ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3496/2008

Asupra recursului de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin sentința penală nr. 843/F din 10 iulie 2008, pronunțată în dosarul nr. 9702/3/2008, Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea formulată de revizuientul I.C. având ca obiect revizuirea sentinței penale nr. 1054 din 27 august 2004 a Tribunalului București, secția I penală. Instanța a reținut că este nefondată cererea de revizuire întrucât împrejurările invocate de petent au fost cunoscute de instanțele de judecată încă de la prima fază procesuală. Aceste împrejurări au fost verificate de instanța de judecată, stabilindu-se că apărarea inculpatului privind reținerea sa de Secția 19 Poliție la data săvârșirii faptei, nu a fost confirmată.

Totodată, declarațiile părții vătămate au fost confirmate și de martorul M.V., nu numai de declarațiile martorilor C.M., C.I. și C.C. S-a mai reținut că revizuientul nu a făcut dovada mărturiei mincinoase, potrivit prevederilor art. 395 alin. (1) C. proc. pen. Prin decizia penală nr. 217 din 5 septembrie 2008, Curtea de Apel București, secția I penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient. Instanța de apel a reținut, de asemenea, că este nefondată cererea de revizuire, nefiind îndeplinite prevederile art. 394 lit. a) și b) și art. 395 C. proc. pen. Împotriva acestei hotărâri, revizuientul a declarat recurs, reiterând motivul de revizuire indicat în cererea sa. Recursul este nefondat, pentru următoarele argumente: Potrivit art. 394 lit. a) și b) C. proc.

pen., revizuirea poate fi cerută când: - (a) s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei; - (b) un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere; Referitor la cazul de revizuire prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen., ambele instanțe au reținut corect că împrejurările invocate în cererea de revizuire nu numai că au fost cunoscute de instanță la data judecării în fond a cauzei, dar au fost și verificate, constatându-se că la data faptei inculpatul nu se mai afla la sediul Secției 19 Poliție, unde fusese cu 3 ore anterior săvârșirii faptei. Cu privire la cazul de revizuire prevăzut de art. 394 lit. b) C. proc.

pen. , invocat, de asemenea de revizuient în cererea sa, instanțele au constatat, legal, că nu s-a dovedit prin hotărâre judecătorească sau prin ordonanța procurorului, dacă prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei, că declarațiile martorilor contestați de revizuient sunt contrare adevărului, astfel cum cer prevederile art. 395 alin. (1) C. proc. pen. Î n consecință, Înalta Curte reținând că soluția de respingere, ca nefondată, a cererii de revizuire pronunțată de prima instanță și menținută de instanța de apel este legală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de revizuient. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuient va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 lei, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuient I.C. împotriva deciziei penale nr. 217 din 5 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția I p enală. Obligă recurentul revizuient la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 31 octombrie 2008.