ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 82/2014

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Circumstanțele

cauzei

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, reclamantul Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității a solicitat a se constata calitatea de

colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul C.P., născut jud.

Ilfov, domiciliat în municipiul București. În motivarea acțiunii, reclamantul a

arătat că prin cererea din 25 mai 2010, adresată C.N.S.A.S. de către

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, s-a solicitat

verificarea domnul C.P., sub aspectul constatării calității de lucrător sau

colaborator al Securității.

Ținând cont de faptul că domnul C.P. este

deținător al titlului de luptător pentru victoria Revoluției din decembrie 1989

s-a considerat că cererea formulată în acest sens este legală.

Așa cum rezultă și din cuprinsul notei de

constatare din 6 decembrie 2011, în anul 1978, domnul C.P., ofițer maritim la

I.E.F.M. N. Constanța, a fost recrutat de către Inspectoratul Județean

Constanța, Serviciul Securitate Port, pentru "cunoașterea comportării și

activității navigatorilor români atât la bordul navelor, cât și în porturile

străine unde ajung".

Potrivit documentelor identificate în dosarul

fond rețea nr. x (cotă C.N.S.A.S.), al cărui titular este pârâtul, a semnat un

Angajament, preluând numele conspirativ "P.".

A susținut, de asemenea, că informațiile

furnizate de domnul C.P. vizează îngrădirea dreptului la viață privată,

prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional privind Drepturile Politice,

precum și a dreptului la liberă exprimare, prevăzut de art. 28 din Constituția

României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional privind

Drepturile Civile și Politice.

Hotărârea instanței de fond

Prin Sentința nr. 1032 din 18 martie 2013,

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

admis în parte acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru

Studierea Arhivelor Securității, în contradictoriu cu pârâtul C.P. și a constatat

calitatea de colaborator al Securității în privința pârâtului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța

de fond, analizând și coroborând conținutul notelor informative cu angajamentul

asumat față de organele de securitate de către reclamant, precum și cu

dispozițiile art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, republicată cu modificările

ulterioare, a constatat că sunt întrunite în mod cumulativ cerințele prevăzute

de lege pentru admiterea acțiunii și constatarea calității de colaborator al

Securității în privința pârâtului.

Astfel, a reținut că acesta, ulterior

semnării olografe a unui angajament în acest sens, a furnizat acestor organe

represive informații cu privire la intenția unei persoane de a rămâne în

străinătate, precum și la criticile exprimate - sub forma unor injurii - de

către o persoană cu privire la politica de stat și de partid -practică la acea

vreme, împrejurări care odată aduse la cunoștința organelor de securitate au

condus la producerea unor consecințe concrete pentru respectivele persoane,

respectiv pentru I.I. declararea acestuia ca fiind indezirabil pentru

autoritățile din România cu interzicerea intrării în țară și excluderea

acestuia din funcția deținută anterior de către acesta, exclusiv ca urmare a

criticilor aduse regimului politic prin injurii, precum și urmare a exprimării

intenției directe sau indirecte, prin căsătoria cu un cetățean străin, de a

rămâne în afara României.

De asemenea, cu privire la numitul C.A.,

prima instanță a constatat că pârâtul a furnizat organelor de securitate

informații cu privire la intenția acestuia de a rămâne în străinătate,

profitând de locul de muncă pe o navă care se deplasa în afara teritoriului

României, intenție care însă nu fusese adusă la cunoștința acestor organe în

vederea verificării acestei persoane și aprobării unei astfel de cereri.

Mai mult, Curtea a constatat că o asemenea

intenție nu era admisibilă, nefiind aprobată de către organele de securitate,

iar împrejurarea de a părăsi teritoriul României în acest context a fost

sancționat cu excluderea acestei persoane din funcția deținută anterior, cu

consecința excluderii acestuia de la viața politică, socială și profesională

pentru viitor, exclusiv urmare a exprimării intenției de a rămâne în

străinătate.

Prin urmare, instanța de fond a apreciat că

pârâtul întrunește calitatea legală de colaborator al Securității potrivit

dispozițiilor legale anterior precizate, în sensul că a furnizat informații,

precum note și rapoarte scrise, prin care se denunțau activitățile sau

atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist -criticile și injuriile

aduse acestui regim și rămânerea cetățenilor români în străinătate, interzisă

prin lege de fostul regim - vizând, astfel, îngrădirea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului, respectiv libertatea de exprimare,

libertatea de mișcare care include și libertatea de a-și stabili oriunde

domiciliul și locul de muncă, inclusiv în afara României, libertăți reprimate

de către fostul regim prin intermediul fostei Securități care acționa inclusiv prin

colaboratori care semnau angajamente în acest sens.

Judecătorul fondului a reținut că nu prezintă

relevanță împrejurarea că pârâtul a respectat legile și dispozițiile interne

din cadrul funcției deținută de către acesta la data furnizării acestor note informative

cu consecințe concrete în cazul persoanelor vizate, respectiv împrejurarea că

era obligat prin prisma funcției deținută să colaboreze cu organele fostei

Securități, nefiind dovedite împrejurările prevăzute de art. 2 lit. b) teza a

II-a din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul că ar fi furnizat informații cuprinse în

declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în

timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest,

pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie

judecată și condamnată.

Recursul

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs

pârâtul C.P., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și

trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului, recurentul - pârât a

arătat că instanța de fond a analizat o serie de înscrisuri prezentate de

reclamant ca fiind note informative date în fața fostelor organe de securitate

și că, deși a arătat că respectivele înscrisuri nu-i aparțin, în mod abuziv

instanța i-a respins proba cu expertiza.

A menționat faptul că, atât acțiunea cât și

documentele depuse în susținerea acesteia i-au fost comunicate la o adresa la

care nu mai locuiește de 2 ani și nu la domiciliul său.

A considerat ca fiind încălcat și dreptul la

apărare, drept prevăzut de Constituția României, precum și Convenția Europeană

a Drepturilor Omului, întrucât acțiunea și documentația aferentă i-au fost

comunicate cu mai puțin de 15 zile înainte de termen, iar la termenul de

judecată i s-a respins cererea de angajare a unui avocat care să-i reprezinte

interesele în respectiva cauză.

Recurentul a susținut, de asemenea, că în

virtutea funcției pe care o deținea la bordul navei, nu a întocmit decât

rapoarte care cuprindeau activitatea zilnică ce se petrecea la bordul navei,

începând de la plecarea navei și întoarcerea în porturile din România, iar

aceste rapoarte nu făceau nici o referire la viața privată a personalului

navigant, ci doar la activitățile profesionale pe care le desfășura la bordul

navei.

Considerentele și soluția instanței de recurs

Examinând cauza prin prisma obiectului ei, a

probelor administrate, a normelor legale incidente, Înalta Curte reține că

recursul este fondat și îl va admite, cu consecința modificării sentinței

atacate în sensul respingerii acțiuni formulate de CNSAS ca neîntemeiată,

pentru cele ce vor fi punctate în continuare.

Acțiunea prin care reclamantul Consiliul

Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat instanței să

constate calitatea de colaborator al Securității în persoana pârâtului C.P. a

fost întemeiată pe dispozițiile art. 11 alin. (1) și (3) cu referire la art. 3

lit. z) din O.U.G. nr. 24/208 privind accesul la propriul dosar și

deconspirarea Securității, modificată și completată, având în vedere că pârâtul

este deținător al titlului de luptător pentru victoria Revoluției din Decembrie

1989 și, ca urmare a cererii din 25 ianuarie 2007 adresată CNSAS de către

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989. Au

fost anexate nota de constatare din 6 decembrie 2011 și copii certificate de pe

documentele aflate în arhiva C.N.S.A.S.

În considerentele sentinței au fost redate in

extenso notele informative procesate în nota de constatare din dosarele de

urmărire informativă în care se regăsește numele pârâtului, reținându-se că

acesta a fost recrutat de Securitate sub numele conspirativ "P.",

semnând angajamentul la 28 iunie 1978.

A apreciat judecătorul fondului că

informațiile furnizate de pârât organelor de securitate se încadrează în

ipoteza normei legale din art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, constituind

"activități sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist" și

că din analiza conținutului acelor note rezultă că furnizarea de informații a

vizat îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, respectiv

dreptul la libertatea de exprimare, libertatea de mișcare, care include și

libertatea de a-și stabili oriunde domiciliul și locul de muncă.

Instanța de control judiciar nu împărtășește

opinia instanței de fond pentru că, parcurgând conținutul înscrisurilor

procesate în nota de constatare și notele informative întocmite și semnate

olograf de "P.", constată că nu sunt îndeplinite cele două condiții

cumulative expres prevăzute de lege pentru constatarea calității de colaborator

al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.

Astfel, Înalta Curte reține că informațiile

furnizate organelor de securitate prin notele informative depuse de reclamant

la dosar nu conțin, pe de o parte, în mod esențial, referiri la activități și

atitudini vădit și preponderent potrivnice regimului totalitar comunist, și, pe

de altă parte, prin informațiile respective nu s-a vizat îngrădirea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului.

Contrar susținerilor reclamantului-intimat, activitățile

și manifestările persoanelor despre care pârâtul a furnizat informații nu pot

fi considerate atitudini potrivnice regimului comunist, iar simpla informare

referitoare la unele activități sau reacții ale unor persoane nu poate fi

considerată că urmărește îngrădirea drepturilor sau libertăților fundamentale

ale omului.

Așadar, prin modul lor de redactare, aceste

note nu pot fi considerate denunțuri privind "atitudini potrivnice

regimului comunist", în sensul dispozițiilor art. 2 lit. b) din O.U.G. nr.

24/2008 și, cu atât mai puțin, să conducă la concluzia îndeplinirii condiției

de a viza îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale.

Față de acestea, constatându-se întrunite

motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 304 ind. 1 C. proc. civ., în

baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. și art. 20 alin. (2) din Legea nr.

554/2004 modificată și completată, urmează să admită recursul formulat, să se

modifice sentința recurată și, pe fond, să se dispună respingerea acțiunii în

constatare formulată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor

Securității.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de C.P. împotriva

Sentinței nr. 1032 din 18 martie 2013 a Curții de Apel București, secția a

VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința recurată, în sensul că

respinge acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea

Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14

ianuarie 2014.

Procesat

de GGC - CL