiarii din centru sau salarizarea acestei categorii de personal se realizează conform anexei nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" din Legea-cadru nr. 153/2017;

-

dacă se reține că art. 14 alin. (1) lit. a) anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică inclusiv personalului mai sus amintit, în interpretarea aceluiași text de lege, acordarea sporului de către angajator are un caracter obligatoriu sau facultativ, raportat la formularea "pot fi acordate"?;

-

dacă, în aceeași ipoteză, textul de lege poate fi interpretat în sensul în care oferă posibilitatea instanței de judecată de a stabili cuantumul exact al acestui spor "de până la 75% din salariul de bază" și, în caz afirmativ, ce criterii se impun a fi avute în vedere.

11.

La data de 7 octombrie 2024 s-a dispus și conexarea Dosarului nr. 2.148/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 68/3/2024, cu privire la următoarele chestiuni de drept:

-

dacă art. 14 alin. (1) lit. a) anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 trebuie interpretat în sensul că se aplică tuturor angajaților din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Sectorului 3 București, în măsura în care atribuțiile concrete din fișa postului impun un contact zilnic cu toți sau măcar cu o parte din beneficiarii din centru sau salarizarea acestei categorii de personal se realizează conform anexei nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" din Legea-cadru nr. 153/2017;

-

dacă se reține aplicabilitatea acestui text de lege, acordarea sporului de către angajator are un caracter obligatoriu sau facultativ, raportat la formularea "pot fi acordate"?;

-

dacă se poate cumula sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, acordat în baza anexei Hotărârii Consiliului Local al Sectorului 3 București nr. 41/18.04.2006 privind acordarea unor sporuri salariale personalului angajat în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a Sectorului 3 București, cu sporul pentru condiții deosebit de periculoase prevăzut de art. 14 alin. (1) lit. a) anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017.

II.

Dispozițiile legale supuse interpretării

12.

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare

Anexa nr. II - Familia ocupațională de funcții bugetare "Sănătate și asistență socială"

Capitolul II

Reglementări specifice personalului din sănătate, din unitățile de asistență medico-socială și din unitățile de asistență socială/servicii sociale

Art. 14. -

"

(1)

În unitățile de asistență socială/centre cu sau fără cazare, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, următoarele categorii de sporuri: a) pentru condiții deosebit de periculoase, personalul care își desfășoară activitatea în centrele de recuperare și reabilitare neuropsihiatrică/alte centre rezidențiale pentru persoane cu afecțiuni neuropsihiatrice, în module de reabilitare comportamentală, precum și personalul din unitățile de asistență socială în care sunt îngrijiți bolnavii cu TBC, SIDA sau cu nevoi de recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromusculară și neurologică, un spor de până la 75% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective; (...)

(2)

Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc de către ordonatorul de credite, cu consultarea sindicatelor sau, după caz, a reprezentanților salariaților, în limita prevederilor din regulamentul elaborat potrivit prezentei legi, având la bază buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens."

13.

Regulamentul-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Sănătate și asistență socială", aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, cu modificările și completările ulterioare

Anexa nr. 9 - Mărimea sporului pentru personalul din unitățile de asistență socială/centre cu sau fără cazare acordat în baza prevederilor art. 14 de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare

Articol unic. -

"

Personalul care își desfășoară activitatea în unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică, cu sau fără cazare, beneficiază de sporul prevăzut la art. 14 din cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, după cum urmează:

I.

Locurile de muncă, categoriile de personal și mărimea concretă a sporurilor pentru personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase, conform prevederilor art. 14 alin. (1) lit. a) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare

A.

Spor de la 50% până la 75% din salariul de bază acordat personalului din:

1.

unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică/servicii sociale, cu cazare/fără cazare, care acordă servicii persoanelor (adulți și copii) cu handicap psihic sau mintal;

2.

unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică/serviciile sociale, cu cazare/fără cazare, destinate exclusiv persoanelor infectate cu HIV/bolnave de SIDA, TBC;

3.

modulele de reabilitare comportamentală și unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică/serviciile sociale, cu cazare/fără cazare, destinate persoanelor cu nevoi de recuperare neuromotorie, neuropsihomotorie, neuromusculară și neurologică. (...)".

III.

Expunerea succintă a proceselor

A.

Sesizarea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.022/1/2024

14.

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 5 aprilie 2024 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, cu nr. 11.155/3/2024, reclamantul Sindicatul Național X, în numele membrilor săi de sindicat, a chemat în judecată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului a Sectorului 4 București și a solicitat:

-

calculul și plata în favoarea membrilor de sindicat reprezentați în cauză a despăgubirilor bănești reprezentând diferența dintre cuantumul sporului de 50% (pentru condiții deosebit de periculoase în conformitate cu dispozițiile pct. I lit. A subpct. 1 și 3 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 și Buletinul de expertizare a condițiilor de muncă nr. 21/2022), aplicat la salariul de bază, și cel efectiv acordat în procent de 15%, pentru perioada de timp cuprinsă între data de 26 ianuarie 2022 (data emiterii Buletinului de expertizare a condițiilor de muncă nr. 21/2022) și data de 31 decembrie 2023 (data de la care pârâta nu a mai acordat sporul de 15%);

-

calculul și plata în favoarea membrilor de sindicat reprezentați în cauză a despăgubirilor bănești echivalente neacordării sporului de 50% (pentru condiții deosebit de periculoase) aplicat la salariul de bază, conform dispozițiilor pct. I lit. A subpct. 1 și 3 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 și Buletinul de expertizare a condițiilor de muncă nr. 21/2022, pentru perioada de timp cuprinsă între data de 1 ianuarie 2023 și până la data rămânerii definitive a hotărârii;

-

acordarea sporului de 50% pentru condiții deosebit de periculoase în conformitate cu dispozițiile pct. I lit. A subpct. 1 și 3 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 și Buletinul de expertizare a condițiilor de muncă nr. 21/2022, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii și în continuare, atât timp cât reclamanții își desfășoară activitatea în aceleași condiții;

-

emiterea dispozițiilor de acordare a sporului de 50% (pentru condiții deosebit de periculoase) la salariul de bază, pentru fiecare dintre salariați în parte, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 și Buletinul de expertizare a condițiilor de muncă nr. 21/2022, începând cu data de rămânerii definitive a hotărârii;

-

actualizarea sumelor de bani prevăzute la petitele 1 și 2 ale acțiunii cu indicele de inflație aferent perioadei de la care trebuia acordat sporul de 50% la salariul de bază și până la data plății lor efective și cu dobânda legală penalizatoare aferentă aceleiași perioade.

15.

În motivarea acțiunii, s-a arătat că membrii de sindicat, în calitate de personal contractual, își desfășoară activitățile profesionale la Centrul de zi pentru recuperare a copiilor cu dizabilități, respectiv Centrul de zi pentru recuperare a copiilor cu dizabilități "Harap Alb", ambele centre neavând personalitate juridică, iar prin Buletinul de expertizare a condițiilor de muncă nr. 21/2022 au fost identificați factori de risc în ambele locații, precum și toate criteriile prevăzute de art. 5 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în vederea acordării sporului pentru condiții deosebit de periculoase, astfel că salariații au dreptul la acest spor, respectiv la diferențele rămase prin raportare la sporul de 15% deja acordat până la data de 31 decembrie 2023, când a fost sistat.

16.

Pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. A arătat că, prin raportare la activitatea centrelor în care activează salariații reprezentați în cauză, acestea s-ar încadra în categoria prevăzută la subpct. 3 lit. A pct. I din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, însă acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase nu devine obligatorie pentru angajator, în lipsa îndeplinirii celorlalte cerințe legale. Din Buletinul de expertizare a condițiilor de muncă nr. 21/2022 nu rezultă expunerea personalului în cauză, indiferent de utilizarea mijloacelor de protecție individuală sau colectivă, la factorii de risc prevăzuți de art. 2 lit. c) din regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, iar acordarea acestui spor este condiționată și de încadrarea sumelor aferente în sumele aprobate cu această destinație în bugetul instituției, dar și de voința angajatorului, față de art. 14 din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, care prevede că pentru acest personal, în raport cu condițiile în care își desfășoară activitatea, pot fi acordate anumite categorii de sporuri.

17.

La termenul din 11 septembrie 2024, instanța de trimitere, din oficiu, a pus în discuția părților incidența în cauză a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

18.

Prin încheierea pronunțată la aceeași dată, s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu dezlegarea problemei de drept menționate, precum și suspendarea cauzei.

B.

Sesizarea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.048/1/2024

19.

Prin Cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Iași - Secția I civilă la data de 5 martie 2024 cu nr. 1.127/99/2024, reclamanta X a solicitat obligarea pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași la plata sporului pentru condiții deosebit de periculoase de 50% din salariul de bază, începând cu data de 1 aprilie 2021, având în vedere prevederile art. 14 alin. (1) lit. a) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017.

20.

În motivarea acțiunii a arătat că este angajată în funcția de magazioner, pe perioadă nedeterminată, la Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică Hârlău - centru subordonat, care face parte din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași. Prin natura funcției sale și conform obligațiilor din fișa postului, vine în contact zilnic cu toți sau măcar cu o parte dintre beneficiari, care sunt persoane cu grave probleme neuropsihice. Ca o recunoaștere a specificului activității sale, chiar angajatorul i-a acordat sporul de 50% pentru condiții deosebite, anterior anului 2017. Acest spor i-a fost retras, începând cu data de 1 iulie 2018.

21.

Menționează că prevederile anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică întregului personal din cadrul centrelor de recuperare și reabilitare neuropsihică, inclusiv celui din Hârlău, prevederile art. 13 și 14 din capitolul II anexa nr. II la același act normativ se aplică personalului din unitățile de asistență socială și centre cu sau fără cazare, sporurile fiind stabilite în funcție de specificul și riscurile activității, și nu în funcție de postul ocupat, doar prin acordarea acestui spor putând fi respectate exigențele și prevederile nediscriminatorii ale art. 5 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Codul muncii), și ale art. 6 alin. (1) lit. b) din Legea-cadru nr. 153/2017.

22.

Prin întâmpinare, pârâta a arătat că reclamanta a beneficiat de acordarea unui spor de 50% la salariul de bază pentru condiții deosebit de periculoase în baza Dispoziției nr. 498 din 5.05.2015 a conducătorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași, ca urmare a faptului că își desfășura activitatea în cadrul unui centru care asigura servicii de recuperare și reabilitare pentru beneficiari cu deficiențe neuropsihice. Până la data de 1 iulie 2017 reclamanta a fost salarizată în baza Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea-cadru nr. 284/2010). Acest act normativ a fost abrogat expres prin dispozițiile art. 44 pct. 9 din Legea-cadru nr. 153/2017, intrată în vigoare la data de 1 iulie 2017. Noul act normativ a exclus din familia ocupațională "Sănătate și asistență socială" personalul tehnic administrativ și l-a inclus în familia ocupațională "Administrație". Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași, în calitate de angajator, a emis Dispoziția nr. 479/4.146 din 27.07.2017, conform căreia reclamanta a fost reîncadrată pe funcția de execuție - magazioner, prin Hotărârea nr. 248 din 26.07.2017 emisă de către Consiliul Județean Iași, stabilindu-i-se coeficientul de 1,92, corespunzător funcției de magazioner.

23.

Mai mult, potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017, începând cu data de 1 iulie 2017, niciun angajat contractual sau funcționar public din categoria administrație publică locală nu mai beneficiază de sporuri pentru condiții de muncă (spor pentru condiții deosebite/stres, spor de condiții deosebit de periculoase). Pentru personalul administrativ, căruia îi sunt aplicabile dispozițiile art. 11 din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a prevăzut sporuri de condiții de muncă specifice, conform Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă, precum și condițiile de acordare a acestuia pentru familia ocupațională de funcții bugetare "Administrație" din administrația publică locală, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017 (Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 569/2017), dar până în prezent nu s-a acordat niciun spor specific funcționarilor publici și personalului contractual al instituției care face parte din familia ocupațională "Administrație" - administrația publică locală.

24.

La termenul din 2 septembrie 2024, instanța de trimitere, din oficiu, a pus în discuția părților incidența în cauză a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024.

25.

Prin Încheierea pronunțată la data de 18 septembrie 2024 s-au dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu dezlegarea problemei de drept menționate, precum și suspendarea cauzei.

C.

Sesizarea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.148/1/2024

26.

Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 3 ianuarie 2024 pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale cu nr. 68/3/2024, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 București la plata sporului pentru condiții deosebit de periculoase (în cuantum de la 50% până la 75% din salariul de bază), începând cu data de 3 ianuarie 2021 și pentru viitor pentru unii reclamanți, respectiv începând cu data de 2 august 2021, 2 octombrie 2023, 15 iunie 2023 și pentru viitor pentru alți reclamanți, la plata daunelor-interese constând în actualizarea sumelor cuvenite reclamanților cu indicele de inflație și la plata dobânzii legale penalizatoare aferente acestor sume, calculată de la data scadenței și până la data plății, demararea demersurilor în vederea obținerii buletinelor de expertiză pentru reclamanții ale căror locuri de muncă s-au modificat la data de 30 octombrie 2023, în cazul în care aceste demersuri nu au fost deja inițiate, obligarea pârâtei la stabilirea cuantumului sporului pentru condiții deosebit de periculoase cuvenit salariaților reclamanți, cu încadrarea în limitele prevăzute de art. 14 alin. (1) lit. a) capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, coroborate cu cele ale articolului unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018.

27.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că sunt angajați cu contract individual de muncă în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului a sectorului 3 București, pe perioadă nedeterminată. Beneficiarii îngrijiți de reclamanți sunt copii și tineri cu dizabilități, cu diferite grade și tipuri de handicap, cu nevoi individuale diferite, cu posibilități de interacțiune și coabitare complet diferite. Tot personalul interacționează în mod nemijlocit cu beneficiarii centrului, așa cum rezultă din fișa postului, din regulamentul-cadru de organizare și funcționare a centrului și din situația de fapt. În plus, interacțiunea reclamanților cu beneficiarii se datorează și faptului că nu există spații separate de birouri, în care cei dintâi să își desfășoare în mod separat activitatea.

28.

Pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că, în calitatea sa de angajator, după intrarea în vigoare a Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, a solicitat Direcției de Sănătate Publică București efectuarea determinărilor/expertizelor pentru locurile de muncă/funcțiile bugetare aparținând familiei ocupaționale "Sănătate și asistență socială", sens în care au fost emise Buletinul de expertizare nr. 303/2018 și, ulterior, Buletinul de expertizare nr. 65/2023.

29.

A arătat că legiuitorul a statuat că dreptul salarial solicitat de către reclamanți ar fi putut fi acordat doar după îndeplinirea de către angajator a tuturor condițiilor și că în bugetul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 București, aprobat pentru anul 2018, nu au existat prevăzute sumele necesare pentru achitarea acestor sporuri, care urmau a fi prevăzute în proiectul bugetului pentru anul 2019; de la data intrării în vigoare a prevederilor art. 34 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018), nivelul sporurilor de care beneficiau angajații instituției la acea dată au fost menținute la nivelul/cuantumul din luna decembrie 2018, iar pentru funcțiile care nu au beneficiat de sporuri în anul 2018, cadrul legislativ modificat nu a permis acordarea unor noi sporuri.

30.

Pe de altă parte, anumite categorii de personal/funcții din rândul reclamanților au beneficiat și beneficiază de sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare, respectiv pentru activități ce solicită o încordare psihică foarte ridicată, în conformitate cu anexa la Hotărârea Consiliului Local al Sectorului 3 București nr. 41 din 18.04.2006 privind acordarea unor sporuri salariale personalului angajat.

31.

La termenul din 24 septembrie 2024, tribunalul, din oficiu, a pus în discuția părților necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. În urma deliberărilor, a dispus sesizarea instanței supreme și suspendarea cauzei.

IV.

Motivele de admisibilitate reținute de titularii sesizărilor

A.

Sesizarea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.022/1/2024

32.

Instanța de trimitere a reținut incidența în cauză a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 față de împrejurarea că, din înscrisurile depuse la dosar rezultă calitatea membrilor de sindicat reprezentați în cauză de personal contractual, precum și funcțiile acestora. De asemenea, a reținut că asupra chestiunii de drept pendinte Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

B.

Sesizarea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.048/1/2024

33.

Instanța de trimitere a reținut că obiectul cauzei îl reprezintă stabilirea și plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, iar de modalitatea de interpretare a chestiunilor de drept menționate depinde în tot soluționarea cauzei de față.

34.

Din verificările efectuate a constatat că asupra acestor chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a mai pronunțat, nu fac obiectul unui recurs în interesul legii ori al sesizării pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în curs de soluționare. Cât privește Decizia nr. 23 din 27 noiembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 90 din 31 ianuarie 2024 (Decizia nr. 23 din 27 noiembrie 2023), tribunalul a apreciat că nu lămurește chestiunea de drept incidentă în prezenta cauză. De asemenea, nici Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016 (Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016), nu lămurește chestiunile de drept aduse în discuție în prezenta cauză.

35.

În ce privește caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare, tribunalul a reținut că, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu impune o astfel de condiție, completul învestit cu soluționarea unei chestiuni ce ține de salarizarea personalului plătit din fonduri publice fiind obligat, în măsura în care Înalta Curte de Casație și Justiție nu a lămurit deja problema de drept incidentă, să sesizeze această instanță.

C.

Sesizarea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.148/1/2024

36.

Instanța de trimitere a constatat că este admisibilă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, reținând că obiectul cauzei îl reprezintă stabilirea și plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, iar de modalitatea de interpretare a chestiunilor de drept menționate depinde în tot soluționarea pricinii, constatând din verificările efectuate că asupra acestor chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție nu s-a mai pronunțat, nu fac obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare și nici obiectul unei sesizări pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în curs de soluționare. Cât privește Decizia nr. 23 din 27 noiembrie 2023, a apreciat că nu lămurește chestiunile de drept incidente în cauză.

V.

Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

37.

Instanțele de trimitere au menționat că punctele de vedere ale părților rezultă din cererile de chemare în judecată și întâmpinările depuse.

VI.

Punctele de vedere ale completurilor de judecată care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept

A.

Sesizarea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.022/1/2024

38.

Completul de judecată nu și-a exprimat poziția cu privire la chestiunea de drept din cauză, pentru a evita o antepronunțare.

B.

Sesizarea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.048/1/2024

39.

Punctul de vedere al completului de judecată asupra chestiunilor de drept invocate este în sensul că art. 14 alin. (1) lit. a) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică și personalului având funcția de magazioner din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași - Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihică Hârlău, în măsura în care atribuțiile concrete din fișa postului impun un contact zilnic cu toți sau măcar cu o parte dintre beneficiarii din centru, dar acordarea acestui spor de către angajator are un caracter facultativ (având în vedere formularea "pot fi acordate" în loc de "vor fi acordate"), iar procentul exact nu ar putea fi stabilit de instanța de judecată, acest cuantum depinzând inclusiv de fondurile alocate instituției angajatoare cu această destinație.

C.

Sesizarea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu nr. 2.148/1/2024

40.

Punctul de vedere al completului de judecată asupra chestiunilor de drept invocate este că art. 14 alin. (1) lit. a) din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 se aplică și personalului din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 3 București, în măsura în care atribuțiile concrete din fișa postului impun un contact zilnic cu toți sau măcar cu o parte dintre beneficiarii din centru, dar acordarea acestui spor de către angajator are un caracter facultativ (având în vedere formularea "pot fi acordate" în loc de "vor fi acordate"), iar procentul exact nu ar putea fi stabilit de instanța de judecată, acest cuantum depinzând inclusiv de fondurile alocate instituției angajatoare cu această destinație.

VII.

Jurisprudența instanțelor naționale în materie

41.

La solicitarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanțele naționale au comunicat hotărâri judecătorești, precum și opinii teoretice în problema ce face obiectul sesizării, din care a rezultat existența a două orientări jurisprudențiale.

42.

Astfel, într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat în sensul că angajatorul avea obligația de a solicita și de a obține buletine de expertizare a locurilor de muncă, iar faptul că această expertizare s-a realizat întârziat, cu consecința acordării sporului doar pentru viitor, nu li se poate imputa reclamanților, pârâta fiind în culpă pentru întârzierea în expertizarea locurilor de muncă; câtă vreme condițiile de muncă au fost aceleași și înainte de expertizare, reclamanții sunt îndreptățiți la sporul acordat după expertizare și pentru perioada anterioară; în măsura în care locurile de muncă nu au fost expertizate, reclamanților nu le poate fi acordat acest spor, neexistând temei legal pentru aceasta.

43.

S-a reținut și că dispozițiile legale supuse interpretării se aplică și personalului pentru care atribuțiile concrete din fișa postului impun un contact zilnic cu toți sau măcar cu o parte dintre pacienții centrului, dar acordarea acestui spor are caracter facultativ, iar procentul exact nu poate fi stabilit de instanța de judecată, acest cuantum depinzând exclusiv de fondurile alocate instituției angajatoare cu această destinație.

44.

În acest sens au pronunțat hotărâri judecătorești și au exprimat opinii teoretice Tribunalul Sibiu - Secția I civilă, Tribunalul Alba - Secția I civilă, Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă, o parte a judecătorilor Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a litigii de muncă, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați - Secția pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalul Vrancea - Secția I civilă, Tribunalul Iași - Secția I civilă, Tribunalul Vaslui, Curtea de Apel Pitești.

45.

Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 se aplică doar personalului din domeniul sanitar și al asistenței sociale, cuprins în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, lege care exclude posibilitatea combinării sporurilor prevăzute într-o anexă cu salariul stabilit în temeiul altei anexe, că reclamanții nu se încadrează în categoria personalului care poate beneficia de sporul de 50-75% pentru condiții de muncă deosebit de periculoase, de acesta beneficiind numai personalul profesionist care își desfășoară activitatea exclusiv în unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică/servicii sociale, cu cazare/fără cazare, și care acordă servicii persoanelor cu handicap psihic sau mintal; s-a mai reținut inexistența unui temei legal în baza căruia instanța să se substituie ordonatorului de credite în procedura de stabilire în concret a sporului, neputând fi solicitate sporuri mai mari decât cele stabilite prin act administrativ decât prin contestarea acestuia, sau inexistența premiselor acordării acestor sporuri întrucât nu s-au realizat buletinele de expertizare.

46.

În sensul acestei orientări a practicii au fost depuse hotărâri judecătorești și au fost exprimate opinii teoretice de către Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Brașov - Secția I civilă, o parte a judecătorilor Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă.

47.

Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au comunicat opinii teoretice.

48.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică în prezent practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării.

VIII.

Jurisprudența Curții Constituționale

49.

Curtea Constituțională a respins, ca inadmisibile, prin Decizia nr. 713 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 4 februarie 2021, prin Decizia nr. 663 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 67 din 21 ianuarie 2021, și prin Decizia nr. 893 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 22 februarie 2022, excepțiile de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 14 din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu motivarea că angajatorul autoarelor excepției nu se încadrează în categoria unităților de asistență socială/centre cu sau fără cazare, ci în categoria unităților sanitare, iar prevederile legale invocate nu au legătură cu soluționarea cauzei în care a fost invocată excepția, în sensul că nu sunt aplicabile în cauză.

50.

În prezent, pe rolul instanței de contencios constituțional se află 11 dosare în fază de raport, care au ca obiect excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții legale.

IX.

Raportul asupra chestiunii de drept

51.

Prin raportul întocmit, judecătorii-raportori, constatând îndeplinite condițiile de admisibilitate a sesizării, au apreciat că personalul care își desfășoară activitatea în condiții deosebit de periculoase, prevăzut la articolul unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, salarizat potrivit anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, are dreptul la acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase de la 50% până la 75% din salariul de bază, prevăzut de art. 14 alin. (1) lit. a) capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și articolul unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, în baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 și Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, obligația stabilirii cuantumului concret al sporului pentru condiții deosebit de periculoase revenind ordonatorului de credite.

X.

Înalta Curte de Casație și Justiție

X.1.

Asupra admisibilității sesizării

52.

Prezentele sesizări conexate au fost formulate în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, prin care au fost prevăzute norme speciale pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, în procesele privind stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului prevăzut la alin. (1), indiferent de natura și obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) și (2), de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze (art. 1).

53.

Potrivit art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024: "(1) Dacă în cursul judecății proceselor prevăzute la art. 1, completul de judecată învestit cu soluționarea cauzei în primă instanță sau în calea de atac, verificând și constatând că asupra unei chestiuni de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată."

54.

Dispozițiile acestui act normativ se completează, potrivit art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, cu cele ale Codului de procedură civilă.

55.

În ceea ce privește sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă prevăd următoarele: "Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată."

56.

Potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă, "Sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către completul de judecată după dezbateri contradictorii, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 519, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac. Dacă prin încheiere se dispune sesizarea, aceasta va cuprinde motivele care susțin admisibilitatea sesizării potrivit dispozițiilor art. 519, punctul de vedere al completului de judecată și al părților".

57.

În mod diferit de sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile prevăzută de art. 519 din Codul de procedură civilă, în procedura reglementată de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu mai este prevăzută condiția noutății chestiunii de drept invocate, iar sesizarea poate fi formulată de completurile de judecată învestite cu soluționarea cauzei atât în primă instanță, cât și în calea de atac.

58.

În raport cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, care se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, rezultă că pentru sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile se impune a fi întrunite cumulativ următoarele condiții de admisibilitate:

-

existența unei cauze aflate în curs de judecată, în primă instanță sau în calea de atac;

-

obiectul cauzei să fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/ revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice;

-

existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată;

-

Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.

59.

Din punct de vedere formal, întrucât, potrivit art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2004, dispozițiile ordonanței de urgență se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, încheierea de sesizare trebuie să cuprindă motivele care susțin admisibilitatea sesizării, precum și punctul de vedere al completului de judecată și punctele de vedere ale părților, conform art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedură civilă.

60.

Pentru examinarea sesizărilor conexate, se constată că modalitatea de formulare a întrebărilor impune, cu prioritate, pentru a primi un răspuns adecvat și util, reformularea acestora, astfel încât să reflecte probleme de drept punctuale, de natură să conducă la o dezlegare de principiu, întrucât sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, și nu elemente particulare ale cauzei deduse judecății.

61.

Dezlegarea ce poate fi dată prin activarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare trebuie să fie una de principiu, prin interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale, iar nu determinarea unui anumit mod de aplicare a reglementării legale la o situație litigioasă ori rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile cauzei.

62.

Având în vedere cele menționate, conținutul încheierilor de sesizare și dispozițiile legale aplicabile, întrebările reformulate sunt următoarele:

"

În interpretarea și aplicarea art. 14 alin. (1) lit. a) capitolul II anexa nr. II din Legea-cadru nr. 153/2017 și a articolului unic pct. I lit. A anexa nr. 9 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, să se stabilească:

-

categoriile de personal pentru care aceste dispoziții prevăd acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase, dacă acest spor poate fi acordat personalului salarizat conform anexei nr. VIII - Familia ocupațională de funcții bugetare «Administrație» din Legea-cadru nr. 153/2017;

-

dreptul personalului prevăzut de lege la acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase prevăzut de aceste dispoziții, posibilitatea instanței de a stabili cuantumul concret, acordarea sporului în funcție și de buletinele de determinare sau, după caz, expertizare, emise de către autoritățile abilitate în acest sens, sau independent de acestea;

-

acordarea sporului în condițiile existenței unui act administrativ necontestat de stabilire a drepturilor salariale."

63.

Aspectele concrete din întrebările formulate, referitoare la funcțiile deținute de reclamanți, atribuțiile din fișa postului, îndeplinirea condițiilor de acordare a sporurilor, în raport cu locul în care își desfășoară activitatea, conținutul buletinelor de expertizare, criteriile care trebuie avute în vedere, existența unui act administrativ emis anterior Legii-cadru nr. 153/2017, privind stabilirea unui spor pentru condiții vătămătoare, vizează aplicarea legii la situațiile de fapt deduse judecății, astfel cum acestea trebuie stabilite prin probatoriul administrat, adică vizează soluționarea fondului cererilor de chemare în judecată.

64.

Interpretarea și aplicarea legii în scopul soluționării unei cauze, folosind metodele de interpretare a normelor juridice, în raport cu situația de fapt și circumstanțele proprii fiecărui litigiu, corespunzător poziției procesuale adoptate de părțile litigiului, revin instanței de judecată care a fost învestită cu soluționarea cauzei, sunt în sfera de competență a acesteia și nu a completului sesizat în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

65.

Examinând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate de către sesizările din prezenta cauză, referitoare, în esență, la acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase prevăzut de art. 14 alin. (1) lit. a) capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 și de articolul unic pct. I lit. A din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că sunt îndeplinite primele două condiții, cauzele în care au fost formulate sesizările conexate fiind în curs de judecată pe rolul tribunalelor, care judecă în primă instanță, conform prevederilor art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă și art. 269 din Codul muncii, iar obiectul acestora privește stabilirea și/sau plata drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, și anume:

-

cererea formulată de un sindicat, în numele membrilor săi, personal contractual care își desfășoară activitatea în centre fără personalitate juridică ale direcției generale de asistență socială și protecția copilului, prin care se solicită obligarea acesteia din urmă la acordarea sporului de 50% pentru condiții deosebit de periculoase, aplicat la salariul de bază, conform dispozițiilor pct. I lit. A subpct. 1 și 3 din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153/2018, emiterea dis