ÎCCJ, Secția penală

Asupra apelului de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 79/F din data de 20 aprilie 2017, pronunțată de către Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de redeschidere a procesului penal formulată de condamnatul A., privind Sentința penală nr. 120/09.09.2021, pronunțată de Curtea de Apel Galați în Dosarul nr. x/2021.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel București, în esență, a reținut că, condamnatul A. a solicitat, în temeiul art. 466 din C. proc. pen., redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate, în dosarul penal nr. x/2021 al Curții de Apel Galați în care a fost pronunțată Sentința penală nr. 120/F din 09.09.2021 a Curții de Apel Galați, întrucât a fost judecat în lipsa sa, pentru o faptă pe care nu a comis-o, fiind condamnat în baza unei declarații false.

În vederea soluționării cererii formulate de condamnat s-a dispus atașarea dosarului penal nr. x/2021 al Curții de Apel Galați.

Analizând admisibilitatea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal, Curtea a apreciat cererea ca fiind inadmisibilă pentru următoarele considerente:

Prin Sentința penală nr. 120/09.09.2021 a Curții de Apel Galați a fost admisă sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați.

S-a dispus recunoașterea pe latură penală, doar în privința pedepsei principale a închisorii, a sentinței penale din 02.03.2009 a autorităților judiciare spaniole, respectiv Audiența Provincială din Barcelona, secția a 8-a - Judecătoria de instrucție nr. 4 din Gava, definitivă la data de 21.12.2009, în ceea ce o privește pe persoana condamnată A. .

S-a constatat că numitul A. a fost condamnat la o pedeapsă principală de 18 ani închisoare (6570 zile închisoare) pentru comiterea a 2 infracțiuni: o infracțiune continuă de agresiune sexuală prev. de art. 179 și 74 din C. pen. spaniol și o infracțiune de favorizare a prostituției prev. de art. 188.1 și 3 din C. pen. spaniol.

S-a constatat că infracțiunile reținute în sarcina persoanei condamnate A. au corespondent și în legislația penală română: o infracțiune de "viol", în formă continuată, prev. de art. 218 alin. (1) și (3) lit. c) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen. și o infracțiune de "trafic de minori", în formă continuată, prev. de art. 211 alin. (1) și (2) lit. a) C. pen., cu aplic. art. 35 alin. (1) C. pen.

S-a dispus ca persoana condamnată A. să execute în România pedeapsa principală de 18 ani închisoare (6570 zile închisoare), prin transferarea acesteia într-un penitenciar din această țară.

S-a constatat că persoana condamnată A. executase la data de 12.06.2020, un număr de 4457 zile închisoare, durată care se deduce din pedeapsa de 18 ani închisoare (6570 zile închisoare), precum și perioada de la 12.06.2020 la zi.

Sentința penală nr. 120 din 11.10.2021 a Curții de Apel Galați a rămas definitivă prin neapelare, fiind emis mandatul de executare nr. x din data de 12.10.2021.

Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare.

Scopul redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzută de art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, al persoanei condamnate în lipsă, prin respectarea principiilor contradictorialității, egalității armelor, exercitării dreptului la apărare prin propria persoană, nemijlocirii, oralității și aflării adevărului, precum și dreptului de a interoga martorii sau părțile din proces.

Prin noțiunea de "proces penal" utilizată în denumirea căii extraordinare de atac a redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate se înțelege faza de judecată, prin folosirea metodei interpretării restrictive legiuitorul urmărind să asigure posibilitatea reluării, în condițiile legii, a judecării cauzei, din analiza dispozițiilor art. 466 alin. (1) și (5) din C. proc. pen. rezultând că pot fi supuse acestei proceduri extraordinare doar hotărâri penale definitive: hotărâri de condamnare, hotărâri de renunțare la aplicarea pedepsei și hotărâri de amânare a aplicării pedepsei, prin intermediul cererii de redeschidere a procesului penal putându-se critica, exclusiv, hotărâri definitive prin care se rezolvă fondul cauzei (condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei), persoana condamnată în lipsă putând contesta nu atât soluția definitivă pronunțată în cauza sa, cât mai ales procedura de desfășurare a judecății în lipsa sa, prin înfrângerea principiilor contradictorialității, nemijlocirii, reguli de bază ale judecății. Prin urmare, instanța examinează fondul cauzei, constată că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat.

Or, în cazul procedurii de punere în executare pe teritoriul României a pedepselor sau măsurilor privative de libertate aplicate de instanțele altor state ale Uniunii Europene, procedură reglementată de Cap. II din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară în materie penală, instanța analizează îndeplinirea condițiilor formale pentru verificarea recunoașterii și punerii în executare a unor hotărâri judecătorești străine, și nu existența faptei, săvârșirea ei de către inculpat, vinovăția acestuia, răspunderea penală ori încadrarea juridică. Sentința penală criticată nu vizează aspecte legate de fondul cauzei privind vinovăția persoanei condamnate, neîncadrându-se astfel, în dispozițiile art. 466 din C. proc. pen.

Ca atare, atâta timp cât prin lege nu este reglementată posibilitatea extinderii exercitării căii extraordinare de atac a rejudecării și împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate în aplicarea dispozițiilor Legii nr. 302/2004, o atare cale de atac nu este admisibilă, întrucât în situația contrară s-ar încălca principiul instituit prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile ... pot exercita căile de atac, în condițiile legii". Or, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Totodată, art. 466 alin. (1) din C. proc. pen. evidențiază existența unui proces penal cu o acțiune penală pusă în mișcare, situație specifică unei cauze care se judecă în primă instanță sau în calea ordinară de atac, iar prin modalitatea de reglementare redeschiderea procesului penal nu poate fi extinsă la toate categoriile de procese (contestație în anulare, revizuiri, alte cereri cum ar fi recunoașterea unor hotărâri străine), interpretarea contrară conducând la o suprapunere a acestei proceduri speciale peste alte proceduri (categorii), de asemenea, cu caracter special, ce ar periclita principiul autorității de lucru judecat.

În ipoteza procedurii de transfer a persoanelor condamnate în alte state membre ale Uniunii Europene nu are loc o verificare a existenței faptei ori a săvârșirii acesteia de către inculpat, cauzele de exercitare fiind expres prevăzute în art. 155 din Legea nr. 302/2004, vizând aspecte de ordin procedural.

Împotriva acestei soluții, apelantul condamnat A. a formulat, în termen legal, apel.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți la data de 20.06.2022, când s-a stabilit termen de judecată la data de 04.10.2022, ocazie cu care s-a luat concluziile apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat și ale reprezentantului Parchetului, acestea fiind redate în practicaua prezentei decizii.

Examinând apelul formulat în cauză de către condamnatul A., Înalta Curte constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:

Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare nouă, în reglementarea C. proc. pen. anterior fiind recunoscută doar posibilitatea solicitării rejudecării de către persoana condamnată numai în cazul în care se cerea extrădarea condamnatului sau predarea acestuia în baza unui mandat european de arestare, procedura fiind cuprinsă în rândul procedurilor speciale (art. 5221 din C. proc. pen. din 1968).

Scopul redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate este garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzută de art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, al persoanei condamnate în lipsă, prin respectarea principiilor contradictorialității, egalității armelor, exercitării dreptului la apărare prin propria persoană, nemijlocirii, oralității și aflării adevărului, precum și dreptului de a interoga martorii sau părțile din proces.

Prin Decizia nr. 22/2015 din 09 iunie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, a decis că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 466 alin. (1) din C. proc. pen., obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsă a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale definitive prin care s-a dispus condamnarea, renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în primă instanță sau în calea ordinară de atac este consecința rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestației în anulare ori revizuirii, argumentele ce au stat la baza pronunțării acestei hotărâri fiind valabile și în prezenta cauză.

Astfel, în considerentele deciziei menționate s-a reținut, în esență, că, raportat la modalitatea de reglementare a procedurii de redeschidere a procesului penal și la scopul în care a fost legiferată, respectiv garantarea dreptului la un proces echitabil, aceasta nu poate să vizeze decât hotărâri definitive prin care se rezolvă fondul cauzei (condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării pedepsei), persoana condamnată în lipsă putând contesta, pe această cale, nu atât soluția definitivă pronunțată în cauza sa, cât mai ales procedura de desfășurare a judecății în lipsa sa, prin înfrângerea principiilor contradictorialității, nemijlocirii, reguli de bază ale judecății.

Deopotrivă, în materia cererilor de redeschidere a procesului penal în cazul judecății în lipsa persoanei condamnate, reglementată de dispozițiile art. 466 și urm. din C. proc. pen., procedura de judecare presupune două etape, respectiv admiterea în principiu și rejudecarea cauzei după admiterea în principiu a cererii de redeschidere a procesului penal.

Potrivit art. 468 alin. (1) din C. proc. pen., având denumirea marginală măsurile premergătoare, "la primirea cererii de redeschidere a procesului penal, se fixează termen pentru examinarea admisibilității în principiu, președintele dispunând atașarea dosarului cauzei, precum și citarea părților și a subiecților procesuali principali interesați."

În speță, în verificarea condițiilor necesare admisibilității în principiu a unei astfel de cereri, Curtea de Apel Galați, în mod judicios, a constatat că prezenta cerere de redeschidere a procesului penal formulată de condamnatul A. cu privire la Sentința penală nr. 120/F din data de 09 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2018, definitivă prin neapelare, nu îndeplinește condițiile de admisibilitate expres prevăzute de art. 466 alin. (1) și (5) din C. proc. pen., respectiv existența unui proces penal cu o acțiune penală pusă în mișcare, situație specifică unei cauze care se judecă în primă instanță sau în calea ordinară de atac.

Or, în condițiile în care dosarul în care a fost pronunțată Sentința penală nr. 120/F din data de 09 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2018 a avut ca obiect recunoașterea unei hotărâri de condamnare pronunțată de un stat european membru al Uniunii Europene și transferul persoanei condamnate în vederea executării pedepsei în România, procedură reglementată de art. 166 și urm. din Legea nr. 302/2004, în care se verifică doar întrunirea cumulativă a cerințelor expres menționate în art. 167 din Legea nr. 302/2004 și nu se antamează aspecte privind existența faptei, prevederea în legea penală, săvârșirea de către inculpat, vinovăția acestuia ori alte aspecte ce țin de răspunderea penală, se constată că acesta nu face parte din acele cauze penale în privința cărora se poate formula o cerere de redeschidere a procesului penal, potrivit art. 466 din C. proc. pen.

Totodată, Înalta Curte apreciază că persoana ce formează obiectul procedurii de recunoaștere a unei hotărâri de condamnare pronunțată de un stat european membru al Uniunii Europene și transfer în vederea executării pedepsei în România, nu poate fi considerată judecată în lipsă, în sensul art. 466 alin. (2) din C. proc. pen., atâta timp cât art. 166 alin. (2) și 11 din Legea nr. 302/2004 statuează expres că soluționarea sesizării are loc fără citarea persoanei condamnate.

De altfel, instanța învestită cu o cerere întemeiată pe dispozițiile art. 166 și urm. din Legea nr. 302/2004 nici nu are competența funcțională să se pronunțe pe aspecte ce țin de fondul acuzației penale, de vreme ce, potrivit art. 166 alin. (3) din actul normativ, "dispozițiile civile, dispozițiile referitoare la pedepsele pecuniare, măsurile asigurătorii sau cheltuielile judiciare, precum și orice dispoziții din hotărârea judecătorească transmisă de statul emitent, altele decât cele privind executarea pedepsei închisorii sau a măsurii privative de libertate, nu constituie obiectul prezentei proceduri".

Pe cale de consecință, în acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte apreciază că solicitarea persoanei condamnate privind redeschiderea procesului penal desfășurat în Spania, în condițiile în care statul român nu a desfășurat nicio activitate de urmărire penală sau de judecată în cauză, ci a recunoscut doar o hotărâre penală străină, este inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge, ca nefondat, apelul formulat de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 68/F din data de 19 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga apelantul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Potrivit art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat, în cuantum de 680 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de condamnatul A. împotriva Sentinței penale nr. 68/F din data de 19 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2022.

Obligă apelantul condamnat la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat, în cuantum de 680 RON, se plătește din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 octombrie 2022.

GGC - ED