3ra-1374/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1374/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1374/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (E. Clim, B. Bîrca, S. Iorgov)

ÎNCHEIERE

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Primarul General al

municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Valeriu Cernețchi împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient

accesoriu Ministerul Sănătății și Pavel Secrieru cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea emiterii dispoziției de numire în funcție, încasarea salariului

mediu pentru întreaga perioadă de lipsă forțată de la serviciu și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, la care s-a alăturat

Pavel Secrieru și a fost menținută hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea a fost admisă parțial,

c o n s t a t ă:

La data de 07 aprilie 2017 Valeriu Cernețchi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului General al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu

Ministerul Sănătății cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii

dispoziției de numire în funcție și încheierea contractului de management.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr.10/43 din 09 decembrie 2014 a fost numit în funcția de director al Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4 (denumirea prescurtată IMSP SCM nr.

4), iar conform ordinului nr. 130-P din 09 decembrie 2014, emis de Consiliul municipal

Chișinău, în vederea executării deciziei nominalizate a fost încheiat contractul

individual de muncă.

În baza ordinului nr. 33-P din 28 martie 2016, emis de Consiliul municipal

Chișinău, s-a desfăcut contractul individual de muncă din funcția de director al IMSP

SCM nr. 4, începând cu 28 martie 2016, din proprie inițiativă, în legătură cu demisia.

1

Iar, prin ordinul nr. 34-P din 29 martie 2016, emis de Consiliul municipal Chișinău, a

fost desemnat în funcția de director interimar al IMSP SCM nr. 4 până la numirea unui

alt director în bază de concurs.

Totodată, prin ordinul nr. 32-P din 05 aprilie 2016, emis de Ministrul Sănătății, s-a

anunțat concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4. Conform

procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs al Ministerului Sănătății pentru

ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016, Valeriu Cernețchi a

acumulat 20.87 puncte, iar potrivit deciziei Comisiei de concurs pentru ocuparea acestei

funcții, dânsul a fost declarat învingător al concursului.

În această ordine de idei, reclamantul a indicat că, rezultatele concursului au fost

anunțate Consiliului municipal Chișinău la a treia zi după petrecerea concursului, iar

șefului Direcției Sănătății al Consiliului municipal Chișinău i-a fost eliberată o copie

autorizată a procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției

de director al IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016. Deopotrivă, în legătură cu rezultatul

concursului, Valeriu Cernețchi a depus o cerere prin care a solicitat numirea sa în

funcția de director al IMSP SCM nr. 4. Reclamantul a specificat că, deși concursul

organizat de Ministerul Sănătății a avut loc în conformitate cu prevederile

Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor

instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1079 din 02

octombrie 2007, iar rezultatele concursului nefiind contestate, până la depunerea cererii

de chemare în judecată Primarul General al municipiului Chișinău nu a semnat

Dispoziția de numire a lui Valeriu Cernețchi în funcția de director al Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr.4.

Astfel, la 27 februarie 2017, a depus o cerere pe numele Primarului General al

municipiului Chișinău, prin care a solicitat eliberarea dispoziției de numire a sa în

funcția de director al IMSP SCM nr. 4, însă, până la data depunerii cererii de chemare în

judecată, această dispoziție nu a fost semnată, astfel cererea sa fiind nesoluționată în

termen. Nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut

de lege constituie o încălcare a dreptului la muncă.

Valeriu Cernețchi a solicitat declararea ca ilegal refuzul Primarului General al

municipiului Chișinău de a emite dispoziția de numire a sa în funcție, ca urmare a

desemnării ca câștigător al concursului organizat de Ministerul Sănătății în temeiul

procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al

IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016, cu încheierea contractului de management al

instituției pe o durată de 5 ani; obligarea Primarului General al municipiului Chișinău să

emită dispoziția de numire a sa în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare

Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4, ca urmare a desemnării ca câștigător al

concursului organizat de Ministerul Sănătății în temeiul procesului-verbal al ședinței

Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4 din 30

iunie 2016, cu încheierea contractului de management al instituției pe o durată de 5 ani.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor, depusă la 04 iulie 2017, Valeriu

Cernețchi a solicitat suplimentar anularea dispoziției nr. l64-dc din 17 martie 2016

emisă de Primarul General al municipiului Chișinău, prin care Pavel Secrieru a fost

numit în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic

2

Municipal nr. 4 și încasarea salariului pentru privarea ilegală de dreptul de a munci

pentru perioada 16 martie 2017 – 16 august 2017, în sumă totală de 88 795,85 de lei și

încasarea a trei salarii lunare, ce constituie suma de 53 277,51 de lei, cu titlu de reparare

a prejudiciului moral (vol. I, f.d. 38-41).

Prin încheierea din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, (vol. I,

f.d. 59) a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Pavel Secrieru.

Prin hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (vol.

I, f.d. 114, 120-124), acțiunea depusă de Valeriu Cernețchi a fost admisă parțial. A fost

constatată ilegalitatea refuzului Primarului General al municipiului Chișinău de a emite

dispoziția de numire a lui Valeriu Cernețchi în funcția de director al Instituției Medico-

Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4, ca urmare a desemnării acestuia ca

câștigător al concursului organizat de Ministerul Sănătății în temeiul procesului-verbal

al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției

Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4 din 30 iunie 2016, cu

încheierea contractului de management al instituției pe o durată de 5 ani. A fost obligat

Primarul General al municipiului Chișinău să emită dispoziția de numire a lui Valeriu

Cernețchi în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic

Municipal nr. 4, ca urmare a desemnării acestuia ca câștigător al concursului organizat

de Ministerul Sănătății în temeiul procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs

pentru ocuparea funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul

Clinic Municipal nr. 4 din 30 iunie 2016, cu încheierea contractului de management al

instituției pe o durată de 5 ani. A fost anulată, ca ilegală, dispoziția nr. 164-dc din 17

martie 2016, emisă de Primarul General al municipiului Chișinău, prin care Pavel

Secrieru a fost numit în calitate de director al Instituției Medico-Sanitare Publice

Spitalul Clinic Municipal nr.4. A fost încasat de la Primarul General al municipiului

Chișinău în beneficiul lui Valeriu Cernețchi, prejudiciul material în legătură cu privarea

de dreptul de a munci, în formă de salariu, pentru perioada 16 martie 2017 – 16 august

2017, calculat de către angajator. A fost încasată de la Primarul general al municipiului

Chișinău în beneficiul lui Valeriu Cernețchi despăgubirea pentru prejudiciul moral

cauzat în sumă de un salariu mediu lunar, calculat de angajator în temeiul Hotărârii

Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004. În rest, pretențiile reclamantului privind

repararea prejudiciului moral în mărime ce excede suma de un salariu mediu lunar,

calculat de angajator în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004, au fost

respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 201, 202-

224), apelul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, reprezentat de

Valerii Bogdan, la care s-a alăturat Pavel Secrieru, a fost respins și a fost menținută

hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La data de 27 aprilie 2018 Primarul General al municipiului Chișinău a declarat

recurs împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii, sau scoaterea cererii de pe rol în

temeiul art. 267 CPC (vol. II, f.d. 1-6).

3

La data de 10 iulie 2018 Valeriu Cernețchi a declarat recurs împotriva deciziei din

01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului și casarea

deciziei recurate în partea respingerii pretenției privind repararea prejudiciului moral, cu

emiterea în această parte a unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Prin încheierea din 12 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de Valeriu Cernețchi împotriva deciziei din 01

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 19 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de Primarul General al municipiului Chișinău, a fost casată integral

decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a fost trimisă cauza spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (vol. II, f.d. 99-107).

Prin decizia din 26 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Primarul General al municipiului Chișinău la care s-a alăturat Pavel Secrieru

și a fost menținută hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani (vol. II, f.d.146-162).

La data de 16 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Primarul General al

mun. Chișinău a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

adoptarea unei noi hotărâri de respingere integrală a acțiunii (vol. II, f.d.178).

În susținerea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și

hotărârea primei instanțe și le consideră ilegale, emise cu încălcarea și aplicarea eronată

a normelor de drept material și procedural.

A susținut că, atât instanța de apel, cât și prima instanță au analizat și apreciat doar

argumentele invocate de către Valeriu Cernețchi, lăsând fără apreciere argumentele

invocate în cererea de apel depusă de către reprezentantul Primarului General, or, partea

motivată a deciziei contestate este o transcriere a cererii de chemare în judecată.

A menționat recurentul că cererea de chemare în judecată, în partea anulării

dispoziției Primarului General al mun. Chișinău nr. 164-dc din 17 martie 2017 urmează

a fi scoasă de pe rol, în temeiul art. 267 lit.a) CPC, pe motiv că Valeriu Cernețchi nu a

respectat procedura prealabilă.

A mai menționat recurentul că prima instanță neîntemeiat a respins demersul

privind atragerea în proces a Consiliului mun. Chișinău în calitate de intervenient

accesoriu, or, acesta este fondatorul IMSP SCM nr. 4 și urma să se expună în privința

numirii lui Valeriu Cernețchi în funcția de director al IMSP SCM nr. 4.

Totodată, a invocat că cererea de chemare în judecată urma a fi respinsă ca fiind

depusă cu omiterea termenului de prescripție în temeiul art. 355 alin. (1) lit. a) din

Codul muncii, deoarece reclamantul la data de 27 februarie 2017 a aflat despre

încălcarea dreptului său, iar prin încheierea primei instanțe din 18 aprilie 2017 a fost

acceptată cererea de chemare în judecată depusă la data de 11 aprilie 2017.

Recurentul a specificat că decizia Consiliului municipal Chișinău nr.10/43 din 09

decembrie 2014 „Cu privire la numirea lui Valeriu Cernețchi în funcția de director al

IMSP SCM nr. 4” a fost anulată prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău,

menținută prin decizia din 01 noiembrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, și devenită

irevocabilă în baza încheierii din 18 ianuarie 2017 a Curții Supreme de Justiție. Temei

4

de anulare a acestei decizii a Consiliului municipal Chișinău a servit faptul că Valeriu

Cernețchi a ocupat funcția de director al IMSP SCM nr. 4 fără să participe la concurs

organizat în temeiul Regulamentului privind numirea în funcție pe bază de concurs a

conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului

nr. 1079 din 02 octombrie 2007.

La data de 06 noiembrie 2019 și 07 noiembrie 2019 Ministerul Sănătății Muncii

Protecției Sociale și respectiv Valeriu Cernețchi au depus referințe prin care au solicitat

declararea inadmisibilă a cererii de recurs depusă de Primarul General al mun. Chișinău,

deoarece a fost depusă după expirarea termenului.

La data de 25 noiembrie 2019 Valeriu Cernețchi a depus referință suplimentară,

prin care a solicitat declararea recursului depus de Primarul General al mun. Chișinău ca

fiind inadmisibil.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului depus de Primarul

General al mun. Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform reglementărilor

anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

În același context, în conformitate cu art. 100 alin. (1), coroborat cu art. 389 alin.

(4) din Codul de procedură civilă, comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești, prin

alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, poate fi considerată

publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

Cu toate acestea, pentru a evita un formalism excesiv, instanțele de judecată

trebuie să țină cont de personalitatea celui ce contestă și dacă persoana interesată a fost

5

reprezentată de o persoană cu studii în domeniul juridic sau de un avocat pe parcursul

procedurilor judiciare.

Normele procedurale referitoare la termenele pentru căile de atac sunt, fără

îndoială, menite să asigure buna administrare a justiției și respectarea, în special, a

principiului securității juridice. Persoanele vizate trebuie să se aștepte ca aceste reguli să

fie aplicate (cauzele Nicolae Popa versus România, 09 decembrie 2014, parag. 16,

Tence versus Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31). Mai mult, Curtea Europeană pentru

Drepturile Omului a statuat că, în cazul în care termenul pentru o cale de atac ordinară

este prelungit după o perioadă considerabilă de timp, o astfel de decizie poate încălca

principiul securității juridice (cauzele Ponomaryov versus Ucraina, 03 aprilie 2008,

parag. 41, Ustimenko versus Ucraina, 20 octombrie 2015, parag. 47).

Instanța de recurs observă că Primarul General al mun. Chișinău a fost reprezentat,

în cadrul procedurilor judiciare, de către specialistul principal în Direcția asistență

juridică, Tudor Tofan (vol. II, f.d. 177). Același reprezentant a fost prezent la ședințele

de judecată din prima instanță și instanța de apel.

Astfel, la data de 26 februarie 2019 a fost emisă decizia instanței de apel, care la 07

mai 2019 a fost expediată participanților la proces (vol II, f.d.166).

La data de 02 mai 2019, în termenul prevăzut de art. 389 alin. (4) din Codul de

procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău a publicat decizia integrală din 26 februarie

2019 pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”. Decizia poate fi găsită

pe www.cac.instante.justice.md, în rubrica hotărâri, după numărul dosarului 02-3a-

19955-26092018.

La data de 14 mai 2019, Primarul General al mun. Chișinău a recepționat decizia

instanței de apel, fapt confirmat de recurent în cererea de recurs cu anexarea dovezii de

recepție a scrisorii Curții de Apel Chișinău (vol. II, f.d.176).

La data de 16 iulie 2019, prin intermediul oficiului poștal, specialistul principal în

Direcția asistență juridică a Primăriei mun. Chișinău, Tudor Tofan a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel.

În cererea de recurs s-a indicat că, decizia integrală din 26 februarie 2019 a Curții

de Apel Chișinău a fost recepționată de Primarul General al mun. Chișinău la data de 14

mai 2019 . În acest sens, instanța de judecată va ține cont de principiul res judicata, care

protejează caracterul definitiv al deciziei din 26 februarie 2019, și de faptul că recurentul

a beneficiat de serviciile unui jurist - specialist principal de la începutul procedurilor

judiciare.

Astfel, în hotărârea Gurzhyy vs Ucraina (1 aprilie 2008), în care reclamantul nu a

primit copii ale hotărârilor judecătorești care i-au fost transmise de instanța locală prin

poștă obișnuită, Curtea Europeană a considerat că a fost chemată să examineze nu numai

ce măsuri au fost luate de autoritățile judiciare pentru a se asigura că reclamantului i-au

fost comunicate cu promptitudine deciziile, dar și acțiunile pe care reclamantul le-a luat

pentru a se informa cu privire la evoluția procedurilor sale.

De asemenea, CEDO a remarcat că reclamantul, care nu a primit informații despre

progresele înregistrate în cazul ei de aproximativ un an și jumătate, ar fi putut aștepta în

mod rezonabil să contacteze instanța pentru a verifica statutul acestuia.

6

Completul de judecată reține că, anterior, la 02 mai 2019, decizia din 26 februarie

2019 a fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată”.

În ceea ce privește plasarea hotărârilor judecătorești pe pagina web menționată,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

precizează că această modalitate este prevăzută expres în punctele 7-8 din Regulamentul

privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul național al instanțelor

de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, aprobat prin hotărârea nr.

658/30 din 10 octombrie 2017 a Consiliului Superior al Magistraturii.

Potrivit acestor puncte, scopul existenței portalului național al instanțelor de

judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil pentru

cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată și pe pagina

web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru judecare, hotărârile

instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații relevante pentru

justițiabili.

Regulamentul respectiv a intrat în vigoare la data de 24 noiembrie 2017 și a fost

mediatizat pe larg datorită reintroducerii posibilității justițiabililor de a căuta hotărârea

judecătorească după numele părților pe dosar. În plus, conform pct. 17 din același

Regulament, hotărârile judecătorești, pronunțate de judecătorii și de curțile de apel, sunt

transferate din Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor pe portalul unic al

instanțelor de judecată, în regim real.

Totuși instanța de recurs evidențiază că, orice risc de eșec tehnic în transmiterea

documentelor prin această metodă, care este demonstrată, ar trebui să fie suportat de

autoritatea care a efectuat acțiuni de acest gen.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

notează că, conform unei jurisprudențe constante, instanțele de judecată publică, în mod

sistematic, actele lor de dispoziție pentru o bună administrare a justiției.

De altfel, o atare posibilitate de a aduce la cunoștință hotărârile judecătorești a fost

completată prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018, care este aplicată din 01 iunie 2018.

Or, după modificări, art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă prevede că, decizia

integrală se întocmește în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului deciziei

și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.

Sub acest aspect, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că, nu există dubii cu privire la veridicitatea informației

prezentate mai sus și anume că, la data de 02 mai 2019 a fost plasată decizia Curții de

Apel Chișinău pe pagina web sus-citată.

La același capitol, completul de judecată remarcă că reprezentantul recurentului a

fost conștient de cerința de 2 luni pentru depunerea unei cereri de recurs și să-și asume

responsabilitatea pentru consecințele deciziei lui de a se informa despre soarta dosarului.

Mai mult, însăși în cererea de recurs, reprezentantul recurentului a recunoscut că a

recepționat decizia instanței de apel la data de 14 mai 2019, a cunoscut cerințele

articolului 434 din Codul de procedură civilă și modalitatea de publicarea a hotărârilor,

iar, după caz, trebuia să se aștepte ca aceste reguli să fie aplicate (a se vedea, mutatis

7

mutandis, Henrioud vs Franța, 5 noiembrie 2015, parag. 61, Trevisanato, ibidem, parag.

45, Sturm, citată mai sus, parag. 40).

Având în vedere cele menționate supra, instanța de judecată constată că termenul

de declarare a recursului a început să curgă din 15 mai 2019 și a expirat la 15 iulie 2019.

Contrar celor stabilite, recursul a fost depus la data de 16 iulie 2019 prin

intermediul oficiului poștal și înregistrat la grefa Curții Supreme de Justiție la data de

18 iulie 2019.

Exigențele cuprinse în alin. (2) al art. 434 din Codul de procedură civilă prevăd că,

omiterea intervalului sus-menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o excepție

de la regula generală, specificând clar că, este un termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere dovezile din dosar, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție subliniază că,

instanța de apel a publicat și a expediat în mod eficient decizia din 26 februarie 2019, iar

lipsa unor acțiuni concrete de a afla soarta dosarului din momentul pronunțării

dispozitivului deciziei instanței de apel până la momentul depunerii cererii de recurs

demonstrează că, recurentul nu a depus suficientă diligență într-un timp rezonabil pentru

a afla motivele respingerii apelului său (cauza Karakutsya versus Ucraina, 16 februarie

2017, parag. 60, 61).

Instanța de judecată consideră că, nerespectarea termenului de declarare a

recursului a fost cauzat în întregime de comportamentul reprezentantului recurentului.

Deci, se atestă cu certitudine că recursul a fost depus de Primarul General al mun.

Chișinău în afara termenului legal prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă,

acesta fiind unul de decădere și nesusceptibil restabilirii, ceea ce condiționează

declararea recursului ca fiind inadmisibil.

Se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea standardelor

inserate în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată, chiar și cu o singură zi, a

termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a

expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanțele de fond și ar

leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În aceeași ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că situații similare au fost deja examinate în

hotărârile Popov vs Moldova (nr. 2), (6 decembrie 2005, parag. 53), Melnic vs Moldova

(14 noiembrie 2006, parag 40 și 41) sau Dacia S.R.L. vs Moldova (18 martie 2008,

parag. 77), în care s-a constatat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea

termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești

naționale au încălcat drepturile reclamanților la un proces echitabil.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul

depus de Primarul General al mun. Chișinău, ca inadmisibil.

8

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) ale Codului administrativ și art.

270, 433 lit. b) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

9