3ra-259/17 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-259/17 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2017)
prima instanță: D. Sușchevici dosarul nr. 3ra-259/17
instanța de apel: N. Cernat, A. Pahopol, L. Bulgac
Î N C H E I E R E
16 martie 2017 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
În componență:
Președintele completului, judecătorul - Valeriu Doagă
Judecătorii - Tamara Chișca-Doneva, Ion Druță
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,
Marian Serghei,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mamei Oleg
împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu
privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2016
c o n s t a t ă:
La 14 decembrie 2015 Mamei Oleg a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu
privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii a menționat că, activează în organele afacerilor interne ale
Republicii Moldova din anul 1995, în prezent activează în funcția de ofițer criminalist al
Inspectoratului de Poliție Ialoveni, în grad de maior de poliție.
Susține că, în perioada 21.08.1998 – 20.05.2000 a activat în cadrul Batalionului
Serviciului de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție însă vechimea în
muncă a fost calculată fără avantaje conform formulei - doua luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu în cadrul entității menționate.
Relevă că, a solicitat Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al
Poliției recalcularea vechimii în muncă cu includerea avantajului, două luni vechime în
muncă pentru o lună în serviciu, pentru perioada îndeplinirii serviciului în cadrul
Batalionului Serviciului de Escortă și Pază al Comisariatului General de Poliție în
perioada de activitate 26 iulie 1998 – 20 mai 2000.
Menționează că, prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției al MAI nr. 34/2-
P343/15 din 24 noiembrie 2015 i s-a refuzat recalcularea vechimii în muncă conform
solicitărilor formulate de reclamant.
Solicită recunoașterea ca fiind ilegal refuzul Inspectoratului General al Poliției al
MAI nr. 34/2-P343/15 din 24 noiembrie 2015 cu obligarea Inspectoratului General al
Poliției al MAI de a recalcula vechimea în muncă lui Mamei Oleg cu includerea
avantajelor, două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, pentru perioada
activității în funcția de polițist în cadrul Batalionului Serviciului de Escortă și Pază al
Comisariatului General de Poliție în perioada de activitate 26 iulie 1998 – 20 mai 2000.
1
Prin hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 octombrie 2016 s-a admis
acțiunea, s-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Inspectoratului General al Poliției al MAI
nr. 34/2-P343/15 din 24 noiembrie 2015, s-a obligat Inspectoratul General al Poliției al
MAI să efectueze recalcularea vechimii în muncă a lui Mamei Oleg cu includerea
avantajelor - două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, pentru perioada
activității în funcția de polițist în cadrul Batalionului Serviciului de Escortă și Pază al
Comisariatului General de Poliție în perioada de activitate 26 iulie 1998 – 20 mai 2000.
Prima instanță a conchis că, subdiviziunea în care a activat Mamei Oleg reprezintă
o entitate destinată deținerii persoanelor, care cade sub incidența reglementărilor din
pct. 8 din Hotărîrea Guvernului cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,
stabilire și plată a pensiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național
Anticorupție, iar angajații care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a
persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție
provizorie), au dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje
Avînd în vedere că reclamantul beneficiază potrivit legii de dreptul la calcularea
vechimii în muncă cu avantaje, refuzul pîrîtului este ilegal.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2016 s-a respins apelul
declarat de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne și s-a menținut hotărîrea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 04 octombrie
2016.
La data de 16 ianuarie 2017 reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne, Marian Serghei a declarat recurs împotriva deciziei
Curții de Apel Chișinău din 20 decembrie 2016 solicitînd admiterea recursului, casarea
hotărîrilor instanțelor inferioare cu pronunțarea unei noi hotărîri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat că, recalcularea vechimii în muncă cu avantaje de
pînă la 05 martie 2013 nu poate fi de competența Inspectoratului General al Poliției
deoarece pînă la data respectivă ultima nu exista ca entitate juridică și ca angajator.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul
Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate
eronat în cazul în care:
a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
2
c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu
și în toate cazurile.
În conformitate cu art. 433 din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se
consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.
Conform art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2
luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este
termen de decădere și nu poate fi restabilit.
Completul va considera recursul ca fiind declarat în termen avînd în vedere faptul
lipsei la materialele dosarului a probelor ce ar confirma momentul comunicării către
recurent a deciziei instanței de apel pentru a putea verifica respectarea termenului de
atac.
Argumentele invocate în recurs precum că, recalcularea vechimii în muncă cu
avantaje pînă la 05 martie 2013 nu poate fi de competența Inspectoratului General al
Poliției al MAI deoarece pînă la data respectivă ultima nu exista ca entitate juridică și ca
angajator nu pot fi reținute or, în prezent Mamei Oleg activează în Inspectoratul de
Poliției Ialoveni care este o subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției al MAI și
în acest context pretențiile aferente raporturilor de muncă urmează a fi soluționate de
entitatea juridică la care activează salariatul la momentul înaintării acțiunii.
Concluzia reliefată supra se întemeiază și prin răspunsul Ministerului Afacerilor
Interne nr. 10/P-585/15 din 13.11.2015 care a remis cererea prealabilă înaintată de
Mamei Oleg după competență Inspectoratului General al Poliției (f.d. 7).
Astfel, instanța de recurs notează că, recurentul nu a invocat niciun argument
plauzibil în vederea justificării ilegalității deciziilor instanței de apel.
În acest sens, completul reamintește prin prisma jurisprudenței CEDO, fosta
Comisie a arătat că “... art. 6 parag.1 al Convenției, nu impune motivarea în detaliu a
unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice,
respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca
fiind lipsit de șanse de succes.” (cauza Rebait și alții contra Franței, Comisia
Europeană a Drepturilor Omului, 25.02.1995, nr.26561/1995)
Colegiul concluzionează că, din conținutul cererii de recurs nu rezultă existența
unuia din temeiurile legale de recurs.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul, că instanța de apel a
examinat pricina sub toate aspectele, a verificat și a apreciat corect probele prezentate,
3
iar argumentele invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432
alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne, Marian Serghei ca fiind inadmisibil în baza art. 433 lit.
a) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de reprezentantul Inspectoratului General al Poliției al
Ministerului Afacerilor Interne, Marian Serghei se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.
Președintele completului,
judecătorul Valeriu Doagă
Judecătorii Tamara Chișca-Doneva
Ion Druță
4