ÎCCJ, Secția penală

Deliberând asupra cauzei de față,

În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1905 din 28.09.2018 pronunțată de Judecătoria Focșani a fost recalificată cererea formulată de petentul A. ca fiind calea de atac a apelului și constatând că excepția de necompetentă a Judecătoriei Focșani a declinat-o în favoarea Curții de Apel Galați.

Pentru a pronunța această hotărâre, Judecătoria Focșani a avut în vedere următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Focșani la data de 11.06.2018, sub nr. x/2018, petentul A. a formulat contestație în anulare față de sentința penală nr. 1123/03.06.2016 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul penal nr. x/2015, solicitând anularea acesteia.

În susținerea cererii, petentul a indicat, cu privire la admisibilitate, că până la momentul arestării sale în incinta aeroportului Otopeni nu a cunoscut nimic despre existența dosarului penal prin care a fost condamnat, că nici în cursul urmăririi penale și nici în cursul judecății nu a fost citat la adresa de domiciliu din Italia și că hotărârea de condamnare nu i-a fost comunicata aflându-se în imposibilitate să formuleze cerere de apel.

Pe fondul cauzei, petentul a arătat că în procesul de divorț ce a făcut obiectul dosarului civil nr. x/2010 al Judecătoriei Focșani, parata, contrar legii, a ales domiciliul în orașul Odobești. Datorită acestui aspect nu a primit sentința de divorț motiv pentru care nu a cunoscut și care este suma stabilită pentru plata pensiei de întreținere pentru minor. În favoarea sa, petentul a invocat în cadrul procesului penal eroarea de fapt, cauza de neimputabilitate, prev. de art. 30 alin. (1) C. pen., cu privire la care se impune pronunțarea unei soluții de achitare. De asemenea, a arătat că în condițiile mai sus expuse nu se poate reține condiția relei-credinte în neplata pensiei de întreținere, aspect care atrage incidenta lipsei formei de vinovăție cerută în norma de incriminare și, în consecință, pronunțarea unei soluții de achitare conform art. 16 alin. (1) lit. b) C. proc. pen.

Prin aceeași cerere, petentul a solicitat ca instanța, în cazul în care nu sunt reținute motive expuse anterior, să se orienteze spre amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, îndeplinind toate condițiile prevăzute de lege în acest sens.

În drept, cererea a fost întemeiată pe disp.prev. de art. 426 lit. a) și b) C. proc. pen.

Prin cererea înregistrată la data de 25.06.2018, petentul, prin avocat, a modificat obiectul solicitării, calificând cererea ca fiind de redeschidere a procesului penal, în esență, păstrând aceleași motive invocate, argumentând în plus ca sentință civilă nr. 1123/03.06.2016 a devenit definitive prin neapelare, ca în ultimii 10 ani a domiciliat neîntrerupt și a muncit în Italia și că nu a avut cunoștință de existența unui proces penal pornit împotriva să.

Prin încheierea din data de 29.06.2018 instanța de fond, observând existența unei alte cauze înregistrate pe rolul Judecătoriei Focșani, cu același obiect și având aceleași părți, în aplicarea disp. art. 43 alin. (3) C. proc. pen. a dispus reunirea dosarului penal nr. x/2018 la prezentul dosar înregistrat sub nr. x/2018. Totodată a dispus atașarea dosarului de fond înregistrat sub nr. x/2015.

La termenul de judecata din data de 28.09.2018, din oficiu, instanța a pus în discuție calificarea juridică a cererii de redeschidere a procesului penal în cerere de apel și excepția necompetentei funcționale a Judecătoriei Focșani.

Analizând cu prioritate chestiunile preliminare, instanța a reținut următoarele:

Pornind de la motivele invocate de petent în sensul că, în cadrul procesului penal care s-a finalizat prin condamnarea sa, nu i-au fost comunicate niciun act procedural și nici hotărârea de condamnare și, în consecință, s-a aflat în imposibilitate de a formula apel, din analiza sumară a procedurii citare realizată în cadrul dosarului penal x/2015 instanța reține posibile vicii de procedura privind citarea petentului pe parcursul procesului penal prin afișare la ușa instanței, asupra legalității acestora neputându-se pronunța în cadrul și în limitele caii de atac indicate de legiuitor.

Altfel spus, în cazul în care procedura de citare și comunicare a hotărârii de condamnare este posibil a fi afectată de cauze de nelegalitate, petentul are deschisă calea de atac a apelului și nu redeschiderea procesului penal, motiv prevăzut expres de art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 466 alin. (1) C. proc. pen., prima condiție pentru redeschiderea procesului penal ce se cere a fi îndeplinită consta în existența unei hotărâri de condamnare definitive.

Prin Decizia nr. 22 din 9 iuni 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penale, a admis sesizarea prin care s-a solicitat pronunțarea unei hotărâri prealabile și a interpreta în sensul că "obiectul cererii de redeschidere a procesului penal în cazul judecării în lipsa a persoanei condamnate îl reprezintă numai hotărârile penale definitive prin care s-a dispus condamnare, renunțarea la aplicarea pedepsei ori amânarea aplicării pedepsei, indiferent dacă judecata în prima instanță sau în calea ordinară de atac este consecința rejudecării cauzei ca urmare a admiterii contestației în anulare ori revizuirii".

Din prima teză a interpretării data de ICCJ rezultă că în cazul în care sentința a rămas definitivă în fața instanței de apel, prin soluționarea apelului declarat de inculpat, care, prin urmare, a avut la cunoștință de proces, dar a lipsit în mod justificat de la judecarea cauzei și nu a putut încunoștința instanță, remediul procesual îl constituie contestația în anulare, pentru motivul prev. de art. 426 lit. a) C. proc. pen., în timp ce, în cazul în care inculpatul a lipsit de la judecata cauzei în prima instanță din cauza imposibilității de prezentare sau a nelegalei citări, remediul procesual consta în invocarea disp.prev. de art. 421 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., în calea de atac a apelului., motivele concrete invocate în prezenta cauza neputând fi analizate în cadrul redeschiderii procesului penal, omisso medio, prin evitarea căii de atac ordinare. (în același sens, C. proc. pen. comentat, ediție aniversara 2017, B., pag. 1337-1338; proces-verbal de soluționare a contestațiilor la barem pentru disciplina drept procesual penal-judecatori în cadrul concursului pentru promovare în funcții de execuție, 25 septembrie 2018)

În consecință, pentru a evita decăderea petentului din dreptul de a formula o cale de atac în termenul prevăzut de lege, instanța a considerat că în cauză se impune calificarea juridică a cererii, în cerere de apel, fără ca prin aceasta să se înțeleagă vreo dezlegare ce ține de competenta exclusivă a instanței de control judiciar.

Prin decizia penală nr. 23 din data de 09 ianuarie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Galați, cu majoritate, a fost calificată cererea formulată de persoana condamnată A., ca fiind o cerere de redeschidere a procesului penal întemeiată pe dispozițiile art. 466 C. proc. pen.

În baza art. 50 C. proc. pen. în referire la art. 467 alin. (1) C. proc. pen., a declinat competenta de soluționarea a cererii de redeschidere a procesului penal formulată de persoana condamnată A., în favoarea Judecătoriei Focșani.

În baza art. 51 alin. (2) C. proc. pen. a dispus sesizarea Înaltei Curții de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competentă.

Fiind învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, în temeiul art. 51 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Focșani.

Prealabil soluționării conflictului de competență, Înalta Curte va determina coordonatele normative aplicabile în cauză, respectiv: art. 467 alin. (1) C. proc. pen. "cererea de redeschidere a procesului penal poate fi formulată de către persoana judecată în lipsă și se adresează instanței care a judecat cauza în primă instanță."

Din examinarea actelor existente la dosarul cauzei, în raport de cererea formulată de persoana condamnată A. intitulată redeschidere proces penal, aflată la dosarul Judecătoriei Focșani, motivele invocate și susținute, precum și față de concluziile apărătorului ales al condamnatului, în sensul că a înțeles să formuleze o cerere de redeschidere a procesului penal, și nu calea de atac a apelului, concluzii ce se regăsesc în cuprinsul încheierii din data de 08 ianuarie 2019 a Curții de Apel Galați, Înalta Curte apreciază că cererea formulată este o cerere de redeschidere a procesului penal, în accepțiunea dispozițiilor art. 467 alin. (1) C. proc. pen., iar competența de soluționare a acesteia revine Judecătoriei Focșani.

Redeschiderea procesului penal în cazul judecării în lipsa persoanei condamnate reprezintă o cale extraordinară de atac de retractare. Scopul acesteia este garantarea dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din CEDO, al persoanei condamnate în lipsă, prin respectarea principiului contradictorialității, al egalității armelor, al exercitării dreptului la apărare prin propria persoană, al nemijlocirii, oralității și aflării adevărului, precum și a dreptului de a interoga martorii sau părțile din proces.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei privind pe apelantul condamnat contestator A. în favoarea Judecătoriei Focșani, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat contestator A., în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe apelantul condamnat contestator A. în favoarea Judecătoriei Focșani, instanță căreia i se va trimite dosarul.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul condamnat contestator A., în cuantum de 313 RON, rămâne în sarcina statului.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 martie 2019.