3ra-117/18 — obligarea recalcularii vechimii in munca

3ra-117/18 — obligarea recalcularii vechimii in munca (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

prima instanță: D. Sușchevici dosarul nr. 3ra-117/18

instanța de apel: A. Panov, L. Pruteanu, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

21 februarie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

Judecătorii Iurie Bejenaru, Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Ministerul Afacerilor Interne,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Ion Botnari împotriva

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la obligarea recalculării vechimii în

muncă,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017, prin care

a fost respins apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne și a fost

menținută hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 05 iulie 2017,

c o n s t a t ă:

La data de 10 februarie 2016 Ion Botnari a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Afacerilor Interne cu privire la obligarea

recalculării vechimii în muncă.

În motivarea acțiunii reclamantul indică că, în perioada 18 noiembrie 1992

până la 18 mai 1994 a efectuat serviciul militar în termen în Brigada II infanterie

motorizată „Ștefan cel Mare”, iar la data de 01 februarie 1997 a fost încadrat în

organele afacerilor interne la cursul teoretic al Colegiului de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne.

Menționează că, la data de 30 aprilie 1997 prin ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 21ef a fost angajat în funcția de polițist al Comisariatului de

Poliție Centru, mun. Chișinău, în bază de contract, fiindu-i acordat gardul special

de sergent major de poliție și numărul personal R-039289.

Invocă că, la data de 01 august 1997 prin ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 33ef, în legătură cu reorganizarea statelor, a fost numit în funcția de

polițist al Batalionului Serviciului Escortă al CGP și eliberat din funcția de polițist

al Comisariatului de Poliție Centru, mun. Chișinău.

Relevă că, la data de 25 ianuarie 2002 prin ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 3ef a fost numit în funcția de polițist al Plutonului de pază al Instituțiilor

1

de expertiză judiciară și medico-legală al BSEP al Inspectoratului de Poliție mun.

Chișinău și eliberat din funcția de polițist al aceluiași batalion.

Afirmă că, la data de 19 iulie 2002 prin ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 29ef a fost concediat din organele afacerilor interne și trecut în rezerva

Forțelor Armate, la cerere, în circumstanțe care împiedică exercitarea funcțiilor de

serviciu.

Susține că, la data de 06 august 2002 i-a fost eliberat carnetul de muncă cu

indicarea stagiului de activitate neîntrerupt în organele afacerilor interne de 05 ani,

05 luni și 18 zile.

Ulterior, la data de 25 februarie 2005 prin ordinul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 24ef a fost reangajat în organele afacerilor interne, în bază de contract,

iar în prezent deține funcția de șef de sector al Inspectoratului de Poliție Centru al

Direcției de Poliție mun. Chișinău.

Relevă că, la data de 04 noiembrie 2015 a depus în adresa pârâtului o cerere

prin care a solicitat recalcularea vechimii în muncă și stabilirea pensiei viagere

pentru vechime în muncă pe linia MAI, însă prin răspunsul Ministerului Afacerilor

Interne nr. 10/580/15 din 09 decembrie 2015 a fost informat că, înscrisurile în

carnetul său de muncă au fost efectuate în corespundere cu prevederile art. 66 alin.

(2) din Codul muncii, iar calcularea vechimii în muncă în vederea stabilirii pensiei

în condițiile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 și a Hotărârii Guvernului RM nr. 78

din 21 februarie 1994 se efectuiază în baza înscrisurilor din carnetul de muncă,

după eliberarea din serviciu.

Invocă că, la data de 28 decembrie 2015 a depus în adresa pârâtului o cerere

prealabilă, prin care a solicitat corectarea înscrisului în carnetul de muncă referitor

la vechimea în muncă cu recalcularea acesteia, însă prin răspunsul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 10/B-688/15 din 11 ianuarie 2016 a fost informat că,

conform prevederilor art. 20 al Legii cu privire la petiționare nr. 190 din 19 iulie

1994, petiția adresată a doua oară care nu conține argumente sau informații noi, nu

se reexaminează.

Consideră că, răspunsul pârâtului este ilegal și neîntemeiat.

Menționează că, din motiv că nu i-a fost calculată corect vechimea în muncă

este afectat și dreptul său la pensie viageră pentru vechimea în serviciu pe linia

MAI.

Cu referire la prevederile pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului RM nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, invocă

că, vechimea în muncă pentru perioada de activitate 01 august 1997 - 19 iulie 2002

urmează a fi calculată două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, ceea

ce constituie 09 ani, 10 luni și 19 zile.

Astfel, susține că, la data de 04 noiembrie 2015 vechimea sa în muncă în

serviciul militar și în organele afacerilor interne constituia 22 ani 06 luni și 18 zile,

însă din motiv că nu a fost calculată corect vechimea în muncă, Direcția generală

resurse umane a Ministerului Afacerilor Interne refuză stabilirea dreptului la pensie

viageră pentru vechimea în serviciu pe linia MAI.

2

Solicită obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a recalcula vechimea în

muncă a lui Ion Botnari pentru perioada 01 august 1997 - 19 iulie 2002, cu

efectuarea corectărilor respective în carnetul de muncă din 05 ani, 05 luni și 18 zile

în 09 ani, 10 luni și 19 zile.

Pe parcursul examinării cauzei reclamantul și-a concretizat cerințele,

solicitând obligarea Ministerului Afacerilor Interne de a-i recalcula vechimea în

muncă cu includerea avantajelor a două luni vechime pentru o lună în serviciu,

pentru perioada activității sale în funcția de polițist al Batalionului Serviciului

Escortă al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău și pentru perioada

activității sale în funcția de polițist al plutonului de pază al Instituțiilor de expertiză

judiciară și medico-legală al BSEP al IP mun. Chișinău, pentru perioada de

activitate 01 august 1997 - 19 iulie 2002, cu efectuarea corectărilor respective în

carnetul de muncă din 05 ani, 05 luni și 18 zile în 09 ani, 10 luni și 19 zile.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 05 iulie 2017 a fost

admisă acțiunea și a fost obligat Ministerul Afacerilor Interne să recalculeze lui Ion

Botnari vechimea în muncă pentru perioada 01 august 1997 – 19 iulie 2002, ca

perioadă de activitate cu avantaj, calculându-se două luni vechime în muncă pentru

o lună de serviciu, cu efectuarea corectărilor respective în carnetul de muncă din 05

ani, 05 luni și 18 zile în 09 ani, 10 luni și 19 zile.

Prima instanță și-a argumentat concluzia prin faptul că, reclamantul în

perioada 01 august 1997 - 01 iulie 1999 a activat în cadrul Batalionului Serviciului

de Escortă al CGP mun. Chișinău, în perioada 01 iulie 1999 - 25 februarie 2002 a

activat în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază al CGP mun. Chișinău, iar

în perioada 25 februarie 2002 - 19 iulie 2002, a activat în cadrul Plutonului de Pază

al Instituțiilor de Expertiză Judiciară și Medico-Legală al Batalionului Serviciului

Escortă și Pază al CGP mun. Chișinău, subdiviziuni, care cad sub incidența

prevederilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului RM nr. 78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plata pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor CNA și a sistemului penitenciar. Mai

mult ca atât, reclamantul a activat în condiții dificile și dezavantajoase, astfel, are

dreptul la calcularea a două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Totodată, prima instanță a reiterat că, pentru calcularea vechimii în muncă

cu înlesnirile solicitate nu este necesar întrunirea condiției de eliberare din serviciu.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2017 a fost respins

apelul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne și a fost menținută hotărârea

primei instanțe.

La data de 11 decembrie 2017 Ministerul Afacerilor Interne a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

În motivarea recursului indică că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, deoarece au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și, anume, a fost interpretată în mod eronat legea.

3

Menționează că, pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri este

necesar întrunirea a două condiții și, anume, instituția în care persoana exercită

serviciul să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 din Hotărârea Guvernului RM nr.

78 din 21 decembrie 1994 și să-și exercite nemijlocit serviciul în închisori,

izolatoare de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Relevă că, conform prevederilor art. 6 al Legii cu privire la sistemul

penitenciar, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire penală și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici sunt entități ale instituțiilor penitenciare.

Totodată, invocă că, condițiile de asigurare cu pensii a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne sunt stabilite prin

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993.

În acest sens, indică că, intimatul prin ordinul IGP a încetat serviciul în

Poliție, iar reieșind din prevederile art. 2 alin. (1) al Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și ale pct. 6 din Hotărârea Guvernului

RM nr. 78 din 12 februarie 1994, recalcularea vechimii în muncă cu sau fără

avantaje are loc în momentul depunerii cererii de eliberare din serviciu și se

efectuează de către angajator.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul

se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei

integrale.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul a fost declarat în termen, or, din

materialele cauzei rezultă că, recurentul a recepționat copia deciziei instanței de

apel la data de 16 noiembrie 2017 (f. d. 172), iar cererea de recurs a fost depusă

de către acesta la data de 11 decembrie 2017 (f. d. 169).

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

4

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) pricina a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) pricina a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea pricinii au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu și în toate cazurile.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4);

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ministerul Afacerilor

Interne nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile

trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate

în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea

de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în recursul

declarat de către Ministerul Afacerilor Interne asemenea aspecte nu se regăsesc.

5

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul Ministerului Afacerilor Interne ca inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 269-270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1)

CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Ministerul Afacerilor Interne se consideră

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, Oleg Sternioală

judecătorul

Judecătorii Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

6