3r-84/19 — contestarea actului administrativ

3r-84/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3r-84/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L.Bagrin)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M.Guzun, L.Pruteanu, Iu.Cotruță)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: O.Sternioală, L.Gafton, D.Mardari)

Instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: N.Simciuc, V.Cotorobai, Iu.Cotruță

DECIZIE

17 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Valeriu Doagă

judecătorii Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

examinând recursul declarat de Valeriu Cernețchi,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Diana Noroc împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, intervenienți accesorii Instituția Medico Sanitară Publică „Spitalul

Clinic Municipal nr.4” și Direcția Sănătății a Consiliului mun.Chișinău cu

privire la contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu

Cernețchi,

c o n s t a t ă:

La 5 mai 2016, Diana Noroc s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, intervenienți

accesorii Instituția Medico Sanitară Publică „Spitalul Clinic Municipal nr.4” și

Direcția Sănătății a Consiliului mun.Chișinău, solicitând anularea ordinului

Ministerului Sănătății nr.32P din 5 aprilie 2016 privind anunțarea concursului

pentru funcția de director al Instituției Medico Sanitare Publice „Spitalul Clinic

Municipal nr.4”.

Prin hotărârea din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată înaintată de Diana Noroc a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărîrea instanței de fond, la 6 februarie 2017, Diana

Noroc a declarat apel împotriva hotărârii din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei

1

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

apelul declarat de Diana Noroc, s-a casat hotărârea din 25 ianuarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă prin care:

cererea de chemare în judecată înaintată de Diana Noroc a fost admisă. S-a

anulat ordinul Ministerului Sănătății nr.32P din 5 aprilie 2016 privind anunțarea

concursului pentru funcția de director al Instituției Medico Sanitare Publice

„Spitalul Clinic Municipal nr.4”.

La 25 ianuarie 2018, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a

declarat recurs împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei menționate și

menținerea hotărârii din 25 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Prin încheierea din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a declarat

inadmisibil recursul înaintat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale.

La 24 iulie 2018, Valeriu Cernețchi a depus cerere de revizuire împotriva

încheierii din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea

cererii de revizuire, casarea închierii instanței de recurs și dispunerea rejudecării

cauzei.

Prin încheierea din 19 septembrie 2018 a Curții Supreme de Justiție, s-a

respins ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu Cernețchi

împotriva încheierii din 23 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție, or, prin

modificările operate prin Legea nr.17 din 5 aprilie 2018, în vigoare din 1 iunie

2018, încheierile de inadmisibilitate a Curții Supreme de Justiție nu pot fi

suspuse revizuirii.

La 5 octombrie 2018, Valeriu Cernețchi a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de apel și dispunerea

rejudecării cauzei.

Prin încheierea din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Valeriu Cernețchi.

Invocând ilegalitatea acestei încheieri, la 7 martie 2019 Valeriu Cernețchi a

declarat recurs, solicitând inclusiv în urma concretizării recursului din 15 aprilie

2019, admiterea acestuia, casarea încheierii contestate, cu pronunțarea unei noi

decizii sub formă de încheiere, prin care să fie admisă cererea de revizuire

depusă împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău cu

dispunerea casării deciziei instanței de apel din 28 noiembrie 2017 și a hotărârii

primei instanțe din 25 ianuarie 2017 și rejudecată cauza în prima instanță.

În motivarea cererii de recurs s-a invocat dezacordul cu încheierea

contestată, considerînd-o ilegală și neîntemeiată pe motiv că, a fost emisă cu

încălcarea normelor de drept procedural, iar în condițiile respective în prezenta

2

speță, s-ar putea înfrânge principiul echității procedurii civile și îngrădi în mod

inacceptabil dreptul subiecților la un proces echitabil, ceia ce este inadmisibil.

A susținut recurentul că, instanța de revizuire urma să țină cont de normele

de drept naționale, cât și de practica CEDO, în vederea neîngrădirii dreptului

privind accesul liber la justiție, condiții ce nu se atestă la caz.

La fel, s-a indicat că instanțele au emis hotărâri cu privire la drepturile sale

care nu a fost implicată în proces, temei de revizuire prevăzut de prevederile art.

449 lit. c) Cod de procedură civilă.

În acest context, a menționat că la 5 aprilie 2016, Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale a emis ordinul nr.32-P prin care a fost anunțat

concursul pentru ocuparea funcției de director al Instituției Medic-Sanitare

Publice Spitalul Clinic municipal nr.4.

Revizuientul a depus cerere de participare la concurs pentru ocuparea

funcției de director al Instituției și a fost singura persoană care a participat la

concursul respectiv.

Conform procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea

funcției de director al Instituției Medic-Sanitare Publice Spitalul Clinic

municipal nr.4 a fost desemnat învingător în concursul pentru ocuparea funcției

de director al Instituției Medic-Sanitare Publice Spitalul Clinic municipal nr.4.

În opinia sa, hotărârea prin care s-a anulat ordinul Ministerului Sănătății

nr.32-P din 5 aprilie 2016 privind anunțarea concursului pentru funcția de

director al Instituției Medico Sanitare Publice „Spitalul Clinic Municipal nr.4”,

îi lezează drepturile sale, deoarece a fost câștigătorul concursului, iar în baza

acestui concurs a fost angajat în funcție de director al instituției medicale, însă

la examinarea cauzei nu a fost parte a procesului de judecată.

În concluzie a relevat că prin soluția instanțelor s-a încălcat nu doar

prevederile legii procesual civile, dar și prevederile Convenției, astfel a fost

privat de dreptul la apărare, iar instanțele învestite cu judecarea fondului cât și

instanța de recurs nu s-au determinat referitor la părțile care urmau a fi implicate

în proces.

Prin referința depusă la 11 aprilie 2019, Diana Noroc a solicitat respingerea

recursului cu menținerea încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău.

Prin referința depusă la 15 aprilie 2019, Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale a solicitat admiterea recursului declarat de Valeriu Cernețchi

în sensul enunțat.

Instanța de recurs relevă că la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul

administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie

2018.

Conform art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni

3

în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare pînă la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor

aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu

recurs a încheierilor judecătorești.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție reține că recursul declarat de Valeriu Cernețchi a fost depus la 7

martie 2019, până la data intrării în vigoare a Codului administrativ.

Respectiv, prin derogare, în temeiul art. 258 alin. (3) Cod administrativ,

admisibilitatea recursului se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod.

În conformitate cu prevederile art. 425 Cod de procedură civilă, termenul

de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la data

comunicării încheierii.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 18 februarie

2019 (vol.II,f.d.230), însă date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent la dosar lipsesc. Astfel, recursul declarat la 7 martie 2019

(vol.II,f.d.238) este în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Instanța de recurs reiterează că la 1 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul

administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie

2018, fapt ce rezultă din art. 257 alin. (1) al codului respectiv.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art. 169-171.

Conform art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate pînă la intrarea în vigoare a prezentului cod se

vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinînd recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Din conținutul recursului declarat de Valeriu Cernețchi rezultă că

recurentul nu este de acord cu încheierea din 18 februarie 2019 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a fost respinsă ca inadmisibilă cererea sa de revizuire.

4

La fel, s-a constatat că pentru a se pronunța astfel, instanța de revizuire a

reținut că argumentele invocate de către revizuientul Valeriu Cernețchi nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă,

deoarece revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate și sunt

probate circumstanțe, fapte ori evenimente prevăzute de lege ca temeiuri, care

sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția

adoptată, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră concluzia instanței de revizuire despre necesitatea

respingerii ca inadmisibilă a cererii de revizuire, justă.

Colegiul analizând situația de fapt din prezenta speță, consideră oportun de

a reitera prevederile art. 451 alin. (1) Cod de procedură civilă, care indică

expres că, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la

art. 447 CPC, indicîndu-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449

CPC și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Instanța de recurs menționează că, revizuirea este posibilă doar în cazurile

în care sunt invocate și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente

prevăzute de lege ca temeiuri, care sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de

natură să influențeze soluția adoptată. Temeiurile declarării revizuirii sunt

expres prevăzute în art. 449 Cod de procedură civilă care poartă un caracter

exhaustiv.

Pornind de la aceste cerințe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că revizuirea unei hotărîri date

de către instanță este posibilă doar în cazul în care solicitantul, după devenirea

irevocabilă a hotărîrii, intră în posesia unui temei din cele prevăzute de art. 449

CPC. În același timp, acest temei trebuie să vizeze situația de fapt, care a fost

obiectul examinării în instanța de fond, dat fiind că instanța de recurs verifică

corectitudinea aplicării și interpretării de către instanța inferioară a normelor de

drept material și procesual în limitele materialelor din dosar și în limitele

recursului declarat, or, nu poate fi revizuită o hotărîre care elucidează o anumită

situație de fapt, asupra căreia s-a pronunțat instanța de fond, prin prisma unui

temei care caracterizează o altă situație.

Colegiul reține că, pentru a redeschide procesul trebuie să fie invocate

temeiurile prevăzute de către art. 449 Cod de procedură civilă și prezentate

circumstanțele sau faptele existente obiectiv pentru declararea revizuirii

confirmate în fața instanței prin prezentarea unor probe concludente.

Din conținutul cererii de revizuire depusă de Valeriu Cernețchi rezultă că,

revizuentul – recurent a invocat drept temei de revizuire prevederile art. 449 lit.

c) Cod de procedură civilă.

În acest context, instanța de recurs reține că conform art. 449 lit. c) Cod de

procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care instanța a emis o hotărâre

cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces.

5

Cu referire la prevederile enunțate, Colegiul menționează că instanța de

revizuire corect și întemeiat a respins cererea de revizuire înaintată de Valeriu

Cernețchi împotriva deciziei din 28 noiembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău,

or, cele invocate de către revizuent în susținerea cererii de revizuire nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă,

deoarece recurentul nu a fost implicat în proces pe motiv că nu este subiect al

raportului material litigious, prin urmare nu i s-au lezat careva drepturi.

Sunt irelevante pentru admiterea cererii de recurs, casarea încheierii

instanței de revizuire, admiterea cererii de revizuire și retractarea deciziei

irevocabile, argumentele lui Valeriu Cernețchi expuse în prezenta cerere de

recurs, precum că prin adoptarea hotărârii prin care s-a anulat ordinul

Ministerului Sănătății nr.32-P din 5 aprilie 2016 privind anunțarea concursului

pentru funcția de director al Instituției Medico Sanitare Publice „Spitalul Clinic

Municipal nr.4” i-au fost lezate direct drepturile sale, deoarece a fost

câștigătorul concursului, iar în baza acestui concurs a fost angajat în funcție de

director al instituției medicale.

Or, la data emiterii ordinului care s-a contestat în prezenta speță, funcția

propusă nu era vacantă, deoarece ordinul nr.35P prin care Diana Noroc a fost

concediată din funcția de director al Instituției Medico Sanitară Publice

„Spitalul Clinic Municipal nr.4” a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească

definitivă și irevocabilă anterior emiterii ordinului anulat la caz, iar reclamanta a

fost restabilită în funcția de director al instituției enunțate, ceea ce se confirmă

prin hotărârea irevocabilă din 14 noiembrie 2014 a Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău.

La fel, anterior emiterii ordinului anulat în speță, printr-o altă hotărâre

judecătorească definitivă și irevocabilă a fost anulată și decizia Consiliului

municipal Chișinău prin care recurentul a fost desemnat în funcția de director al

Instituției Medico Sanitară Publice „Spitalul Clinic Municipal nr.4”, ceea ce se

confirmă prin hotărârea irevocabilă din 14 noiembrie 2014 a Judecătoriei

Centru, mun. Chișinău.

Deci, la data emiterii ordinului din litigiu nr.32P din 5 aprilie 2016, privind

anunțarea concursului pentru funcția de director al Instituției Medico Sanitare

Publice „Spitalul Clinic Municipal nr.4”, recurentul numai deținea funcția de

director al Instituției Medico Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4,

iar ordinul sus-menționat, nicidecum nu îl vizează personal și nici nu este emis

în privința acestuia, ci poartă un caracter general, iar odată ce actul emis nu

stabilește careva drepturi sau obligații ale recurentului, corect s-a considerat

inoportună atragerea acestuia în proces, cu atât mai mult că Valeriu Cernețchi

nu este vizat în ordinul contestat în prezenta speță, or, acesta a devenit subiect al

raportului material litigios după desfășurarea concursului și a fost subiect al

raportului material litigios în cadrul procesului civil de judecată în care s-a

examinat legalitatea rezultatelor concursului.

6

Cât privesc celelalte argumente invocate de Valeriu Cernețchi în susținerea

cererii de recurs, casarea încheierii contestate și admiterea cererii de revizuire,

Colegiul remarcă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 449

lit. c) Cod de procedură civilă, or, dezacordul acestuia cu decizia instanței de

apel din 28 noiembrie 2017 a cărei revizuire a fost solicitată nu poate constitui

temei de revizuire în baza art. 449 lit. c) Cod de procedură civilă, motiv pentru

care corect a fost respinsă ca inadmisibilă prin încheierea din 18 februarie 2019

a Curții de Apel Chișinău.

Aceasta deoarece revizuirea este o cale de retractare a hotărârii și nu de

reformare, adică în cadrul revizuirii nu se verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii adoptate, ci în baza unor temeiuri strict prevăzute de lege are loc

redeschiderea procesului și aceste temeiuri trebuie să fie obiective, reale și

legale, ce s-ar încadra în prevederile art. 449 CPC, de asemenea, aceste temeiuri

urmează a fi aplicate așa cum le-a determinat norma juridică respectivă. Iar o

cerere care nu conține aceste temeiuri, nu poate fi examinată ca cerere de

revizuire, fiind inadmisibilă încercarea de rediscutare a unei hotărîri irevocabile.

Ține de notat că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din

Codul de procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor

justiției care urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art.

6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor

juridice, care semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului că, o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi

rediscutată. Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea

este necesară în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de

referință Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor

Omului din 28 octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată și de către Curtea Europeană a Drepturilor

Omului în speța Roșca vs. Moldova, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă

din 22 iunie 2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în

fața unei instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care enunța

preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului

comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentele a

preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o

soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul

securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului

judecat.

Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere

ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile

și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a

7

cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei

de reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când

este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs.

Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6;

Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de către

Valeriu Cernețchi în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar

însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor

celeilalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului speța Popov (2) c. Moldovei din 6 decembrie 2005,

definitivă din 6 martie 2006.

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că

argumentele invocate în recurs sînt neîntemeiate, fapt pentru care recursul

declarat împotriva încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău

urmează a fi respins.

În conformitate cu art. 195, 243 alin. (1) lit. b), (2) și (3), art. 258 alin. (3)

din Codul administrativ, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de către Valeriu Cernețchi împotriva

încheierii din 18 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

Judecător: Valeriu Doagă

Judecători: Mariana Pitic

Tamara Chișca-Doneva

8