3ra-1621/18 — Recunoasterea ilegalitătii răspunsului si obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje

3ra-1621/18 — Recunoasterea ilegalitătii răspunsului si obligarea recalculării vechimii în muncă cu avantaje (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1621/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, V. Cotorobai, L. Pruteanu)

ÎNCHEIERE

12 decembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de

Dumitru Tanasachi, reprezentat de avocatul Vadim Pavalachi,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Tanasachi

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la recunoașterea ilegalității răspunsului și obligarea recalculării vechimii în

muncă cu avantaje,

împotriva deciziei din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Dumitru Tanasachi, reprezentat de avocatul Vadim Pavalachi

și a fost menținută hotărârea din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 02 august 2017 reclamantul Dumitru Tanasachi a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității răspunsului și obligarea

recalculării vechimii în muncă cu avantaje.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, începând cu anul 1995 activează

în cadrul organelor afacerilor interne ale Republicii Moldova, iar în prezent deține

funcția de inspector inferior al Izolatorului de detenție provizorie al Secției

Management Operațional al Inspectoratului de Poliție Leova al Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

A susținut că, vechimea sa în muncă, se calculează fără avantaje (două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu) pentru perioada serviciului în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie, fapt ce a servit temei pentru înaintarea cererii

prealabile din 26 iunie 2017, prin care a solicitat efectuarea recalculării vechimii în

1

muncă, cu includerea în ea a avantajelor două luni vechime pentru o lună în serviciu,

pentru perioada efectuării serviciului în cadrul IDP a CPR Leova, în perioada 03

februarie 1997 – 25 februarie 2000, 21 ianuarie 2002 – 12 octombrie 2007 și 15

octombrie 2010 – până în prezent.

A accentuat că, prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne nr. 34/3-P-254/17 din 07 iulie 2017, cererea prealabilă nu a fost

soluționată, comunicându-i-se doar că perioada de activitate în cadrul Izolatorului de

detenție provizorie al CPR Leova, nu poate fi raportată la prevederile hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 în partea

ce ține de calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

A specificat că, răspunsul Inspectoratului General al Poliției din 07 iulie 2017

este neîntemeiat și evaziv, deoarece în perioada efectuării serviciului în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie al CPR Leova, în prezent Inspectoratul de Poliție

Leova, a fost supus riscului sănătății și vieții, având contact direct cu persoanele

contagioase, bolnavi psihici, infectați cu HIV, tuberculoză și alte maladii periculoase,

respectiv și condițiilor nefavorabile de lucru.

A afirmat că, în conformitate cu art. 12 pct. 33-35 al Legii cu privire la poliție

nr. 416 din 18 decembrie 1990 (în vigoare la acel moment), politia era obligată să

escorteze și să țină sub pază persoanele reținute și deținute; să execute hotărârile

instanțelor de judecată privind arestul administrativ; să comunice, în modul stabilit,

instituțiilor de ocrotire a sănătății despre persoanele ce fac abuz de băuturi alcoolice,

consumă substanțe narcotice sau toxice fără prescripțiile medicului, precum și despre

persoanele în privința cărora există temeiuri suficiente pentru a presupune că sunt

bolnave de boli psihice, venerice sau sunt contaminate de virusul imunodeficitar al

omului.

A relatat că, pct. 8 lit. d) din hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 78

din 21 februarie 1994, prevede că la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru

Combaterea Crimelor Economice și Corupției și a sistemului penitenciar, se acordă

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip

închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

A relevat că, art. 30 alin. (1) și art. 41 al Legii cu privire la expertiza judiciară

nr. 1086 23 iunie 2000, prevede că constatările tehnico-științifice și medico-legale,

paza instituțiilor de expertiză judiciară, a secției de tratament prin constrângere cu

supraveghere riguroasă este asigurată de poliția pusă în serviciul acestor instituții de

Ministerul Afacerilor Interne. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (3)

lit. a) al Legii cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996 (în

vigoare până la 21 martie 2008), vechimea în muncă în vederea acordării pensiei

colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de

serviciu în închisori, izolatoare de urmărire penală și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrările

de subteran, se consideră ca două zile de serviciu, iar conform art. 33 alin. (2) al

2

aceleași Legi, prevederile art. 29 alin. (3) din prezenta lege se aplică pentru întreaga

perioadă de serviciu a persoanelor din trupele și corpului de comandă înregistrate la

data adoptării prezentei legi, în statele sistemului penitenciar și ale sistemului organelor

de interne, precum și a persoanelor din trupele și corpul de comandă pensionate anterior

din organele afacerilor interne pentru limita de vârstă în serviciu, din motive de boală,

la îndeplinirea condițiilor de vechime în muncă și în legătură cu reducerile de personal.

A menționat că, riscul la care sunt supuși colaboratorii de politie, pe parcursul

serviciului în cadrul serviciului escortă și pază, a fost reflectat ulterior în cadrul notei

informative a Procuraturii mun. Chișinău nr. 12-6d/04 din 15 decembrie 2004, notei

informativă a Ministerului Justiției nr. 04/3883 din 17 mai 2006, actului comisiei

formate de Direcția medicală a Ministerului Afacerilor Interne nr. 17/7-55 din 24

noiembrie 2006, cât și în hotărârea Parlamentului nr. 370-XVl din 28 decembrie 2005

privind rezultatele controlului efectuat de Comisia parlamentară specială asupra

situației preveniților ținuți în stare de arest în izolatorul de urmărire penală nr. 13 al

Departamentului Instituțiilor Penitenciare ale căror dosare se află pe rol în instanțele

judecătorești, inclusiv și prin numeroasele condamnări a Republicii Moldova de către

Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

A precizat că, precedentul judiciar pe cazuri similare a fost stabilit prin deciziile

irevocabile a Curții Supreme de Justiție în cauzele: Chirchelanov Ilie împotriva

Ministerului Afacerilor Interne - dosarul nr. 3r-2283/08; Ciumac Mihail împotriva

Ministerului Afacerilor Interne - dosarul nr. 3r-1037/12; Stanciu Ghenadie împotriva

Ministerului Afacerilor Interne - dosarul nr. 3ra-894/2015; Cotelea Veaceslav

împotriva Ministerului Afacerilor Interne - dosarul nr. 3ra-1780/16; Bobeica Dumitru

împotriva Ministerului Afacerilor Interne - dosarul nr. 3ra-1686/16; Haidarlî-

Gribincea împotriva Ministerului Afacerilor Interne - dosarul nr. 3ra-1600/16; Sandiuc

Vitalie împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

- dosarul nr. 3ra-1282/2016; Dogot Victor împotriva Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne - dosarul nr. 3ra-1388/2016; Calaraș Maxim

împotriva Ministerului Afacerilor Interne - dosarul nr. 3ra-1753/2016; Furdui Andrei

împotriva Ministerului Afacerilor Interne - dosarul nr. 3ra-391/17; Nemerenco Dorin

împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne - dosarul

3r-22/17; Mamei Oleg împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne - dosarul nr. 3ra-259/17; Gîțu Ion împotriva Inspectoratului General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne - dosarul nr. 3ra-338/2017; Andriuță

Eduard împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne

- dosarul nr. 3ra-343/17; Didenco Vasile împotriva Ministerului Afacerilor Interne -

avizul consultativ pe dosarul nr. 4ac-16/14 al Plenului Curții Supreme de Justiție cu

privire la modul de aplicare a pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor

economice și Corupției și a sistemului penitenciar, prin care s-a menționat că,

prevederilor art. 8 lit. d) Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, stipulează

expres că, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au

3

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției și a sistemului penitenciar se acordă două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de

urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși

și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran. Conform art. 33 alin. (2) din

Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 „Cu privire la sistemul penitenciar” (în vigoare

până la 21 martie 2008), vechimea în muncă în vederea acordării pensiei

colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de

serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.

A punctat că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entitățile care cad sub incidența

reglementărilor de la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Din

esența normelor de drept enunțate rezultă că pentru calcularea vechimii în muncă cu

înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții, și anume:

instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 a

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit

în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici.

A reiterat că, a activat în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al CPR

Leova, în prezent Inspectoratul de Poliție Leova în perioada 03 februarie 1997 – 25

februarie 2000, 21 ianuarie 2002 – 12 octombrie 2007 și 15 octombrie 2010 – până în

prezent, circumstanță care a fost confirmată și de pârât.

A subliniat că, Plenul Curții Supreme de Justiție a menționat că pentru calcularea

vechimii în muncă cu înlesnirile solicitate este necesară întrunirea condițiilor expuse

în conținutul normei respective. Or, determinarea acestor condiții, examinând

coraportul dintre aspectele cazului și norma imputată, este posibilă. Mai mult ca atât,

norma de drept menționată (pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994) este aplicabilă cazului, iar modul de redare a prevederilor acestei

norme de către legiuitor nu viciază aplicabilitatea ei de către instanța de judecată.

Instanțele de judecată, aplicând pct. 8 lit. d) din Hotărîrea Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor

economice și Corupției și a sistemului penitenciar, vor calcula persoanelor vechimea

în muncă cu avantaje, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu.

A solicitat declararea ca fiind ilegal răspunsul Inspectoratului General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne din 07 iulie 2017, obligarea de a efectua recalcularea

vechimii în muncă cu includerea în ea a avantajelor, două luni vechime pentru o lună

4

în serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de detenție

provizorie al CPR, în prezent Inspectoratul de Poliție, în perioada de activitate 03

februarie 1997 – 25 februarie 2000, 21 ianuarie 2002 – 12 octombrie 2007 și 15

octombrie 2010 – până la data emiterii hotărârii judecătorești.

Prin hotărârea din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Dumitru Tanasachi, reprezentat de avocatul Vadim Pavalachi, a

fost respinsă ca nefondată.

Prin decizia din 12 iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Dumitru Tanasachi, reprezentat de avocatul Vadim Pavalachi și a fost

menținută hotărârea din 16 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Instanța de apel a apreciat că, instanța de fond corect respins acțiunea depusă de

Dumitru Tanasachi, reprezentat de avocatul Vadim Pavalachi, ca fiind nefondată, or

ultimul până la momentul de față activează în Inspectoratul de Poliție Leova al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, iar reieșind din

prevederile art. 2 alin. (1), art. 49 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, pensia se stabilește după eliberarea din serviciu.

În circumstanțele descrise, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții de Apel Chișinău a menționat că Inspectoratul General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne nu poate fi obligat să efectueze recalcularea vechimii

în muncă a apelantului Dumitru Tanasachi conform prevederilor pct. 8 al Hotărârea

Guvernului RM nr. 78 din 21 februarie 1994, odată ce acesta este încadrat în câmpul

muncii.

Totodată, instanța de apel a învederat că Comisariatul de Poliție Leova,

subdiviziune unde a activat apelantul Dumitru Tanasachi, este o subdiviziune care s-a

aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, conform hotărârii Guvernului

Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și

funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii și efectivului-limită ale

aparatului central al acestuia nr. 778 din 27 noiembrie 2009 (până la modificările

operate prin hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la modificarea și

completarea unor hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova nr. 990 din 26 decembrie

2012), respectiv apelantul Dumitru Tanasachi a făcut parte din personalul Ministerul

Afacerilor Interne. Odată cu adoptarea Legii nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire

la activitatea Poliției și statutul polițistului a fost instituit Inspectoratul General al

Poliției, ca unitate unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de

persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova, aflat în

subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Prin urmare, Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne nu poate fi obligat la stabilirea vechimii în

muncă în cadrul organelor afacerilor interne, or această competență îi revine în

exclusivitate Ministerului Afacerilor Interne.

În concluzie, instanța de apel a conchis că cerința apelantului de obligare a

intimatului să recalculeze vechimea în muncă cu includerea în ea a avantajelor, două

luni vechime pentru o lună în serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul

Izolatorului de detenție provizorie al CPR, în prezent Inspectoratul de Poliție Leova,

5

este un drept al său pentru viitor, care însă, la moment, nu constituie litigiu între părți

din motivul lipsei unei cereri de stabilire a pensiei.

La data de 30 august 2018, prin intermediul oficiului poștal, Dumitru Tanasachi,

reprezentat de avocatul Vadim Pavalachi a declarat recurs împotriva deciziei din 12

iunie 2018 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre de admitere

integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a interpretat eronat normele

de drept material aplicabile litigiului dedus judecății.

A susținut că, instanța de apel și-a argumentat soluția în temeiul art. 2 alin. (1),

art. 49 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie

1993, deși nu a solicitat stabilirea pensiei, dar recalcularea vechimii în muncă cu

includerea în ea a avantajelor două luni vechime pentru o lună în serviciu, pentru

perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie al CPR

Leova, în prezent Inspectoratul de Poliție Leova.

A afirmat că, acest aspect a fost interpretat greșit de instanțele ierarhic inferioare,

deoarece pentru ca lucrătorul poliției să beneficieze de pensie pentru vechime în

muncă, este necesar ca mai întâi să acumuleze vechimea în muncă, în care se includ și

avantajele/înlesnirile stabilite de pct. 8 al hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr.

78 din 21 februarie 1994, iar includerea avantajelor/înlesnirilor în calculul vechimii îl

efectuează angajatorul (în speță Inspectoratul General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne) conform art. 13 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544

din 23 iunie 1993. De altfel, la cererea acestora li se stabilește dreptul la pensie de Casa

Națională de Asigurări Sociale, inclusiv pe baza actelor eliberate de Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne (ordin de angajare, certificat de

întreținere bănească, certificat cu privire la vechimea în muncă calculată, etc.).

A precizat că, instanța de apel a lăsat fără apreciere copia certificatului nr. 2237

din 25 mai 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei

anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, eliberat în conformitate cu pct. 2 din ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018.

A relatat că, aplicarea eronată a normelor de drept material de către instanțele

ierarhic inferioare, cât și refuzul intimatului de a include în vechimea de muncă a

înlesnirilor cerute, cu trimiterea la normele invocate, atestă încălcarea dreptului de a

beneficia de înlesniri și avantaje suplimentare, care dă naștere la un alt drept pentru

stabilirea pensiei pentru vechime în muncă, în conformitate cu prevederile art. 13 din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

La data de 12 noiembrie 2018 Inspectoratul General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat ca recursul

să fie considerat inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

6

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 12 iunie 2018.

Recurentul a recepționat decizia instanței de apel la data de 13 iulie 2018 (f.d.

123).

Astfel, recursul, declarat la data de 30 august 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de Dumitru Tanasachi, reprezentat

de avocatul Vadim Pavalachi nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

7

(2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Dumitru Tanasachi, reprezentat de avocatul Vadim Pavalachi, asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Dumitru Tanasachi, reprezentat de avocatul Vadim

Pavalachi ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Dumitru Tanasachi, reprezentat de avocatul Vadim

Pavalachi se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

8