ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 82/2014

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat a se constata calitatea de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul C.P., născut jud. Ilfov, domiciliat în municipiul București. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că prin cererea din 25 mai 2010, adresată C.N.S.A.S. de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, s-a solicitat verificarea domnul C.P., sub aspectul constatării calității de lucrător sau colaborator al Securității.

Ținând cont de faptul că domnul C.P. este deținător al titlului de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989 s-a considerat că cererea formulată în acest sens este legală. Așa cum rezultă și din cuprinsul notei de constatare din 6 decembrie 2011, în anul 1978, domnul C.P., ofițer maritim la I.E.F.M. N. Constanța, a fost recrutat de către Inspectoratul Județean Constanța, Serviciul Securitate Port, pentru "cunoașterea comportării și activității navigatorilor români atât la bordul navelor, cât și în porturile străine unde ajung". Potrivit documentelor identificate în dosarul fond rețea nr. x (cotă C.N.S.A.S.), al cărui titular este pârâtul, a semnat un Angajament, preluând numele conspirativ "P.". A susținut, de asemenea, că informațiile furnizate de domnul C.P.

vizează îngrădirea dreptului la viață privată, prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Politice, precum și a dreptului la liberă exprimare, prevăzut de art. 28 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional privind Drepturile Civile și Politice. Hotărârea instanței de fond Prin Sentința nr. 1032 din 18 martie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul C.P. și a constatat calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, analizând și coroborând conținutul notelor informative cu angajamentul asumat față de organele de securitate de către reclamant, precum și cu dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, republicată cu modificările ulterioare, a constatat că sunt întrunite în mod cumulativ cerințele prevăzute de lege pentru admiterea acțiunii și constatarea calității de colaborator al Securității în privința pârâtului. Astfel, a reținut că acesta, ulterior semnării olografe a unui angajament în acest sens, a furnizat acestor organe represive informații cu privire la intenția unei persoane de a rămâne în străinătate, precum și la criticile exprimate - sub forma unor injurii - de către o persoană cu privire la politica de stat și de partid -practică la acea vreme, împrejurări care odată aduse la cunoștința organelor de securitate au condus la producerea unor consecințe concrete pentru respectivele persoane, respectiv pentru I.I.

declararea acestuia ca fiind indezirabil pentru autoritățile din România cu interzicerea intrării în țară și excluderea acestuia din funcția deținută anterior de către acesta, exclusiv ca urmare a criticilor aduse regimului politic prin injurii, precum și urmare a exprimării intenției directe sau indirecte, prin căsătoria cu un cetățean străin, de a rămâne în afara României. De asemenea, cu privire la numitul C.A., prima instanță a constatat că pârâtul a furnizat organelor de securitate informații cu privire la intenția acestuia de a rămâne în străinătate, profitând de locul de muncă pe o navă care se deplasa în afara teritoriului României, intenție care însă nu fusese adusă la cunoștința acestor organe în vederea verificării acestei persoane și aprobării unei astfel de cereri.

Mai mult, Curtea a constatat că o asemenea intenție nu era admisibilă, nefiind aprobată de către organele de securitate, iar împrejurarea de a părăsi teritoriul României în acest context a fost sancționat cu excluderea acestei persoane din funcția deținută anterior, cu consecința excluderii acestuia de la viața politică, socială și profesională pentru viitor, exclusiv urmare a exprimării intenției de a rămâne în străinătate.

Prin urmare, instanța de fond a apreciat că pârâtul întrunește calitatea legală de colaborator al Securității potrivit dispozițiilor legale anterior precizate, în sensul că a furnizat informații, precum note și rapoarte scrise, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist -criticile și injuriile aduse acestui regim și rămânerea cetățenilor români în străinătate, interzisă prin lege de fostul regim - vizând, astfel, îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, respectiv libertatea de exprimare, libertatea de mișcare care include și libertatea de a-și stabili oriunde domiciliul și locul de muncă, inclusiv în afara României, libertăți reprimate de către fostul regim prin intermediul fostei Securități care acționa inclusiv prin colaboratori care semnau angajamente în acest sens.

Judecătorul fondului a reținut că nu prezintă relevanță împrejurarea că pârâtul a respectat legile și dispozițiile interne din cadrul funcției deținută de către acesta la data furnizării acestor note informative cu consecințe concrete în cazul persoanelor vizate, respectiv împrejurarea că era obligat prin prisma funcției deținută să colaboreze cu organele fostei Securități, nefiind dovedite împrejurările prevăzute de art. 2 lit. b) teza a II-a din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul că ar fi furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată.

Recursul Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul C.P., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare. În motivarea recursului, recurentul - pârât a arătat că instanța de fond a analizat o serie de înscrisuri prezentate de reclamant ca fiind note informative date în fața fostelor organe de securitate și că, deși a arătat că respectivele înscrisuri nu-i aparțin, în mod abuziv instanța i-a respins proba cu expertiza. A menționat faptul că, atât acțiunea cât și documentele depuse în susținerea acesteia i-au fost comunicate la o adresa la care nu mai locuiește de 2 ani și nu la domiciliul său.

A considerat ca fiind încălcat și dreptul la apărare, drept prevăzut de Constituția României, precum și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, întrucât acțiunea și documentația aferentă i-au fost comunicate cu mai puțin de 15 zile înainte de termen, iar la termenul de judecată i s-a respins cererea de angajare a unui avocat care să-i reprezinte interesele în respectiva cauză. Recurentul a susținut, de asemenea, că în virtutea funcției pe care o deținea la bordul navei, nu a întocmit decât rapoarte care cuprindeau activitatea zilnică ce se petrecea la bordul navei, începând de la plecarea navei și întoarcerea în porturile din România, iar aceste rapoarte nu făceau nici o referire la viața privată a personalului navigant, ci doar la activitățile profesionale pe care le desfășura la bordul navei.

Considerentele și soluția instanței de recurs Examinând cauza prin prisma obiectului ei, a probelor administrate, a normelor legale incidente, Înalta Curte reține că recursul este fondat și îl va admite, cu consecința modificării sentinței atacate în sensul respingerii acțiuni formulate de CNSAS ca neîntemeiată, pentru cele ce vor fi punctate în continuare. Acțiunea prin care reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței să constate calitatea de colaborator al Securității în persoana pârâtului C.P. a fost întemeiată pe dispozițiile art. 11 alin. (1) și (3) cu referire la art. 3 lit. z) din O.U.G.

nr. 24/208 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, modificată și completată, având în vedere că pârâtul este deținător al titlului de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie 1989 și, ca urmare a cererii din 25 ianuarie 2007 adresată CNSAS de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989. Au fost anexate nota de constatare din 6 decembrie 2011 și copii certificate de pe documentele aflate în arhiva C.N.S.A.S. În considerentele sentinței au fost redate in extenso notele informative procesate în nota de constatare din dosarele de urmărire informativă în care se regăsește numele pârâtului, reținându-se că acesta a fost recrutat de Securitate sub numele conspirativ "P.", semnând angajamentul la 28 iunie 1978. A apreciat judecătorul fondului că informațiile furnizate de pârât organelor de securitate se încadrează în ipoteza normei legale din art. 2 lit. b) din O.U.G.

nr. 24/2008, constituind "activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist" și că din analiza conținutului acelor note rezultă că furnizarea de informații a vizat îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, respectiv dreptul la libertatea de exprimare, libertatea de mișcare, care include și libertatea de a-și stabili oriunde domiciliul și locul de muncă. Instanța de control judiciar nu împărtășește opinia instanței de fond pentru că, parcurgând conținutul înscrisurilor procesate în nota de constatare și notele informative întocmite și semnate olograf de "P.", constată că nu sunt îndeplinite cele două condiții cumulative expres prevăzute de lege pentru constatarea calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.

Astfel, Înalta Curte reține că informațiile furnizate organelor de securitate prin notele informative depuse de reclamant la dosar nu conțin, pe de o parte, în mod esențial, referiri la activități și atitudini vădit și preponderent potrivnice regimului totalitar comunist, și, pe de altă parte, prin informațiile respective nu s-a vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Contrar susținerilor reclamantului-intimat, activitățile și manifestările persoanelor despre care pârâtul a furnizat informații nu pot fi considerate atitudini potrivnice regimului comunist, iar simpla informare referitoare la unele activități sau reacții ale unor persoane nu poate fi considerată că urmărește îngrădirea drepturilor sau libertăților fundamentale ale omului.

Așadar, prin modul lor de redactare, aceste note nu pot fi considerate denunțuri privind "atitudini potrivnice regimului comunist", în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008 și, cu atât mai puțin, să conducă la concluzia îndeplinirii condiției de a viza îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale. Față de acestea, constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 ind. 1 C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 modificată și completată, urmează să admită recursul formulat, să se modifice sentința recurată și, pe fond, să se dispună respingerea acțiunii în constatare formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de C.P. împotriva Sentinței nr. 1032 din 18 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 ianuarie 2014. Procesat de GGC - CL