ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 331/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 331/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față,
Examinând actele dosarului constată următoarele:
Prin Sentința penală nr. 41/ CEA din 01
septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. 5901/118/2008, Tribunalul Constanța,
secția penală, a respins, ca nefondată, cererea formulată de revizuientul R.M.
având ca obiect revizuirea Sentinței penale nr. 239 din 23 mai 2006 a
Tribunalului Constanța.
Instanța a reținut că este nefondată cererea
de revizuire întrucât împrejurările invocate de petent (privind absența sa de
la locul faptei) au fost cunoscute de instanțele de judecată încă de la prima
fază procesuală. Aceste împrejurări au fost verificate de instanța de judecată,
stabilindu-se că apărarea inculpatului nu a fost confirmată. Totodată,
susținerea referitoare la existența unui martor care l-ar cunoaște pe
adevăratul autor nu sunt pertinente, probele aflate la dosar demonstrând
vinovăția inculpatului. S-a mai reținut că revizuientul nu a precizat în ce mod
martorul ar fi luat cunoștință despre existența unui alt făptuitor.
Prin decizia penală nr. 117 din 11 noiembrie
2008, Curtea de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale cu minori
și de familie, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient.
Instanța de apel a reținut, de asemenea, că
este nefondată cererea de revizuire, nefiind îndeplinite prevederile art. 394 lit.
a) C. proc. pen.
Împotriva acestei
hotărâri, revizuientul a declarat recurs, reiterând motivul
de revizuire indicat în cererea sa.
Recursul este nefondat, pentru următoarele
argumente: Potrivit art. 394 lit. a) C. proc. pen., revizuirea poate fi cerută
când s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță
la soluționarea cauzei.
Referitor la acest caz de revizuire, ambele
instanțe au reținut corect că
împrejurările
invocate în cererea de revizuire nu numai că au fost cunoscute de
instanță
la data judecării în fond a cauzei, dar au fost și verificate, constatându-se
că inculpatul se afla la locul faptei, el fiind autorul. Instanțele au
constatat, legal, că nu se poate completa materialul probator pentru a se
dovedi o împrejurare deja susținută de inculpat la instanțele care au judecat
cauza și înlăturată motivat.
În consecință, Înalta Curte, reținând că
soluția de respingere, ca nefondată, a cererii de revizuire pronunțată de prima
instanță și menținută de instanța de apel este legală, va respinge, ca
nefondat, recursul declarat de revizuient.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,
recurentul revizuient va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către
stat, în sumă de 200 lei, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
recurentul revizuient condamnat R.M. împotriva Deciziei penale nr. 117 din 11
noiembrie 2008 a Curții de Apel Constanța, secția penală și pentru cauze penale
cu minori și de familie.
Obligă recurentul revizuient condamnat la
plata sumei de 200 lei, cu titlu
de
cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul
apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului
Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30
ianuarie 2009.