ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3496/2008

Asupra

recursului de față,

Examinând

actele dosarului constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 843/F din 10 iulie 2008, pronunțată în dosarul nr. 9702/3/2008,

Tribunalul București, secția a II-a penală, a respins, ca nefondată, cererea

formulată de revizuientul I.C. având ca obiect revizuirea sentinței penale nr.

1054 din 27 august 2004 a Tribunalului București, secția

I

penală.

Instanța

a reținut că este nefondată cererea de revizuire întrucât împrejurările

invocate de petent au fost cunoscute de instanțele de judecată încă de la prima

fază procesuală. Aceste împrejurări au fost verificate de instanța de judecată,

stabilindu-se că apărarea inculpatului privind reținerea sa de Secția 19

Poliție la data săvârșirii faptei, nu a fost confirmată. Totodată, declarațiile

părții vătămate au fost confirmate și de martorul M.V., nu numai de

declarațiile martorilor C.M., C.I. și C.C.

S-a

mai reținut că revizuientul nu a făcut dovada mărturiei mincinoase, potrivit

prevederilor art. 395 alin. (1) C. proc. pen.

Prin

decizia penală nr. 217 din 5 septembrie 2008, Curtea de Apel București, secția

I

penală, a respins, ca nefondat, apelul declarat de revizuient.

Instanța

de apel a reținut, de asemenea, că este nefondată cererea de revizuire, nefiind

îndeplinite prevederile art. 394 lit. a) și b) și art. 395 C. proc. pen.

Împotriva

acestei hotărâri, revizuientul a declarat recurs, reiterând motivul de

revizuire indicat în cererea sa.

Recursul

este nefondat, pentru următoarele argumente:

Potrivit art. 394 lit. a) și b) C. proc. pen.,

revizuirea poate fi

cerută când:

- (a)

s-au descoperit fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute de instanță la

soluționarea cauzei;

- (b)

un martor, un expert sau un interpret a săvârșit infracțiunea de mărturie

mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere;

Referitor

la cazul de revizuire prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen., ambele

instanțe au reținut corect că împrejurările invocate în cererea de revizuire nu

numai că au fost cunoscute de instanță la data

judecării în fond a cauzei, dar au fost și verificate, constatându-se

că la data

faptei inculpatul nu se mai afla la sediul Secției 19

Poliție, unde fusese cu 3 ore anterior săvârșirii faptei.

Cu privire la cazul de revizuire prevăzut de art. 394

lit. b) C. proc. pen.

, invocat, de asemenea de revizuient

în cererea sa, instanțele au constatat, legal, că nu s-a dovedit prin hotărâre

judecătorească sau prin ordonanța procurorului, dacă prin acestea s-a dispus

asupra fondului cauzei, că declarațiile martorilor contestați de revizuient

sunt contrare adevărului, astfel cum cer prevederile art. 395 alin. (1) C.

proc. pen.

Î

n consecință, Înalta Curte reținând că soluția de respingere, ca

nefondată, a cererii de revizuire pronunțată de prima instanță și menținută de

instanța de apel este legală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de

revizuient.

Conform

art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul revizuient va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 200 lei, din care suma de 100

lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D

E C I D E

Respinge,

ca nefondat, recursul declarat de recurentul revizuient I.C. împotriva deciziei

penale nr. 217 din 5 septembrie 2008 a Curții de Apel București, secția

I

p

enală.

Obligă recurentul revizuient la plata sumei de

200 lei, cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, din

care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,

se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 31 octombrie 2008.