3ra-802/18 — contestarea actului administrativ

3ra-802/18 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-802/18

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (Liudmila Holevițcaia)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Nelea Budăi, Valeri Efros, Ion Muruianu)

ÎNCHEIERE

12 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Valeriu

Cernețchi

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu

Cernețchi împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, intervenienți

accesorii Ministerul Sănătății și Pavel Secrieru cu privire la contestarea actului

administrativ, obligarea emiterii dispoziției de numire în funcție, încasarea salariului

mediu pentru întreaga perioadă de lipsă forțată de la serviciu și repararea

prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins apelul declarat de Primarul general al municipiului Chișinău, reprezentat de

Valerii Bogdan, la care s-a alăturat Pavel Secrieru, și a fost menținută hotărârea din

22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care acțiunea depusă

de Valeriu Cernețchi a fost admisă parțial,

constată:

La 07 aprilie 2017, Valeriu Cernețchi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primarului general al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu

Ministerul Sănătății cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii

dispoziției de numire în funcție și încheierea contractului de management.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia Consiliului municipal Chișinău

nr.10/43 din 09 decembrie 2014 a fost numit în funcția de director al Instituției

Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4 (denumirea prescurtată

IMSP SCM nr. 4), iar conform ordinului nr. 130-P din 09 decembrie 2014, emis de

Consiliul municipal Chișinău, în vederea executării deciziei nominalizate a fost

încheiat contractul individual de muncă.

În baza ordinului nr. 33-P din 28 martie 2016, emis de Consiliul municipal

Chișinău, s-a desfăcut contractul individual de muncă din funcția de director al IMSP

SCM nr. 4, începând cu 28 martie 2016, din proprie inițiativă, în legătură cu demisia.

Iar, prin ordinul nr. 34-P din 29 martie 2016, emis de Consiliul municipal Chișinău, a

1

fost desemnat în funcția de director interimar al IMSP SCM nr. 4 până la numirea

unui alt director în bază de concurs.

Totodată, prin ordinul nr. 32-P din 05 aprilie 2016, emis de Ministrul Sănătății,

s-a anunțat concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4. Conform

procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs al Ministerului Sănătății pentru

ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016, Valeriu Cernețchi

a acumulat 20.87 puncte, iar potrivit deciziei Comisiei de concurs pentru ocuparea

acestei funcții, dânsul a fost declarat învingător al concursului.

În această ordine de idei, reclamantul a indicat că, rezultatele concursului au fost

anunțate Consiliului municipal Chișinău la a treia zi după petrecerea concursului, iar

șefului Direcției Sănătății al Consiliului municipal Chișinău fiindu-i eliberată o copie

autorizată a procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea

funcției de director al IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016. Deopotrivă, în legătură cu

rezultatul concursului, Valeriu Cernețchi a depus o cerere prin care a solicitat

numirea sa în funcția de director al IMSP SCM nr. 4.

Reclamantul a specificat că, deși concursul organizat de Ministerul Sănătății a

avut loc în conformitate cu prevederile Regulamentului privind numirea în funcție pe

bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-sanitare publice, aprobat prin

Hotărârea Guvernului nr. 1079 din 02 octombrie 2007, iar rezultatele concursului

nefiind contestate, până la depunerea cererii de chemare în judecată Primarul general

al municipiului Chișinău nu a semnat Dispoziția de numire a lui Valeriu Cernețchi în

funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal

nr.4.

Astfel, la 27 februarie 2017, a depus o cerere pe numele Primarului general al

municipiului Chișinău, prin care a solicitat eliberarea Dispoziției de numire a sa în

funcția de director al IMSP SCM nr. 4, însă, până la data depunerii cererii de chemare

în judecată, această dispoziție nu a fost semnată, astfel cererea sa fiind nesoluționată

în termen. Nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept

recunoscut de lege constituie o încălcare a dreptului la muncă.

Valeriu Cernețchi a solicitat declararea ca ilegal refuzul Primarului general al

municipiului Chișinău de a emite Dispoziția de numire a sa în funcție, ca urmare a

desemnării ca câștigător al concursului organizat de Ministerul Sănătății în temeiul

procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director

al IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016, cu încheierea contractului de management al

instituției pe o durată de 5 ani; obligarea Primarului General al municipiului Chișinău

să emită Dispoziția de numire a sa în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare

Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4, ca urmare a desemnării ca câștigător al

concursului organizat de Ministerul Sănătății în temeiul procesului-verbal al ședinței

Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4 din 30

iunie 2016, cu încheierea contractului de management al instituției pe o durată de 5

ani.

Prin cererea de concretizare a pretențiilor, depusă la 04 iulie 2017, Valeriu

Cernețchi a solicitat suplimentar anularea Dispoziției nr. l64-dc din 17 martie 2016

emisă de Primarul general al municipiului Chișinău, prin care Pavel Secrieru a fost

numit în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic

Municipal nr. 4; și încasarea salariului pentru privarea ilegală de dreptul de a munci

pentru perioada 16 martie 2017 – 16 august 2017, în sumă totală de 88 795,85 de lei

2

și încasarea a trei salarii lunare, ce constituie suma de 53 277,51 de lei, cu titlu de

reparare a prejudiciului moral (vol. I, f.d. 38-41).

Prin încheierea din 21 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, (vol. I,

f.d. 59) a fost atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Pavel Secrieru.

Prin hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

(vol. I, f.d. 114, 120-124 recto-verso), acțiunea depusă de Valeriu Cernețchi a fost

admisă parțial.

A fost constatată ilegalitatea refuzului Primarului general al municipiului

Chișinău de a emite Dispoziția de numire a lui Valeriu Cernețchi în funcția de

director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4, ca

urmare a desemnării acestuia ca câștigător al concursului organizat de Ministerul

Sănătății în temeiul procesului-verbal al ședinței Comisiei de concurs pentru

ocuparea funcției de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic

Municipal nr. 4 din 30 iunie 2016, cu încheierea contractului de management al

instituției pe o durată de 5 ani.

A fost obligat Primarul general al municipiului Chișinău să emită Dispoziția de

numire a lui Valeriu Cernețchi în funcția de director al Instituției Medico-Sanitare

Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4, ca urmare a desemnării acestuia ca câștigător

al concursului organizat de Ministerul Sănătății în temeiul procesului-verbal al

ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al Instituției

Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal nr. 4 din 30 iunie 2016, cu

încheierea contractului de management al instituției pe o durată de 5 ani.

A fost anulată, ca ilegală, Dispoziția nr. 164-dc din 17 martie 2016, emisă de

Primarul general al municipiului Chișinău, prin care Pavel Secrieru a fost numit în

calitate de director al Instituției Medico-Sanitare Publice Spitalul Clinic Municipal

nr.4.

A fost încasat de la Primarul general al municipiului Chișinău în beneficiul lui

Valeriu Cernețchi, prejudiciul material în legătură cu privarea de dreptul de a munci,

în formă de salariu, pentru perioada 16 martie 2017 – 16 august 2017, calculat de

către angajator.

A fost încasată de la Primarul general al municipiului Chișinău în beneficiul lui

Valeriu Cernețchi despăgubirea pentru prejudiciul moral cauzat în sumă de un salariu

mediu lunar, calculat de angajator în temeiul Hotărîrii Guvernului nr. 426 din 26

aprilie 2004.

În rest, pretențiile reclamantului privind repararea prejudiciului moral în mărime

ce excede suma de un salariu mediu lunar, calculat de angajator în temeiul Hotărârii

Guvernului nr. 426 din 26 aprilie 2004, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 201, 202-

224), apelul declarat de Primarul general al municipiului Chișinău, reprezentat de

Valerii Bogdan, la care s-a alăturat Pavel Secrieru, a fost respins și menținută

hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Prima instanță și instanța de apel și-au întemeiat soluțiile adoptate pe dispozițiile

art. 1, art. 3, art. 14-17, art. 24, art. 25 alin. (1) lit. b) și art. 26 alin. (1) lit. a) din

Legea contenciosului administrativ; art. 15 alin. (1) lit. b) din Legea privind statutul

municipiului Chișinău; art. 4 alin. (21) și (22), art. 6 lit. a) din Legea ocrotirii sănătății

nr. 411-XIII din 28 martie 1995; pct. 4, pct. 5, pct. 10 și pct. 31 din Regulamentul

privind numirea în funcție pe bază de concurs a conducătorilor instituțiilor medico-

sanitare publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1079 din 02 octombrie 2007

3

(abrogat la 09 septembrie 2016); art. 90, art. 329, art. 330 alin. (1) lit. b), art. 332 din

Codul muncii; și art. 26, art. 118, art. 130, art. 186 alin. (2) și (4), art. 236-241, art.

256 și art. 357 din Codul de procedură civilă.

În consolidarea soluțiilor sale, Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, și Curtea de

Apel Chișinău au reținut că, în temeiul procesului-verbal al ședinței Comisiei de

concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4 din 30 iunie 2016 și

a Deciziei Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM

nr.4, învingător al concursului a fost desemnat reclamantul Valeriu Cernețchi.

Respectiv, s-a constatat că Primarul general al municipiului Chișinău, ilegal,

timp de un an, nu a emis dispoziția de numire a lui Valeriu Cernețchi în funcția de

director al IMSP SCM nr. 4, deși acesta a fost declarat câștigător al concursului

pentru ocuparea acestei funcții, și nici nu a soluționat cererea depusă de Valeriu

Cernețchi privind emiterea Dispoziției de numire a sa în această funcție,

Totodată, prima instanță și instanța de apel au constatat ilegalitatea Dispoziției

nr. 164-dc din 17 martie 2017 emisă de Primarul general al municipiului Chișinău,

prin care Pavel Secrieru a fost numit în funcția de director al IMSP SCM nr. 4. Or,

funcțiile de conducător al instituțiilor medico-sanitare sunt ocupate exclusiv pe bază

de concurs organizat de Ministerul Sănătății, iar în temeiul procesului-verbal al

ședinței Comisiei de concurs pentru ocuparea funcției de director al IMSP SCM nr. 4

din 30 iunie 2016 și a Deciziei Comisiei de concurs pentru ocuparea acestei funcții,

învingător al concursului a fost desemnat Valeriu Cernețchi.

La 27 aprilie 2018, Primarul general al municipiului Chișinău, reprezentat de

Tudor Tofan, a declarat recurs împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei recurate și a hotărârii

primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri în sensul respingerii integrale a

acțiunii depuse de Valeriu Cernețchi; și casarea deciziei recurate și a hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei decizii prin care să fie scoasă de pe rol cererea de

chemare în judecată, în temeiul art. 267 din Codul de procedură civilă (vol. II, f.d. 1-

6).

Prin încheierea din 04 iulie 2018 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de Primarul general al municipiului Chișinău, reprezentat de Tudor Tofan,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 01 martie 2018, a fost considerat

admisibil și transmis Colegiului lărgit pentru examinare în fond.

La 10 iulie 2018, Valeriu Cernețchi a declarat recurs împotriva deciziei din 01

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că, deși a avut câștig de cauză, nici prima

instanță, nici instanța de apel nu au încasat careva sume bănești cu titlu de satisfacție

echitabilă pentru dreptul ce i-a fost încălcat. Mai mult decât atât, în pofida faptului că

prima instanță a dispus executarea imediată a hotărârii, aceasta nu a fost executată

nici până la momentul declarării recursului, fapt ce-i cauzează prejudiciu moral

suplimentar.

Valeriu Cernețchi a solicitat admiterea recursului și casarea deciziei din 01

martie 2018 a Curții de Apel Chișinău în partea respingerii pretenției privind

repararea prejudiciului moral, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi prin

care să fie admisă acțiunea.

Examinând temeiurile recursului declarat de Valeriu Cernețchi împotriva

deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău în raport cu materialele cauzei

civile, completul de admisibilitate al Colegiului civil comercial și de contencios

4

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, acesta este inadmisibil, din

motivele ce succed.

Articolul 431 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (2) că,

asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

Conform articolului 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu

excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.

Prin prisma art. 434 în alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Instanța de recurs atestă că, în speță, Valeriu Cernețchi a demarat calea de atac

5

în interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate fi stabilită

data când i-a fost comunicată acestuia decizia Curții de Apel Chișinău, iar drept

consecință nu poate fi stabilit momentul când începe să curgă termenul de exercitare

a dreptului acestuia de a ataca hotărârea judecătorească.

In concreto motivelor inserate în cererea de recurs, completul de admisibilitate

le apreciază ca fiind lipsite de substanță și care nu pot fi acceptate, deoarece rolul

recursului împotriva deciziei instanței de apel nu este de a realiza o nouă judecare în

fond a cauzei, ci de a verifica legalitatea soluției contestate. Recursul poate fi

declarat în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau procedural.

Astfel, conform regulilor recursului în Secțiunea a II-a, titularii dreptului de

apel, care nu au folosit calea de atac a apelului, pot declara recurs numai dacă prin

hotărârea atacată a fost modificată soluția primei instanțe și prin aceasta s-a

înrăutățit situația recurentului. Respectiv, hotărârile în a căror privință nu a fost

folosită calea de atac a apelului, odată ce legea prevede această cale de atac, nu pot

fi atacate cu recurs.

În condițiile speței, însă, Valeriu Cernețchi nu a făcut uz de dreptul său de a

ataca în ordine de apel hotărârea din 22 septembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, aceasta fiind contestată doar de către Primarul general al municipiului

Chișinău.

La fel, prin decizia recurată nu a fost modificată soluția primei instanțe

adoptată asupra fondului cauzei, respectiv, prin aceasta nu s-a înrăutățit situația

recurentului Valeriu Cernețchi.

Ipoteza relevată certifică în mod clar caracterul lipsit de substanță al recursului

declarat de Valeriu Cernețchi, deoarece acesta a folosit calea de atac cu recurs fără a

folosi calea de atac a apelului. Astfel, circumstanța dată evidențiază lipsa temeiurilor

legale de declarare a recursului, fapt ce impune necesitatea de a-l considera

inadmisibil.

În acest sens, completul reamintește că în jurisprudența sa, Curtea Europeană a

precizat că dreptul de a fi auzit în combinație cu dreptul la un recurs efectiv sunt în

primul rând chestiuni de reglementare în dreptul intern și este în principiu,

competența instanțelor să evalueze motivele de admisibilitate a unei cereri de acest

tip (Doorson împotriva Olandei, 26 martie 1996, §67). La acest capitol instanță de

recurs reține că recursul declarat de Valeriu Cernețchi nu s-a bazat exclusiv pe

chestiuni de drept, ce ar cuprinde încălcări esențiale sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, iar ca urmare nu

corespunde cerinței de a fi „efectiv”, fiind lipsit de șanse de succes și nu este

capabil să ofere îndreptarea situației din decizia recurată.

Subsidiar, completul de admisibilitate relevă că cererea de recurs a fost depusă

după ce Valeriu Cernețchi a avut posibilitatea de a fi auzit de o instanță de fond și de

o instanță de apel, fiecare dintre care a avut deplină jurisdicție (a se vedea mutatis

mutandis „Levages Prestations Services” împotriva Franței, cererea nr.21920/93 din

23 octombrie 1996, §48-50).

Prin urmare, instanța de recurs apreciază că recurentului i-a fost asigurat

dreptul de acces la o instanță și dreptul de a fi auzit combinat cu dreptul la un recurs

efectiv. De fapt, în cazul când nu există suspiciuni privind încălcarea echității

procedurii din perspectiva art. 6 §1 din CEDO, rezultă că participanții au reușit să

pună în discuție în fața instanțelor toate observațiile și raționamentele pe care le

6

considerau necesare în vederea apărării punctului său de vedere (Blücher împotriva

Cehiei, cererea nr.58580/00 din 11 aprilie 2005, §65-67)

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că Valeriu Cernețchi a

folosit calea de atac cu recurs fără a folosi calea de atac a apelului, completul de

admisibilitate al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție, în unanimitate, ajunge la concluzia de a considera recursul

declarat de Valeriu Cernețchi împotriva deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în baza art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Valeriu Cernețchi împotriva

deciziei din 01 martie 2018 a Curții de Apel Chișinău în cauza civilă intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Cernețchi împotriva Primarului

general al municipiului Chișinău, intervenienți accesorii Ministerul Sănătății și Pavel

Secrieru cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii dispoziției

de numire în funcție, încasarea salariului mediu pentru întreaga perioadă de lipsă

forțată de la serviciu și repararea prejudiciului moral.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Valeriu Doagă

Judecătorii Tamara Chișca-Doneva

Svetlana Filincova

7