Decizia nr. 22/2015 — ÎCCJ, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept — chestiunea de drept: modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 52, art. 53 și art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, raportat la…

Prin încheierea de ședință din 3 martie 2015, dată în Dosarul nr. 3.738/90/2013, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la modalitatea de interpretare a dispozițiilor art. 52 și 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege "Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare", cu referire la stabilirea vârstei standard de pensionare în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, respectiv pentru a se stabili dacă vârsta standard de pensionare se determină în funcție de data nașterii asiguratului sau în funcție de data cererii de înscriere la pensie.

Această sesizare a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 2 aprilie 2015, cu nr. 1.328/1/2015.

La data de 5 mai 2015 a fost înregistrată, cu nr. 1.718/1/2015, sesizarea prin care Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a solicitat, prin Încheierea din 17 aprilie 2015, dată în Dosarul nr. 30.398/3/2013, pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se stabilească, în interpretarea dispozițiilor art. 95 alin. (1), raportat la art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la persoanele pensionate în baza acestei legi, care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, dacă stagiul complet de cotizare cuvenit acestora se culege din anexa nr. 5 la această lege, în funcție de data nașterii ori în funcție de data înscrierii la pensie.

La data de 26 mai 2015 a fost înregistrată, cu nr. 2.076/1/2015, sesizarea prin care un alt complet al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a solicitat, prin Încheierea din 27 aprilie 2015, dată în Dosarul nr. 27.255/3/2013, pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care să se stabilească, în interpretarea dispozițiilor art. 95 alin. (1), raportat la art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, cu referire la persoanele pensionate în baza acestei legi care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare, dacă stagiul complet de cotizare cuvenit acestora se culege din anexa nr. 5 la această lege, în funcție de data nașterii ori în funcție de data înscrierii la pensie. II. Expunerea succintă a celor trei procese în cadrul cărora s-au invocat chestiunile de drept menționate

Prin contestația înregistrată la data de 29 aprilie 2013, contestatoarea D.M. a solicitat anularea deciziei de pensie emisă la data de 12 februarie 2013, prin care i-a fost respinsă cererea de trecere de la pensie de invaliditate la pensie pentru limită de vârstă, formulată la data de 30 ianuarie 2013, urmând să se constate că îndeplinește condițiile pentru a fi înscrisă la pensie pentru limită de vârstă, să fie obligată intimata Casa Județeană de Pensii Vâlcea să emită o decizie în acest sens și să i se recalculeze drepturile de pensie corespunzător noului tip de pensie, cu plata diferențelor rezultate.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că este pensionată din motive medicale și că, încă din anul 2007, a solicitat să fie trecută la pensie pentru limită de vârstă, dar s-a apreciat că nu îndeplinește condiția de vârstă standard de pensionare, iar stagiul de cotizare realizat în condiții deosebite nu îi permite o reducere suficientă a vârstei standard pentru a fi înscrisă la această categorie de pensii.

Prin Sentința nr. 604 din 28 aprilie 2014, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția I civilă în Dosarul nr. 3.738/90/2013, a fost respinsă contestația, reținându-se că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de acordare a pensiei pentru limită de vârstă. Astfel, în cazul contestatoarei, care este născută la data de 2 octombrie 1955, vârsta standard de pensionare este, conform art. 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, de 60 de ani și 3 luni, urmând a fi împlinită la data de 2 ianuarie 2016. Ca atare, cererea de obligare a intimatei Casa Județeană de Pensii Vâlcea la emiterea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă este prematur formulată.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel contestatoarea.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, la data de 12 septembrie 2013, cu nr. 30.398/3/2013, reclamantul V.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, anularea hotărârii Comisiei centrale de contestații din cadrul Casei de Pensii a Municipiului București, prin care s-a respins contestația la Decizia de pensie nr. 268.136 din 7 martie 2013, sub aspectul stagiului complet de cotizare.

Prin Sentința nr. 8.651 din 23 septembrie 2014, tribunalul a respins acțiunea ca neîntemeiată, reținând că, prin Decizia nr. 268.136 din 7 martie 2013, reclamantului i s-au stabilit drepturi de pensie pentru limita de vârsta începând cu data de 29 ianuarie 2013.

Pentru determinarea punctajului mediu anual, pârâta a utilizat un stagiu complet de cotizare de 35 ani, cu respectarea dispozițiilor și a stagiului complet de cotizare, prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Față de dispozițiile art. 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, prima instanță a constatat că vârsta standard de pensionare a reclamantului, care este născut la data de 27 ianuarie 1953, este de 65 ani, iar stagiul complet de cotizare este de 35 ani.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul, înregistrat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, cu nr. 30.398/3/2013, prin care a reiterat solicitarea și argumentele invocate în acțiunea introductivă.

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 6 august 2013, cu nr. 27.255/3/2013, reclamantul R.M.E. a formulat, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, contestație împotriva deciziei de pensionare prin care s-a reținut un stagiu complet de cotizare de 35 de ani, susținând că stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat la stabilirea drepturilor de pensie este cel de 33 de ani și 10 luni, prevăzut de anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de data pensionării și că, prin stabilirea stagiului complet de cotizare de 35 de ani au fost încălcate prevederile art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Prima instanță a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâta Casa de Pensii a Municipiului București să stabilească drepturile de pensie ale reclamantului prin utilizarea unui stagiu complet de cotizare de 33 ani și 10 luni, considerând că, în cazul persoanelor a căror vârstă standard de pensionare a fost redusă, stagiul complet de cotizare utilizat la calcularea punctajului mediu anual se stabilește conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de data pensionării, iar nu de data nașterii, întrucât altfel s-ar crea o discriminare nejustificată pe criteriul vârstei.

Împotriva hotărârii primei instanțe a formulat apel pârâta Casa de Pensii a Municipiului București, care a arătat că stagiul complet de cotizare este cel prevăzut de anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de data nașterii reclamantului. III. Aspectele de admisibilitate reținute de titularii sesizărilor

Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a apreciat că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă întrucât, de lămurirea modului de interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 52 și 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 "Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare" la această lege, depinde soluționarea cauzei, având în vedere că este supusă examinării îndeplinirea condiției de vârstă prevăzute de dispozițiile acestei legi, pentru înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, prin identificarea vârstei standard de pensionare aplicabile, la care urmează a fi operate, eventual, reduceri.

S-a mai reținut că problema de drept este nouă, deoarece nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre cu privire la textele de lege menționate.

Cu referire la îndeplinirea acestei din urmă condiții de admisibilitate, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a arătat că modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare în examinarea condiției de vârstă necesară înscrierii la pensie pentru limită de vârstă a mai fost examinată prin Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție -Completul competent să judece recursul în interesul legii, însă la acel moment era de stabilit modalitatea de interpretare a prevederilor anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, în prezent abrogată (care cuprindea o eșalonare în timp a vârstelor standard de pensionare) și a prevederilor anexei nr. 9 la Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, care prestabilea fiecărei persoane, în funcție de data nașterii, o anumită vârstă standard de pensionare.

A menționat această instanță că Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin Decizia în interesul legii nr. 4/2011 că anexa nr. 9 la Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare, instituie o discriminare nejustificată pe criteriu de vârstă, vârsta standard de pensionare constituind un element obiectiv, care se aplică în mod egal tuturor persoanelor care solicită înscrierea la pensie la un moment dat, indiferent de vârsta lor biologică și că, detaliind anexa nr. 3 la lege, ajunge astfel să o modifice, încălcând spiritul legii în aplicarea căreia a fost edictat.

În termeni asemănători au fost tratate aspectele de admisibilitate de către cele două complete ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, arătându-se că litigiile se află în apel, hotărârile ce urmează a fi pronunțate nefiind susceptibile de recurs.

De asemenea s-a arătat că de dezlegarea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei. Astfel, modul de interpretare a dispozițiilor art. 95 alin. (1), raportat la art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, cu privire la determinarea stagiului complet de cotizare care se utilizează la calculul punctajului mediu anual în cazul persoanelor care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare constituie problema de drept a celor două litigii.

S-a susținut că problema de drept este nouă, iar utilitatea sesizării instanței supreme derivă și din opiniile divergente exprimate în materie, prin soluții de practică judiciară ori prin pozițiile adoptate cu ocazia întâlnirilor de unificare a practicii, fără să se poată constata cristalizarea unei jurisprudențe suficient articulate în vreunul din sensuri, cât să lipsească de obiect și efect real, util, sesizările. IV. Punctele de vedere ale completelor de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Completul Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, reținând că, în speță, este aplicabilă Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 30 ianuarie 2013, când s-a formulat cererea de trecere de la pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă, respinsă prin decizia contestată, prin raportare la dispozițiile art. 52 din acest act normativ, a apreciat că este fără dubiu că sintagma "la data pensionării" nu și-a schimbat semnificația de dată la care se solicită înscrierea la pensie.

Astfel, condițiile înscrierii la pensie pentru limită de vârsta sunt: vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz.

Cu referire la îndeplinirea condiției vârstei standard de pensionare, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a reținut că Legea nr. 263/2010, în forma în vigoare la data de 30 ianuarie 2013, prevede, la art. 53 alin. (1), o vârstă standard de pensionare de 63 de ani pentru femei. În teza a doua a acestui articol de lege se stabilește însă că acest maxim de 63 de ani nu este aplicabil încă de la intrarea în vigoare a legii, ci se va atinge mai târziu, altfel spus, va fi obligatoriu mai târziu, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5 la lege.

Întrucât maximul vârstei standard de pensionare prevăzut de art. 41 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, de 60 de ani pentru femei, nu fusese încă atins la data de 1 ianuarie 2011, la care a fost abrogată - în anexa nr. 3 la lege acest maxim fiind prevăzut a se aplica abia din decembrie 2014 -, și, întrucât actul normativ ulterior a majorat această limită de la 60 de ani la 63 de ani, legiuitorul a preluat modalitatea de atingere a noului maxim prin creșterea treptată a vârstelor standard de pensionare pentru a atenua impactul aplicării imediate a unei norme restrictive.

În opinia acestei instanțe de trimitere, legiuitorul a preluat în noua lege a pensiilor din sistemul public criteriul prioritar, în raport de care se verifică dacă sunt îndeplinite condițiile de vârstă standard de pensionare și de stagiu minim de cotizare, și anume momentul înscrierii la pensie, așa cum se prevede la art. 52 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, adică momentul la care se solicită înscrierea la pensie.

Ca urmare, în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, s-a eșalonat în timp atingerea maximului vârstei standard de pensionare pentru femei, maxim de 63 de ani, stabilindu-se că acesta este aplicabil din ianuarie 2030.

Cu referire la tabelul cuprinzând intervalele de timp în care se aplică o anumită vârstă standard de pensionare, conform eșalonării care, în prima coloană, include data de naștere a asiguratului, Curtea de Apel Pitești - Secția I civilă a arătat că, dacă ar fi însușită opinia intimatei, în sensul că vârsta standard de pensionare este prestabilită în tabel în funcție de data nașterii asiguratului, într-o asemenea interpretare, voința legiuitorului de a atenua impactul dispozițiilor noi, oneroase, prin amânarea aplicării maximului de 63 de ani este înfrântă, atingerea maximului fiind impusă cu perioade de luni, chiar ani mai devreme decât s-a urmărit la adoptarea legii noi, prin menținerea ca primordial a criteriului momentului la care se cere înscrierea la pensie.

S-a apreciat că o astfel de interpretare este de natură să transforme un element obiectiv - vârsta standard de pensionare - care trebuie să fie identic pentru persoane care solicită înscrierea la pensie pentru limită de vârstă în același interval de timp, într-un tratament diferențiat, pe criteriul vârstei, adică într-un tratament discriminatoriu.

S-a mai arătat că art. 82 din lege prevede transformarea din oficiu a pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă și, tot din oficiu, plata cuantumului celui mai avantajos al drepturilor de pensie.

Utilizarea prioritară a criteriului datei de naștere la stabilirea vârstei standard de pensionare, dată fiind plasarea acestuia în coloana întâi a tabelului, ar lăsa fără aplicare dispozițiile art. 82 din lege, care impun casei de pensii sarcina de a verifica în fiecare interval de timp în care este aplicabilă o anumită vârstă standard de pensionare, dacă pensionarul de invaliditate poate fi trecut la pensie pentru limită de vârstă.

Pe de altă parte, raportarea la vârsta standard de pensionare prevăzută pentru intervalele de timp stabilite în coloana a doua a tabelului de la anexa nr. 5, și nu în funcție de data nașterii, este conformă spiritului legii și pentru aplicarea reducerilor vârstei standard de pensionare permise de art. 55 din lege. S-a mai arătat că, în speță, se recunoaște dreptul la aplicarea unei astfel de reduceri la vârsta standard de pensionare pentru stagiul de cotizare realizat în grupele I și a II-a de muncă.

Punctul de vedere exprimat de completul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 30.398/3/2013, este în sensul că stagiul complet de cotizare cuvenit persoanelor care se pensionează la limită de vârstă, în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, beneficiind de prevederile art. 55 din lege, se determină în conformitate cu prevederile anexei nr. 5, în funcție de data stabilirii inițiale a drepturilor de pensie.

Ipoteza de lucru o constituie situația deschiderii dreptului la pensie la o vârstă redusă pe baza art. 55, caz în care luna și anul pensionării nu mai corespund cu data nașterii din anexa nr. 5, astfel că se pune problema dacă, în acest caz, stagiul complet de cotizare se culege din tabelul anexei nr. 5, din dreptul rubricii referitoare la data nașterii persoanei, sau de pe linia rubricii referitoare la luna și anul pensionării.

A arătat această instanță de trimitere că anexa nr. 5 este creată după criteriul lunii și anului nașterii, din care decurg luna și anul pensionării pe baza vârstei asiguratului. După rubrica privitoare la vârstă figurează cea care stabilește stagiul complet de cotizare. Este vorba despre stagiul complet de cotizare, ca element obiectiv, predeterminat de lege, care apare la numitorul fracției ce dă punctajul mediu anual, fiind de dorit, din acest punct de vedere, să fie cât mai mic.

Făcând referire la considerentele Deciziei nr. 4/2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, titularul sesizării a arătat că, în condiții normale, nu se creează nicio contradicție între datele tabelului și cele personale, fiind în discuție situația persoanelor pensionate pentru limită de vârstă, în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, înainte de luna martie 2015, a căror vârstă standard de pensionare este redusă în condițiile art. 55 din lege. Prin urmare, pensionarea propriu-zisă se produce la un moment anterior celui la care ar fi împlinit vârsta standard, astfel că data pensionării nu mai corespunde liniei din tabel care conține data nașterii. Totodată, și stagiul complet de cotizare aferent momentului pensionării este diferit de cel corespunzător datei nașterii (prin ipoteză, primul fiind mai mic).

A apreciat acest complet de judecată din cadrul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale că sunt aidoma aplicabile la prezenta problemă de drept rațiunile care au stat la baza emiterii Deciziei în interesul Legii nr. 4/2011 sus-menționate (chiar dacă aceasta a fost pronunțată în interpretarea Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, și în condițiile existenței unei contradicții între acest act normativ și normele sale metodologice de punere în aplicare, cât privește culegerea stagiului complet de cotizare).

Titularul acestei sesizări a arătat că nu împărtășește opinia potrivit căreia art. 3 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, consacră o dispoziție de principiu, care se aplică atunci când sunt întrunite condițiile situației-regulă (aceea a pensionării la data împlinirii vârstei standard), ci reprezintă tocmai principiul general valabil și aplicabil, care nu distinge după modul în care s-ar găsi îndeplinite condițiile pensionării la un moment dat.

Nu a fost însușit nici argumentul conform căruia, prin luarea în considerare a stagiului complet de cotizare de la data deschiderii drepturilor, s-ar ajunge la un dublu beneficiu pe lângă cel al reducerii vârstei, căci stagiul complet de cotizare nu poate fi privit astfel: el nu este un "beneficiu" (așa cum nu este nici pentru cei care se pensionează la vârsta standard), ci un element obligatoriu, fixat obiectiv de lege la un anumit moment, care intră matematic în algoritmul de determinare a cuantumului pensiei. Practic, legea în vigoare, unitar aplicabilă la un moment dat, consacră un unic stagiu complet de cotizare, iar nu tot atâtea stagii câte persoane cu vârste diferite ar intra la pensie de limită de vârstă în același timp.

Completul de judecată al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 27.255/3/2013, a arătat că, pentru ipoteza în care vârsta standard de pensionare a fost redusă în baza art. 55 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, luna și anul pensionării nu corespund datei nașterii din anexa nr. 5 la această lege.

Prin urmare, în vederea calculării punctajului mediu anual trebuie stabilit stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, fie prin raportare la prima coloană - luna și anul nașterii asiguratului, fie prin raportare la a doua coloană - luna și anul pensionării.

S-a reținut că toate dispozițiile privind calculul punctajului mediu anual din cuprinsul Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, și al normelor metodologice de aplicare a acestei legi, cu excepția art. 3 alin. (1) lit. n) din lege, fac referire la stagiul complet de cotizare. Prin urmare, la calcularea punctajului mediu anual trebuie utilizat stagiul complet de cotizare prevăzut în funcție de data pensionării, conform art. 3 alin. (1) lit. n), aceasta fiind singura dispoziție legală care face referire la momentul în funcție de care se identifică stagiul complet de cotizare ce trebuie utilizat la stabilirea punctajului mediu anual.

Și acest complet de judecată a reținut ca fiind relevante considerentele Deciziei nr. 4/2011 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, conform cărora "în anexa nr. 9, fiecărei persoane asigurate i s-au prestabilit, în funcție de data nașterii, un anumit stagiu de cotizare și o anumită vârstă standard de pensionare, ceea ce contravine spiritului Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, care prevede că în orice moment dat toți asigurații au dreptul să beneficieze de același stagiu de cotizare și de aceeași vârstă standard de pensionare. Prin stabilirea unor vârste standard diferite și a unor stagii complete de cotizare diferite pentru persoane născute la date diferite, dar care solicită înscrierea la pensie în același interval, se ajunge la crearea unei discriminări nejustificate pe criteriu de vârstă. Vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare sunt elemente obiective, care se aplică în mod egal tuturor persoanelor care solicită înscrierea la pensie la un moment dat (în același interval) indiferent de vârsta lor biologică".

Reținând că aceleași considerente sunt incidente și în cazul aplicării anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, completul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a apreciat că stabilirea stagiului complet de cotizare, în vederea calculării punctajului mediu anual, în funcție de data nașterii, ar reprezenta o discriminare nejustificată pe criteriu de vârstă. V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept

Potrivit încheierilor de sesizare, părțile au exprimat următoarele puncte de vedere: a) În Dosarul nr. 3.738/90/2013 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, apelanta-contestatoare D.M. a susținut că stabilirea vârstei standard de pensionare conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, se face în funcție de data la care se solicită înscrierea la pensie pentru limita de vârstă. Intimata Comisia centrală de contestații din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice a apreciat că modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare este prevăzută de art. 53 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, și se realizează prin raportare la anexa nr. 5 la lege, în sensul că vârsta standard se determină în funcție de anul, respectiv luna nașterii. Deoarece cele trei condiții standard - vârsta de pensionare, stagiul minim și stagiul complet de cotizare - în funcție de care se stabilește înscrierea la pensie sunt supuse unei creșteri eșalonate, acestea sunt diferite, în funcție de anul și luna nașterii fiecărei persoane. b) În Dosarul nr. 30.398/3/2013 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, apelantul-reclamant V.S. a susținut obligativitatea culegerii stagiului complet de cotizare, ca element la care punctajul anual se împarte, din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, prin raportare la data deschiderii drepturilor pentru limită de vârstă, iar nu în raport cu data nașterii, ca stagiu corespunzător vârstei de 65 de ani, aplicabil din martie 2015 celor cărora nu li se reduce vârsta standard de pensionare. Intimata-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului București a arătat că stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 se determină, conform art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de data nașterii, indiferent de momentul deschiderii dreptului la pensie de limită de vârstă. c) În Dosarul nr. 27.255/3/2013 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, intimatul-reclamant R.M.E. a apreciat că stagiul de cotizare aplicabil este prevăzut de anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de data pensionării. Apelanta-pârâtă Casa de Pensii a Municipiului București a apreciat că dispozițiile legale sunt clare în ceea ce privește condițiile de acordare a pensiei, în sensul că data înscrierii la pensie este stabilită în funcție de vârsta și stagiul de cotizare prevăzute de lege, iar momentul formulării cererii de pensionare este relevant pentru stabilirea stagiului complet de cotizare.

După comunicarea raportului, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, au fost formulate în scris următoarele puncte de vedere de către părți.

La data de 16 iunie 2015 a fost înregistrat punctul de vedere, formulat prin avocat, al intimatului-reclamant R.M.E., parte în Dosarul nr. 27.255/3/2013 al Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, care a apreciat că stagiul complet de cotizare în privința persoanelor care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se culege din anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de data nașterii, pentru a nu se crea discriminări nejustificate.

La data de 18 iunie 2015 s-a depus la dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept punctul de vedere formulat de Casa Națională de Pensii Publice, potrivit căruia atât vârsta standard de pensionare necesară în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, cât și stagiul complet de cotizare se determină în funcție de data nașterii, cu atât mai mult cu cât și legiuitorul a prevăzut creșterea acestora în funcție de data nașterii, elementul de referință în funcție de care se determină luna și anul pensionării, vârsta asiguratului la ieșirea la pensie, stagiul complet de cotizare și stagiul minim de cotizare.

La data de 25 iunie 2015 au fost înregistrate la dosar note scrise și înscrisuri depuse de apelanta-contestatoare D.M., parte în Dosarul nr. 3.738/90/2013 al Curții de Apel Pitești - Secția I civilă, referitoare la fondul cauzei. VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie

Opinia majoritară conturată prin soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești a fost în sensul că, potrivit anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare se stabilesc în funcție de data nașterii asiguratului.

Într-o opinie minoritară s-a apreciat că stagiul de cotizare se determină prin raportare la anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de data cererii de înscriere la pensie.

Potrivit datelor comunicate de instanțele naționale, la nivelul Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale există două cauze similare, suspendate în temeiul art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 992/C/2007/III-5/2015 din 5 mai 2015, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu s-a verificat și nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări. VII. Jurisprudența Curții Constituționale

Instanța de contencios constituțional a respins excepțiile de neconstituționalitate invocate în legătură cu dispozițiile art. 53 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale anexei nr. 5 la această lege 1 , respectiv pe cele formulate în legătură cu art. 95 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare 2 . 1 Decizia Curții Constituționale nr. 111 din 5 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 249 din 30 aprilie 2013. 2 Decizia Curții Constituționale nr. 273 din 24 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 30 mai 2011, Decizia Curții Constituționale nr. 174 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 6 aprilie 2011, Decizia Curții Constituționale nr. 698 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2015.

Dispozițiile art. 52 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, nu au făcut obiectul controlului de constituționalitate.

Recent a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 294 din 29 aprilie 2015, Decizia nr. 82 din 26 februarie 2015 a Curții Constituționale, referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor coloanei întâi cu titlul "luna și anul nașterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice (care are o structură comună cu anexa nr. 5). VIII. Raportul asupra chestiunii de drept

Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a mecanismului privind pronunțarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cu referire la gradul de dificultate a chestiunii de drept.

Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, pentru ipoteza în care completul desemnat în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile ar ajunge la concluzia întrunirii condițiilor de admisibilitate, opinia judecătorilor-raportori a fost în sensul admiterii sesizărilor, apreciindu-se că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 52 și 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, vârsta standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, se determină în funcție de data nașterii asiguratului, iar în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 53 alin. (3) și art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, stagiul complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ și care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare se determină conform anexei nr. 5 în funcție de data nașterii asiguratului. IX. Înalta Curte de Casație și Justiție

Examinând sesizările în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de părți și chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate, constată următoarele:

Prin reglementarea cuprinsă în art. 519 din Codul de procedură civilă, legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ.

Procedând, în prealabil, la o analiză asupra admisibilității sesizărilor, se constată că sunt îndeplinite cerințele legale.

Cu prioritate se reține că, față de data înregistrării cererilor de chemare în judecată ce formează obiectul dosarelor nr. 3.738/90/2013 (înregistrat la data de 29 aprilie 2013 pe rolul Tribunalului Vâlcea), nr. 30.398/3/2013 (înregistrat la data de 12 septembrie 2013 pe rolul Tribunalului București) și nr. 27.255/3/2013 (înregistrat la data de 6 august 2013 pe rolul Tribunalului București), este îndeplinită condiția premisă referitoare la legea procesuală aplicabilă, în sensul că procesele în legătură cu care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile sunt guvernate de dispozițiile actualului Cod de procedură civilă, adoptat prin Legea nr. 134/2010 3 . 3 A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 8 din 7 iulie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 2 octombrie 2014.

Din perspectiva titularilor sesizărilor se constată că cele trei procese se află pe rolul curților de apel, în faza de judecată a apelului. Având în vedere că hotărârile care fac obiectul controlului judiciar în apel sunt pronunțate în litigii de asigurări sociale, față de dispozițiile art. 483 alin. (2) din Codul de procedură civilă, raportat la art. XVIII din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, hotărârile care vor fi pronunțate în apel vor fi definitive. Prin urmare, cei trei titulari ai sesizărilor soluționează cauzele în ultimă instanță.

Cât privește condiția de admisibilitate privind ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată se constată că sesizările pun în discuție două chestiuni de drept aflate în strânsă legătură, ce vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 52, art. 53 și art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, în scopul determinării vârstei standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă și a stagiului complet de cotizare, pentru persoanele care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare. Prin urmare, de lămurirea acestor chestiuni de drept depinde soluționarea pe fond a cauzelor deoarece, în funcție de modalitatea de rezolvare, se va da o dezlegare fondului raporturilor juridice deduse judecății.

Este îndeplinită și cerința noutății problemei de drept supuse interpretării, impunându-se următoarele precizări.

Modalitatea de stabilire a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operațiunile de calculare a pensiilor din sistemul public a făcut obiectul recursului în interesul legii soluționat de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin Decizia nr. 4 din 4 aprilie 2011, însă cu referire la persoanele ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 și prin raportare la prevederile anexei nr. 3 la Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (în prezent abrogată), respectiv ale anexei nr. 9 la Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale nr. 340/2001, cu modificările și completările ulterioare.

Soluția instanței supreme a vizat neconcordanța dintre actele normative sus-menționate, rezolvând o situație existentă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, iar aspectele rezultate din Decizia în interesul legii nr. 4/2011, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, nu mai subzistă sub actuala reglementare, astfel încât problema de drept a cărei dezlegare se solicită nu își pierde caracterul de noutate.

Ca atare, se constată că asupra prezentei chestiuni Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu există un recurs în interesul legii cu un obiect similar în curs de soluționare. Se mai reține că litigiile privind asigurările sociale nu intră în sfera de competență a instanței supreme, astfel că nu există o jurisprudență a acestei instanțe în materie.

Totodată, se constată că pe rolul instanțelor judecătorești se află cauze similare ce au fost suspendate până la soluționarea prezentelor sesizări, în temeiul art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă, iar hotărârile pronunțate, într-un sens sau altul, nu prezintă caracterul unei practici judiciare conturate și constante, astfel încât mecanismul cu funcție de prevenție al hotărârii prealabile poate fi declanșat, fiind necesară lămurirea acestor chestiuni de drept.

În speță, chestiunile de drept invocate de titularii celor trei sesizări se referă, așa cum s-a arătat mai sus, la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 52 și 53 din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, cu privire la determinarea vârstei standard de pensionare, în vederea înscrierii la pensie pentru limită de vârstă, precum și a dispozițiilor art. 53 alin. (3) și art. 95 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, raportat la prevederile anexei nr. 5 la această lege, privitor la determinarea stagiului complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ și care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare.

Cu referire la prima chestiune de drept se constată că vizează situația persoanelor care depun cereri de pensionare ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, și care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare.

Cea de-a doua chestiune de drept privește modul de determinare a stagiului complet de cotizare al persoanelor care se pensionează în temeiul acestui act normativ și care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare anterior lunii ianuarie 2015, când stagiile de cotizare au atins maximul prevăzut de lege.

Cu titlu prealabil, se cuvine a menționa că, în reglementarea anterioară, reprezentată de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, în interpretarea căreia a fost pronunțată în recurs în interesul legii Decizia nr. 4/2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a stabilit că vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual în operațiunile de calculare a pensiilor în sistemul public, pentru persoanele ale căror drepturi s-au deschis începând cu data de 1 aprilie 2001 și care beneficiază de reducerea vârstei de pensionare potrivit legii, se determină în funcție de data formulării cererii de pensionare.

Însă Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, aflată în vigoare, nu a păstrat această reglementare și prevede la art. 52 că "Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare sau în specialitate, după caz, prevăzute de prezenta lege".

Conform dispozițiilor art. 53 din același act normativ, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, iar stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Însă legiuitorul a prevăzut în anexa nr. 5 la această lege o eșalonare atât a vârstei standard de pensionare (separat pentru femei și bărbați), cât și a stagiilor de cotizare; în anexa nr. 6 - care are aceeași structură cu anexa nr. 5 - au fost prevăzute vârstele standard de pensionare și stagiile de cotizare pentru cadrele militare în activitate, soldații și gradații voluntari, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.

Cu referire la rațiunile pentru care legiuitorul a optat pentru adoptarea Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, prin Decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 9 august 2012, Curtea Constituțională a statuat că principiul contributivității stă la baza întregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum și cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat, ca urmare a contribuțiilor realizate la bugetul asigurărilor sociale de stat. Contribuțiile astfel realizate nu se circumscriu numai pensiilor pentru limită de vârstă, ci și tuturor celorlalte pensii. Așadar, cuantumul pensiei va reflecta atât stagiul de cotizare, cât și veniturile realizate în cursul acestuia, iar deschiderea drepturilor de pensie este condiționată și de vârsta asiguratului determinată în funcție de data nașterii sale. În consecință, legiuitorul din 2010 a prevăzut expressis verbis o soluție legislativă de natură să stopeze valurile de pensionări ce ar fi grevat asupra bugetului asigurărilor sociale de stat, buget care prezintă un deficit semnificativ și care continuă să crească. Legea instituie un dublu criteriu pentru ieșirea la pensie pentru limită de vârstă: vârsta și stagiul complet de cotizare. Având în vedere deficitul bugetului de asigurări sociale menționat, legiuitorul a instituit o grilă de creștere progresivă a vârstei de pensionare, iar data nașterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, întrucât raportat la ea se stabilește vârsta de pensionare. Acest tip de reglementare există în majoritatea sistemelor naționale, ea fiind justificată de asigurarea resurselor necesare finanțării sistemului public de pensii, în condițiile în care, pe de o parte, se înregistrează o scădere a numărului populației active și, pe de altă parte, o creștere a speranței de viață a persoanelor aflate la pensie.

Așa cum s-a reținut în mod corect în opinia majoritară de către instanțele judecătorești, în concordanță cu deciziile Curții Constituționale, Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, conține o reglementare diferită de cea cuprinsă în Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, iar elementul care diferențiază în mod esențial cele două acte normative este acela că a fost introdus drept criteriu de referință pentru determinarea vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare data nașterii asiguratului.

În acest sens, în anexa nr. 5 la legea în vigoare, având denumirea "vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare" au fost înscrise la prima rubrică luna și anul nașterii, în vreme ce la rubrica a doua sunt menționate luna și anul pensionării, urmate de rubricile privind vârsta în ani și luni a asiguratului la data ieșirii la pensie și stagiul complet, respectiv stagiul minim de cotizare.

Declanșarea procedurilor de pronunțare a unei hotărâri prealabile a fost ocazionată de interpretarea (care, potrivit verificărilor efectuate, este minoritară), pe care unele instanțe de judecată o dau sintagmei "la data pensionării".

Prin comparație, anexa nr. 3 la Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, cuprindea în prima rubrică intervalele de timp în care se făcea eșalonarea în sensul majorării vârstelor de pensionare și a stagiilor de cotizare.

Față de structura anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, sintagma "la data pensionării" prevăzută de art. 52 și art. 3 alin. (1) lit. n) din același act normativ se interpretează în sensul de dată predeterminată corespunzătoare vârstei asiguratului, din care pot fi operate reducerile prevăzute de lege, sub rezerva îndeplinirii cumulative și a condiției de stagiu minim de cotizare sau în specialitate, după caz.

În același sens, reținând ca element de referință prima rubrică din anexă, rezultă că stagiul complet de cotizare nu poate fi altul decât cel menționat în dreptul rubricii care conține luna și anul nașterii asiguratului, independent dacă, în realitate, prin reducerea vârstei standard de pensionare, asi