3ra-1374/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1374/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Clim, B. Bîrca, S. Iorgov) ÎNCHEIERE 18 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Primarul General al municipiului Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Cernețchi împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății și Pavel Secrieru cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii dispoziției de numire în funcție, încasarea salariului mediu pentru întreaga perioadă de lipsă forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, la care s-a alăturat Pavel Secrieru și a fost menținută hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost admisă parțial, c o n s t a t ă: La data de 07 aprilie 2017 Valeriu Cernețchi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății cu privire la contestarea actului administrativ,

obligarea emiterii dispoziției de numire în funcție și încheierea contractului de management. În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.10/43 din 09 decembrie 2014 a fost numit în funcția de director al Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4 (denumirea prescurtată IMSP SCM nr. 4), iar conform ordinului nr. 130-P din 09 decembrie 2014, emis de Consiliul municipal Chișinău, în vederea executării deciziei nominalizate a fost încheiat contractul individual de muncă. În baza ordinului nr. 33-P din 28 martie 2016, emis de Consiliul municipal Chișinău, s-a desfăcut contractul individual de muncă din funcția de director al IMSP SCM nr. 4, începând cu 28 martie 2016, din proprie inițiativă, în legătură cu demisia.

1 Iar, prin ordinul nr. 34-P din 29 martie 2016, emis de Consiliul municipal Chișinău, a fost desemnat în funcția de director interimar al IMSP SCM nr. 4 până la numirea unui alt director în bază de concurs. Totodată, prin ordinul nr. 32-P din 05 aprilie 2016, emis de Ministrul Sănătății, s-a anunțat concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4. Conform procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs al Ministerului Sănătății pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016, Valeriu Cernețchi a acumulat 20.87 puncte, iar potrivit deciziei Comisiei de concurs pentru ocuparea acestei funcții, dânsul a fost declarat învingător al concursului.

În această ordine de idei, reclamantul a indicat că, rezultatele concursului au fost anunțate Consiliului municipal Chișinău la a treia zi după petrecerea concursului, iar șefului Direcției Sănătății al Consiliului municipal Chișinău i-a fost eliberată o copie autorizată a procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016. Deopotrivă, în legătură cu rezultatul concursului, Valeriu Cernețchi a depus o cerere prin care a solicitat numirea sa în funcția de director al IMSP SCM nr. 4. Reclamantul a specificat că, deși concursul organizat de Ministerul Sănătății a avut loc în conformitate cu prevederile Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1079 din 02 octombrie 2007, iar rezultatele concursului nefiind contestate, până la depunerea cererii de chemare în judecată Primarul General al municipiului Chișinău nu a semnat Dispoziția de numire a lui Valeriu Cernețchi în funcția de director al Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr.4.

Astfel, la 27 februarie 2017, a depus o cerere pe numele Primarului General al municipiului Chișinău, prin care a solicitat eliberarea dispoziției de numire a sa în funcția de director al IMSP SCM nr. 4, însă, până la data depunerii cererii de chemare în judecată, această dispoziție nu a fost semnată, astfel cererea sa fiind nesoluționată în termen. Nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege constituie o încălcare a dreptului la muncă.

Valeriu Cernețchi a solicitat declararea ca ilegal refuzul Primarului General al municipiului Chișinău de a emite dispoziția de numire a sa în funcție, ca urmare a desemnării ca câștigător al concursului organizat de Ministerul Sănătății în temeiul procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016, cu încheierea contractului de management al instituției pe o durată de 5 ani; obligarea Primarului General al municipiului Chișinău să emită dispoziția de numire a sa în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4, ca urmare a desemnării ca câștigător al concursului organizat de Ministerul Sănătății în temeiul procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016, cu încheierea contractului de management al instituției pe o durată de 5 ani.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor, depusă la 04 iulie 2017, Valeriu Cernețchi a solicitat suplimentar anularea dispoziției nr. l64-dc din 17 martie 2016 emisă de Primarul General al municipiului Chișinău, prin care Pavel Secrieru a fost numit în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic 2 Municipal nr. 4 și încasarea salariului pentru privarea ilegală de dreptul de a munci pentru perioada 16 martie 2017 – 16 august 2017, în sumă totală de 88 795,85 de lei și încasarea a trei salarii lunare, ce constituie suma de 53 277,51 de lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral (vol. I, f.d. 38-41). Prin încheierea din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, (vol. I, f.d.

59) a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Pavel Secrieru. Prin hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. I, f.d. 114, 120-124), acțiunea depusă de Valeriu Cernețchi a fost admisă parțial. A fost constatată ilegalitatea refuzului Primarului General al municipiului Chișinău de a emite dispoziția de numire a lui Valeriu Cernețchi în funcția de director al Instituției Medico- Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4, ca urmare a desemnării acestuia ca câștigător al concursului organizat de Ministerul Sănătății în temeiul procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4 din 30 iunie 2016, cu încheierea contractului de management al instituției pe o durată de 5 ani.

A fost obligat Primarul General al municipiului Chișinău să emită dispoziția de numire a lui Valeriu Cernețchi în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4, ca urmare a desemnării acestuia ca câștigător al concursului organizat de Ministerul Sănătății în temeiul procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4 din 30 iunie 2016, cu încheierea contractului de management al instituției pe o durată de 5 ani. A fost anulată, ca ilegală, dispoziția nr. 164-dc din 17 martie 2016, emisă de Primarul General al municipiului Chișinău, prin care Pavel Secrieru a fost numit în calitate de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr.4.

A fost încasat de la Primarul General al municipiului Chișinău în beneficiul lui Valeriu Cernețchi, prejudiciul material în legătură cu privarea de dreptul de a munci, în formă de salariu, pentru perioada 16 martie 2017 – 16 august 2017, calculat de către angajator. A fost încasată de la Primarul general al municipiului Chișinău în beneficiul lui Valeriu Cernețchi despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de un salariu mediu lunar, calculat de angajator în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004. În rest, pretențiile reclamantului privind repararea prejudiciului moral în mărime ce excede suma de un salariu mediu lunar, calculat de angajator în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 201, 202- 224), apelul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, reprezentat de Valerii Bogdan, la care s-a alăturat Pavel Secrieru, a fost respins și a fost menținută hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. La data de 27 aprilie 2018 Primarul General al municipiului Chișinău a declarat recurs împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, sau scoaterea cererii de pe rol în temeiul art. 267 CPC (vol. II, f.d.

1-6). 3 La data de 10 iulie 2018 Valeriu Cernețchi a declarat recurs împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei recurate în partea respingerii pretenției privind repararea prejudiciului moral, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. Prin încheierea din 12 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Valeriu Cernețchi împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău. Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, a fost casată integral decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost trimisă cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (vol. II, f.d.

99-107). Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău la care s-a alăturat Pavel Secrieru și a fost menținută hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol. II, f.d.146-162). La data de 16 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Primarul General al mun. Chișinău a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii (vol. II, f.d.178). În susținerea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și le consideră ilegale, emise cu încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural.

A susținut că, atât instanța de apel, cât și prima instanță au analizat și apreciat doar argumentele invocate de către Valeriu Cernețchi, lăsând fără apreciere argumentele invocate în cererea de apel depusă de către reprezentantul Primarului General, or, partea motivată a deciziei contestate este o transcriere a cererii de chemare în judecată. A menționat recurentul că cererea de chemare în judecată, în partea anulării dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr. 164-dc din 17 martie 2017 urmează a fi scoasă de pe rol, în temeiul art. 267 lit.a) CPC, pe motiv că Valeriu Cernețchi nu a respectat procedura prealabilă. A mai menționat recurentul că prima instanță neîntemeiat a respins demersul privind atragerea în proces a Consiliului mun.

Chișinău în calitate de intervenient accesoriu, or, acesta este fondatorul IMSP SCM nr. 4 și urma să se expună în privința numirii lui Valeriu Cernețchi în funcția de director al IMSP SCM nr. 4. Totodată, a invocat că cererea de chemare în judecată urma a fi respinsă ca fiind depusă cu omiterea termenului de prescripție în temeiul art. 355 alin. (1) lit. a) din Codul muncii, deoarece reclamantul la data de 27 februarie 2017 a aflat despre încălcarea dreptului său, iar prin încheierea primei instanțe din 18 aprilie 2017 a fost acceptată cererea de chemare în judecată depusă la data de 11 aprilie 2017. Recurentul a specificat că decizia Consiliului municipal Chișinău nr.10/43 din 09 decembrie 2014 „Cu privire la numirea lui Valeriu Cernețchi în funcția de director al IMSP SCM nr. 4” a fost anulată prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, menținută prin decizia din 01 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, și devenită irevocabilă în baza încheierii din 18 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție. Temei 4 de anulare a acestei decizii a Consiliului municipal Chișinău a servit faptul că Valeriu Cernețchi a ocupat funcția de director al IMSP SCM nr. 4 fără să participe la concurs organizat în temeiul Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1079 din 02 octombrie 2007. La data de 06 noiembrie 2019 și 07 noiembrie 2019 Ministerul Sănătății Muncii Protecției Sociale și respectiv Valeriu Cernețchi au depus referințe prin care au solicitat declararea inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Primarul General al mun.

Chișinău, deoarece a fost depusă după expirarea termenului. La data de 25 noiembrie 2019 Valeriu Cernețchi a depus referință suplimentară, prin care a solicitat declararea recursului depus de Primarul General al mun. Chișinău ca fiind inadmisibil. Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de Primarul General al mun. Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. În același context, în conformitate cu art. 100 alin. (1), coroborat cu art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești, prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, poate fi considerată publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești. Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de judecată trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana interesată a fost 5 reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe parcursul procedurilor judiciare. Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a principiului securității juridice.

Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014, parag. 16, Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03 aprilie 2008, parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47). Instanța de recurs observă că Primarul General al mun. Chișinău a fost reprezentat, în cadrul procedurilor judiciare, de către specialistul principal în Direcția asistență juridică, Tudor Tofan (vol. II, f.d.

177). Același reprezentant a fost prezent la ședințele de judecată din prima instanță și instanța de apel. Astfel, la data de 26 februarie 2019 a fost emisă decizia instanței de apel, care la 07 mai 2019 a fost expediată participanților la proces (vol II, f.d.166). La data de 02 mai 2019, în termenul prevăzut de art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău a publicat decizia integrală din 26 februarie 2019 pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. Decizia poate fi găsită pe www.cac.instante.justice.md, în rubrica hotărâri, după numărul dosarului 02-3a- 19955-26092018. La data de 14 mai 2019, Primarul General al mun. Chișinău a recepționat decizia instanței de apel, fapt confirmat de recurent în cererea de recurs cu anexarea dovezii de recepție a scrisorii Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d.176).

La data de 16 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, specialistul principal în Direcția asistență juridică a Primăriei mun. Chișinău, Tudor Tofan a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel. În cererea de recurs s-a indicat că, decizia integrală din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de Primarul General al mun. Chișinău la data de 14 mai 2019 . În acest sens, instanța de judecată va ține cont de principiul res judicata, care protejează caracterul definitiv al deciziei din 26 februarie 2019, și de faptul că recurentul a beneficiat de serviciile unui jurist - specialist principal de la începutul procedurilor judiciare.

Astfel, în hotărârea Gurzhyy vs Ucraina (1 aprilie 2008), în care reclamantul nu a primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin poștă obișnuită, Curtea Europeană a considerat că a fost chemată să examineze nu numai ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale. De asemenea, CEDO a remarcat că reclamantul, care nu a primit informații despre progresele înregistrate în cazul ei de aproximativ un an și jumătate, ar fi putut aștepta în mod rezonabil să contacteze instanța pentru a verifica statutul acestuia.

6 Completul de judecată reține că, anterior, la 02 mai 2019, decizia din 26 februarie 2019 a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web menționată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că această modalitate este prevăzută expres în punctele 7-8 din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr. 658/30 din 10 octombrie 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru justițiabili. Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a fost mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta hotărârea judecătorească după numele părților pe dosar. În plus, conform pct. 17 din același Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată, în regim real.

Totuși instanța de recurs evidențiază că, orice risc de eșec tehnic în transmiterea documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că, conform unei jurisprudențe constante, instanțele de judecată publică, în mod sistematic, actele lor de dispoziție pentru o bună administrare a justiției. De altfel, o atare posibilitate de a aduce la cunoștință hotărârile judecătorești a fost completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, care este aplicată din 01 iunie 2018. Or, după modificări, art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede că, decizia integrală se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ constată că, nu există dubii cu privire la veridicitatea informației prezentate mai sus și anume că, la data de 02 mai 2019 a fost plasată decizia Curții de Apel Chișinău pe pagina web sus-citată. La același capitol, completul de judecată remarcă că reprezentantul recurentului a fost conștient de cerința de 2 luni pentru depunerea unei cereri de recurs și să-și asume responsabilitatea pentru consecințele deciziei lui de a se informa despre soarta dosarului. Mai mult, însăși în cererea de recurs, reprezentantul recurentului a recunoscut că a recepționat decizia instanței de apel la data de 14 mai 2019, a cunoscut cerințele articolului 434 din Codul de procedură civilă și modalitatea de publicarea a hotărârilor, iar, după caz, trebuia să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea, mutatis 7 mutandis, Henrioud vs Franța, 5 noiembrie 2015, parag.

61, Trevisanato, ibidem, parag. 45, Sturm, citată mai sus, parag. 40). Având în vedere cele menționate supra, instanța de judecată constată că termenul de declarare a recursului a început să curgă din 15 mai 2019 și a expirat la 15 iulie 2019. Contrar celor stabilite, recursul a fost depus la data de 16 iulie 2019 prin intermediul oficiului poștal și înregistrat la grefa Curții Supreme de Justiție la data de 18 iulie 2019. Exigențele cuprinse în alin. (2) al art. 434 din Codul de procedură civilă prevăd că, omiterea intervalului sus-menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o excepție de la regula generală, specificând clar că, este un termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că, instanța de apel a publicat și a expediat în mod eficient decizia din 26 februarie 2019, iar lipsa unor acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din momentul pronunțării dispozitivului deciziei instanței de apel până la momentul depunerii cererii de recurs demonstrează că, recurentul nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru a afla motivele respingerii apelului său (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie 2017, parag.

60, 61). Instanța de judecată consideră că, nerespectarea termenului de declarare a recursului a fost cauzat în întregime de comportamentul reprezentantului recurentului. Deci, se atestă cu certitudine că recursul a fost depus de Primarul General al mun. Chișinău în afara termenului legal prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă, acesta fiind unul de decădere și nesusceptibil restabilirii, ceea ce condiționează declararea recursului ca fiind inadmisibil. Se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea standardelor inserate în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În aceeași ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că situații similare au fost deja examinate în hotărârile Popov vs Moldova (nr. 2), (6 decembrie 2005, parag. 53), Melnic vs Moldova (14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia S.R.L. vs Moldova (18 martie 2008, parag. 77), în care s-a constatat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces echitabil. Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Primarul General al mun.

Chișinău, ca inadmisibil. 8 În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art. 270, 433 lit. b) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nicolae Craiu Iurie Bejenaru 9