ÎCCJ, Secția penală

HOTĂRÂRE

23.11.2021

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Deliberând asupra conflictului negativ de competență care face obiectul prezentei cauze, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din data de 2.06.2021 2020, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Judecătoria Galați, secția Penală a recalificat cererea de redeschidere a procesului penal, formulată de apărătorul inculpatului A., în cerere de apel.

A dispus scoaterea dosarului de pe rolul Judecătoriei Galați și înaintarea către Curtea de Apel Galați.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut în considerente că, față de solicitarea apărătorului inculpatului A. privind recalificarea prezentei cereri de redeschidere proces penal în cerere de apel, instanța a dispus recalificarea cererii de redeschidere a procesului penal în cerere de apel, scoaterea dosarului de pe rol și înaintarea prezentei cauze către Curtea de Apel Galați.

Prin decizia penală nr. 1033/A din data de 04.11.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori a constatat că obiectul cererii este "redeschidere proces penal", formulată în temeiul art. 466 C. proc. pen.

În temeiul art. 50 C. proc. pen., a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați (inculpat A., cetățean român).

În temeiul art. 51 C. proc. pen., a constatat ivit conflictul negativ de competentă dintre Curtea de Apel Galați și Judecătoria Galați.

A dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență ivit.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut următoarele:

Cu privirea la dispoziția instanței de fond de a recalifica cererea de redeschidere a procesului ce a fost înregistrată la Judecătoria Galați sub nr. x/2021 în cerere de apel împotriva sentinței penale nr. 388/08.03.2021, pronunțată de aceeași instanță, instanța de apel a constatat că este greșită.

Astfel, s-a arătat că, între procedura apelului reglementată de art. 408 - 425 C. proc. pen. și cea a redeschiderii procesului penal în cazul judecății în lipsa persoanei condamnate prevăzută de art. 466 - 469 C. proc. pen. există deosebiri, nu doar de condiții de admisibilitate, ci și de competență materială și procedură de sesizare a instanței. Mai mult, apelul este o cale ordinară de atac, în timp ce redeschiderea procesului penal este inclusă în categoria căilor extraordinare de atac.

Potrivit art. 466 alin. (2) C. proc. pen., referindu-se la posibilitatea persoanei condamnate în lipsă de a solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa, se consideră "judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial de aceasta, respectiv deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța."

S-a arătat că, în interpretarea textului de lege menționat, trebuie pornit de la scopul reglementarii procedurii redeschiderii procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, și anume garantarea dreptului persoanei la un proces echitabil, cu respectarea, în principal, a dreptului său la apărare. Dreptul persoanei judecate în lipsă de a beneficia de rejudecarea unei cauze poate fi restricționat nu numai în situația în care persoana condamnată a fost prezentă la unul din termenele de judecată sau la pronunțarea hotărârilor, ci și când rezultă că a avut cunoștință, în alt mod, despre desfășurarea judecății.

Interpretarea menționată este sprijinită și de modul în care legiuitorul a înțeles să reglementeze teza finală a alin. (2), confirmând criteriile pentru admisibilitatea cererii de redeschidere enunțate anterior.

Astfel, pentru aplicarea dispozițiilor privind redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, se cer a fi îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 466 C. proc. pen., respectiv: 1) să existe o hotărâre definitivă de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei; 2) persoana față de care s-a pronunțat hotărârea să fi fost judecată în lipsă.

Această ultimă condiție este detaliată de art. 466 alin. (2) C. proc. pen. care instituie două ipoteze în care persoana condamnată este considerată judecată în lipsă: a) persoana condamnată nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta; b) deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța.

În cazul în care persoana condamnată poate fi considerată judecată în lipsă, potrivit uneia dintre cele două ipoteze, art. 466 alin. (2) teza II-a C. proc. pen. instituie și două excepții arătând că nu se consideră judecată în lipsă persoana care: a) și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului; b) după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul.

Apelul, reglementat de dispozițiile art. 408 și urm. C. proc. pen., este o cale ordinară de atac prin care instanța ierarhic superioară reexaminează cauza sub toate aspectele de drept și de fapt efectuând un examen de legalitate și temeinicie a hotărârii judecătorești pronunțată de instanța de fond. Hotărârea penală pronunțată de instanța de apel este definitivă.

Cererea de redeschidere a procesului în speță a fost depusă în fața primei instanțe de către apărătorul ales al condamnatului, au fost invocate în mod clar dispozițiile art. 466 C. proc. pen., precum și împrejurarea că se solicită rejudecarea cauzei întrucât nu a avut cunoștință de proces, fiind plecat în Anglia. În acest sens, petentul a arătat că, în data de 31.08.2017, a părăsit teritoriul României conform biletelor de avion depuse la dosarul cauzei și nu a mai revenit în țară până în septembrie 2019, când a decedat tatăl său, la adresa la care a fost citat și i s-a comunicat hotărârea nelocuind nimeni în toată perioada indicată.

Prin urmare, Curtea a apreciat că, odată sesizată instanța cu o cale de atac, în cunoștință de cauză a prevederilor legale, nu mai este posibilă o modificare a procedurii și obiectului cererii.

Totodată, în materia căilor de atac funcționează principiul disponibilității, instanța neputând aduce modificări voinței exprimată de parte în mod clar și fără echivoc.

De altfel, așa cum rezultă din actele dosarului, petentul, prin apărător, a precizat în fața Curții de Apel că a formulat cerere de redeschidere a procesului penal.

Mai mult, Curtea a constatat și că soluția "scoaterii de pe rol a cauzei" nu este reglementată în dispozițiile C. proc. pen. printre soluțiile ce pot fi pronunțate de instanțele judecătorești, neputând fi asimilată declinării care are o reglementare distinctă în cuprinsul prevederilor art. 50 C. proc. pen., prevederi la care nu s-a făcut referire în cuprinsul sentinței penale, fiind mai degrabă o procedură administrativă ce nu are legătură cu procedura jurisdicțională.

Astfel, Curtea a constatat că în cauză condamnatul A. a formulat cerere de redeschidere a procesului penal în temeiul art. 466 C. proc. pen., a declinat competenta de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați, a constatat ivit conflictul negativ de competentă dintre Curtea de Apel Galați și Judecătoria Galați și a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență ivit.

Fiind sesizată, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) C. proc. pen., cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Galați, motiv pentru care, conform dispozițiilor art. 51 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

Pentru a hotărî astfel, Înalta Curte are în vedere următoarele considerente:

În cuprinsul cererii formulate, petentul condamnat A. a arătat că solicită rejudecarea cauzei întrucât nu a avut cunoștință de proces, fiind plecat în Anglia, țară unde locuiește și muncește de 7 ani, fiind domiciliat pe teritoriul acestui stat. A menționat că, în data de 31.08.2017, a părăsit teritoriul României, conform biletelor de avion depuse la dosarul cauzei și nu a mai revenit în țară până în septembrie 2019, când a decedat tatăl său, la adresa la care a fost citat și i s-a comunicat hotărârea nelocuind nimeni în toată perioada indicată. A mai arătat că, la data de 06.04.2021, a luat cunoștință de procesul penal desfășurat de Judecătoria Galați și despre faptul că a fost condamnat la pedeapsa închisorii, de la autoritățile române, prin mama sa, cu ocazia prezentării poliției la domiciliul pe care îl are în țară, pentru punerea în executare a mandatului.

Potrivit dispozițiilor art. 466 alin. (1) C. proc. pen., " Persoana condamnată definitiv care a fost judecată în lipsă poate solicita redeschiderea procesului penal în termen de o lună din ziua în care a luat cunoștință, prin orice notificare oficială, că s-a desfășurat un proces penal împotriva sa."

Totodată, potrivit dispozițiilor art. 466 alin. (2) C. proc. pen., "Este considerată judecată în lipsă persoana condamnată care nu a fost citată la proces și nu a luat cunoștință în niciun alt mod oficial despre acesta, respectiv, deși a avut cunoștință de proces, a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanța. Nu se consideră judecată în lipsă persoana condamnată care și-a desemnat un apărător ales ori un mandatar, dacă aceștia s-au prezentat oricând în cursul procesului, și nici persoana care, după comunicarea, potrivit legii, a sentinței de condamnare, nu a declarat apel, a renunțat la declararea lui ori și-a retras apelul", iar potrivit dispozițiilor alin. (5) al aceluiași articol "Dispozițiile alineatelor precedente se aplică în mod corespunzător persoanei față de care s-a pronunțat o hotărâre de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei."

Așadar, pentru a deveni incidente dispozițiile privind redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, se cer a fi îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 466 C. proc. pen., respectiv: 1) să existe o hotărâre definitivă de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei; 2) persoana față de care s-a pronunțat hotărârea să fi fost judecată în lipsă.

Reținând cele arătate în cererea formulată, precum și faptul că în materia căilor de atac funcționează principiul disponibilității, instanța neputând aduce modificări voinței exprimată de parte în mod clar și fără echivoc (petentul condamnat și-a intitulat cererea "Cerere de redeschidere a procesului penal pentru judecarea cauzei în lipsă", aceasta a fost întemeiată în mod expres pe dispozițiile art. 466-467 C. proc. pen., iar petentul, prin apărător, a precizat în fața Curții de Apel Galați că a formulat și o cerere de redeschidere a procesului penal), Înalta Curte constată că, cererea formulată de petentul condamnat este o cerere de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate, așa cum în mod corect a apreciat și Curtea de Apel Galați.

Așadar, Înalta Curte constată ca fiind greșită dispoziția Judecătoriei Galați de a recalifica cererea de redeschidere a procesului penal, care a fost înregistrată la această instanță sub nr. x/2021, în cerere de apel împotriva sentinței penale nr. 388/08.03.2021, pronunțată de Judecătoria Galați.

Având în vedere dispozițiile art. 467 alin. (1) C. proc. pen., care prevăd că, "cererea de redeschidere a procesului penal poate fi formulată de către persoana judecată în lipsă și se adresează instanței care a judecat cauza în primă instanță", precum și faptul că procesul a cărui redeschidere se solicită s-a desfășurat în primă instanță la Judecătoria Galați, Înalta Curte constată că aceasta este instanța competentă să soluționeze cererea de redeschidere a procesului penală formulată de condamnatul A..

Prin urmare, Înalta Curte, constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru judecarea pe fond a cererii de redeschidere a procesului penal, în condițiile art. 466 și următoarele din C. proc. pen., de către Judecătoria Galați, în temeiul art. 61 alin. (6) C. proc. pen., va trimite dosarul acestei instanțe.

În temeiul art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.