3r-84/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3r-84/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L.Bagrin) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, L.Pruteanu, Iu.Cotruță) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: O.Sternioală, L.Gafton, D.Mardari) Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.Simciuc, V.Cotorobai, Iu.Cotruță DECIZIE 17 aprilie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă judecătorii Mariana Pitic Tamara Chișca-Doneva examinând recursul declarat de Valeriu Cernețchi, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Diana Noroc împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, intervenienți accesorii Instituția Medico Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal nr.4” și Direcția Sănătății a Consiliului mun.Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu Cernețchi, c o n s t a t ă: La 5 mai 2016, Diana Noroc s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, intervenienți accesorii Instituția Medico Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal nr.4” și Direcția Sănătății a Consiliului mun.Chișinău, solicitând anularea ordinului Ministerului Sănătății nr.32P din 5 aprilie 2016 privind anunțarea concursului pentru funcția de director al Instituției Medico Sanitare Publice „Spitalul Clinic Municipal nr.4”.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată înaintată de Diana Noroc a fost respinsă ca neîntemeiată. Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, la 6 februarie 2017, Diana Noroc a declarat apel împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei 1 Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Diana Noroc, s-a casat hotărârea din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care: cererea de chemare în judecată înaintată de Diana Noroc a fost admisă.

S-a anulat ordinul Ministerului Sănătății nr.32P din 5 aprilie 2016 privind anunțarea concursului pentru funcția de director al Instituției Medico Sanitare Publice „Spitalul Clinic Municipal nr.4”. La 25 ianuarie 2018, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei menționate și menținerea hotărârii din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin încheierea din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat inadmisibil recursul înaintat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. La 24 iulie 2018, Valeriu Cernețchi a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea închierii instanței de recurs și dispunerea rejudecării cauzei.

Prin încheierea din 19 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu Cernețchi împotriva încheierii din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, or, prin modificările operate prin Legea nr.17 din 5 aprilie 2018, în vigoare din 1 iunie 2018, încheierile de inadmisibilitate a Curții Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii. La 5 octombrie 2018, Valeriu Cernețchi a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei. Prin încheierea din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu Cernețchi.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 7 martie 2019 Valeriu Cernețchi a declarat recurs, solicitând inclusiv în urma concretizării recursului din 15 aprilie 2019, admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu pronunțarea unei noi decizii sub formă de încheiere, prin care să fie admisă cererea de revizuire depusă împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău cu dispunerea casării deciziei instanței de apel din 28 noiembrie 2017 și a hotărârii primei instanțe din 25 ianuarie 2017 și rejudecată cauza în prima instanță. În motivarea cererii de recurs s-a invocat dezacordul cu încheierea contestată, considerînd-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că, a fost emisă cu încălcarea normelor de drept procedural, iar în condițiile respective în prezenta 2 speță, s-ar putea înfrânge principiul echității procedurii civile și îngrădi în mod inacceptabil dreptul subiecților la un proces echitabil, ceia ce este inadmisibil.

A susținut recurentul că, instanța de revizuire urma să țină cont de normele de drept naționale, cât și de practica CEDO, în vederea neîngrădirii dreptului privind accesul liber la justiție, condiții ce nu se atestă la caz. La fel, s-a indicat că instanțele au emis hotărâri cu privire la drepturile sale care nu a fost implicată în proces, temei de revizuire prevăzut de prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă. În acest context, a menționat că la 5 aprilie 2016, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a emis ordinul nr.32-P prin care a fost anunțat concursul pentru ocuparea funcției de director al Instituției Medic-Sanitare Publice Spitalul Clinic municipal nr.4. Revizuientul a depus cerere de participare la concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției și a fost singura persoană care a participat la concursul respectiv.

Conform procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției Medic-Sanitare Publice Spitalul Clinic municipal nr.4 a fost desemnat învingător în concursul pentru ocuparea funcției de director al Instituției Medic-Sanitare Publice Spitalul Clinic municipal nr.4. În opinia sa, hotărârea prin care s-a anulat ordinul Ministerului Sănătății nr.32-P din 5 aprilie 2016 privind anunțarea concursului pentru funcția de director al Instituției Medico Sanitare Publice „Spitalul Clinic Municipal nr.4”, îi lezează drepturile sale, deoarece a fost câștigătorul concursului, iar în baza acestui concurs a fost angajat în funcție de director al instituției medicale, însă la examinarea cauzei nu a fost parte a procesului de judecată.

În concluzie a relevat că prin soluția instanțelor s-a încălcat nu doar prevederile legii procesual civile, dar și prevederile Convenției, astfel a fost privat de dreptul la apărare, iar instanțele învestite cu judecarea fondului cât și instanța de recurs nu s-au determinat referitor la părțile care urmau a fi implicate în proces. Prin referința depusă la 11 aprilie 2019, Diana Noroc a solicitat respingerea recursului cu menținerea încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Prin referința depusă la 15 aprilie 2019, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a solicitat admiterea recursului declarat de Valeriu Cernețchi în sensul enunțat.

Instanța de recurs relevă că la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018. Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni 3 în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul declarat de Valeriu Cernețchi a fost depus la 7 martie 2019, până la data intrării în vigoare a Codului administrativ. Respectiv, prin derogare, în temeiul art. 258 alin. (3) Cod administrativ, admisibilitatea recursului se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. În conformitate cu prevederile art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la data comunicării încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 18 februarie 2019 (vol.II,f.d.230), însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 7 martie 2019 (vol.II,f.d.238) este în termen. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. Instanța de recurs reiterează că la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din art. 257 alin. (1) al codului respectiv. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171.

Conform art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinînd recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Din conținutul recursului declarat de Valeriu Cernețchi rezultă că recurentul nu este de acord cu încheierea din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea sa de revizuire.

4 La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a reținut că argumentele invocate de către revizuientul Valeriu Cernețchi nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, deoarece revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată, condiție însă ce nu se atestă la caz. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de revizuire despre necesitatea respingerii ca inadmisibilă a cererii de revizuire, justă.

Colegiul analizând situația de fapt din prezenta speță, consideră oportun de a reitera prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, care indică expres că, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă. Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt expres prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă care poartă un caracter exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că revizuirea unei hotărîri date de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449 CPC. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele recursului declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui temei care caracterizează o altă situație.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate temeiurile prevăzute de către art. 449 Cod de procedură civilă și prezentate circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente. Din conținutul cererii de revizuire depusă de Valeriu Cernețchi rezultă că, revizuentul – recurent a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă. În acest context, instanța de recurs reține că conform art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

5 Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul menționează că instanța de revizuire corect și întemeiat a respins cererea de revizuire înaintată de Valeriu Cernețchi împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, or, cele invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, deoarece recurentul nu a fost implicat în proces pe motiv că nu este subiect al raportului material litigious, prin urmare nu i s-au lezat careva drepturi.

Sunt irelevante pentru admiterea cererii de recurs, casarea încheierii instanței de revizuire, admiterea cererii de revizuire și retractarea deciziei irevocabile, argumentele lui Valeriu Cernețchi expuse în prezenta cerere de recurs, precum că prin adoptarea hotărârii prin care s-a anulat ordinul Ministerului Sănătății nr.32-P din 5 aprilie 2016 privind anunțarea concursului pentru funcția de director al Instituției Medico Sanitare Publice „Spitalul Clinic Municipal nr.4” i-au fost lezate direct drepturile sale, deoarece a fost câștigătorul concursului, iar în baza acestui concurs a fost angajat în funcție de director al instituției medicale.

Or, la data emiterii ordinului care s-a contestat în prezenta speță, funcția propusă nu era vacantă, deoarece ordinul nr.35P prin care Diana Noroc a fost concediată din funcția de director al Instituției Medico Sanitară Publice „Spitalul Clinic Municipal nr.4” a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă anterior emiterii ordinului anulat la caz, iar reclamanta a fost restabilită în funcția de director al instituției enunțate, ceea ce se confirmă prin hotărârea irevocabilă din 14 noiembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. La fel, anterior emiterii ordinului anulat în speță, printr-o altă hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă a fost anulată și decizia Consiliului municipal Chișinău prin care recurentul a fost desemnat în funcția de director al Instituției Medico Sanitară Publice „Spitalul Clinic Municipal nr.4”, ceea ce se confirmă prin hotărârea irevocabilă din 14 noiembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău. Deci, la data emiterii ordinului din litigiu nr.32P din 5 aprilie 2016, privind anunțarea concursului pentru funcția de director al Instituției Medico Sanitare Publice „Spitalul Clinic Municipal nr.4”, recurentul numai deținea funcția de director al Instituției Medico Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4, iar ordinul sus-menționat, nicidecum nu îl vizează personal și nici nu este emis în privința acestuia, ci poartă un caracter general, iar odată ce actul emis nu stabilește careva drepturi sau obligații ale recurentului, corect s-a considerat inoportună atragerea acestuia în proces, cu atât mai mult că Valeriu Cernețchi nu este vizat în ordinul contestat în prezenta speță, or, acesta a devenit subiect al raportului material litigios după desfășurarea concursului și a fost subiect al raportului material litigios în cadrul procesului civil de judecată în care s-a examinat legalitatea rezultatelor concursului.

6 Cât privesc celelalte argumente invocate de Valeriu Cernețchi în susținerea cererii de recurs, casarea încheierii contestate și admiterea cererii de revizuire, Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, or, dezacordul acestuia cu decizia instanței de apel din 28 noiembrie 2017 a cărei revizuire a fost solicitată nu poate constitui temei de revizuire în baza art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, motiv pentru care corect a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Aceasta deoarece revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de reformare, adică în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și legale, ce s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, de asemenea, aceste temeiuri urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărîri irevocabile.

Ține de notat că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999). Aceeași regulă a fost reiterată și de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în speța Roșca vs. Moldova, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat. Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a 7 cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52). În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către Valeriu Cernețchi în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celeilalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 6 decembrie 2005, definitivă din 6 martie 2006. Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate în recurs sînt neîntemeiate, fapt pentru care recursul declarat împotriva încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău urmează a fi respins. În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3), art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge recursul declarat de către Valeriu Cernețchi împotriva încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, Judecător: Valeriu Doagă Judecători: Mariana Pitic Tamara Chișca-Doneva 8