3ra-256/22 — contestarea actului administrativ

3ra-256/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-256/22

2-20014113-01-3ra-04032022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: L.Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Bostan, Gr.Dașchevici, V.Negru)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Iurie Plotnic împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea în

parte a actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

26 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La data de 03 februarie 2020 Iurie Plotnic, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali,

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la contestarea în parte a actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la data de 10 noiembrie 2017, s-a

adresat cu cerere prealabilă către Ministerul Afacerilor Interne, prin care a solicitat să-i

fie recalculată vechimea în muncă, pentru perioada efectuării serviciului în subdiviziunile

Ministerului Afacerilor Interne în perioada 03 februarie 1992 - 14 martie 2008, ca

perioadă de activitate cu avantaje. Însă, prin răspunsul Ministerului Afacerilor Interne

nr.10/P-557/17 din 28 decembrie 2017, i s-a refuzat solicitarea înaintată.

Reclamantul a relevat că ulterior, s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind recunoașterea ca fiind ilegal a

răspunsului la cererea prealabilă și a solicitat obligarea Ministerului Afacerilor Interne

de a-i efectua recalcularea vechimii în muncă, cu includerea avantajelor - doua luni

vechime în muncă pentru o lună în serviciu.

În acest context, reclamantul a menționat că, prin hotărârea din 12 martie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost admisă și Ministerul Afacerilor

Interne a fost obligat să-i efectueze recalcularea vechimii în muncă, cu includerea

avantajelor - doua luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, pentru efectuarea

1

serviciului în subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne în perioada 03 februarie 1992

– 14 martie 2008.

De asemenea, reclamantul a invocat că, prin încheierea din 14 august 2018 a Curții

de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea înaintată de Ministerul Afacerilor Interne

privind repunerea în termenul de declarare a apelului și a fost restituit apelul declarat de

Ministerul Afacerilor Interne împotriva hotărârii din 12 martie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în cauza civilă la cererea de chemare în judecata depusă de Iurie

Plotnic împotriva Ministerului Afacerilor Interne privind contestarea actului

administrativ, fiind remisă apelantului cererea de apel cu toate documentele anexate.

Reclamantul a relevat că, în scopul executării hotărârii judecătorești și în temeiul

raportului secției juridice a Direcției de Poliție a mun.Chișinău a Ministerului Afacerilor

Interne din 04 martie 2018, prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.33 din

07 martie 2019, i s-a efectuat recalcularea vechimii în muncă, calculându-i-se două luni

vechime în muncă pentru o lună în serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în

subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne, de la 03 februarie 1992 până la 14 martie

2008.

Reclamantul a menționat că ulterior, a formulat o cerere de substituire a pârâtului

Ministerului Afacerilor Interne, cu pârâta Casa Națională de Asigurări Sociale. Prin

încheierea din 10 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani cererea de chemare

în judecată depusă de el împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a fost scoasă de

pe rol pe motiv că, pensia deja i-a fost recalculată.

Reclamantul a invocat că totodată, a depus actele necesare la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale sectorul Botanica, pentru recalcularera pensiei. Însă, prin decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica nr.94/2019/1822 din 15 aprilie 2019,

cererea i-a fost respinsă.

Astfel, s-a adresat cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea deciziei Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica nr.94/2019/1822 din 15 aprilie 2019,

cu recalcularea pensiei. Prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul

Botanica nr.94/2019/46710 din 07 iunie 2019, i-a fost recalculată pensia, însă achitarea a

fost dispusă din data de 12 martie 2018 și nu din data stabilirii pensiei - xxxxx.

Reclamantul a invocat că, la data de 30 mai 2019 s-a adresat cu cerere de chemare

în judecată împotriva Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica privind

recalcularea pensiei și achitarea diferenței neachitate a pensiei. Însă, de decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica nr.94/2019/46710 din 07 iunie 2019 a

luat cunoștință doar odată cu primirea încheierii judecătorești.

Reclamantul a menționat că, prin încheierea din 13 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarată inadmisibilă acțiunea sa înaintată împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale privind anularea refuzului Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale sectorul Botanica în recalcularea și achitarea diferenței pensiei

neachitate; obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i stabilească și să-i achite

diferența de pensie, conform ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.33 din 07 martie

2009, începând cu luna martie xxxx, cu indexările și majorările ce au avut loc.

În afară de aceasta, reclamanul a menționat că, s-a conformat încheierii judecătoresti

și a înaintat cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a

solicitat anularea parțială a deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul

Botanica nr.94/2019/46710 din 07 iunie 2019. Însă, prin răspunsul Casei Naționale de

Asigurări Sociale din 22 ianuarie 2020, cererea prealabilă i-a fost respinsă.

2

Reclamantul a solicitat de a declara ca fiind parțial ilegală decizia Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale sectorul Botanica nr. 10/2019/325 din 07 iunie 2019, în partea ce

ține de stabilirea datei începerii achitării diferenței pensiei neachitate; a declara drept

ilegal răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.P-5/20 din 22 ianuarie 2020; a

obliga Casa Națională de Asigurări Sociale să-i achite diferența pensiei neachitate și

stabilite prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica

nr. 94/2019/48710 din 07 iunie 2019, începând cu data de xxxxx achitarea din contul

Casei Naționale de Asigurări Sociale în beneficiul său a cheltuielilor de judecată

suportate.

Prin hotărârea din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

acțiunea în contencios administrativ a reclamantului Iurie Plotnic împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea în parte a actului administrativ

individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, a fost

admisă. S-a anulat în parte actul administrativ individual defavorabil – decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica nr. 94/2019/46710 din 07 iunie 2019 în

partea ce ține de stabilirea datei începerii achitării diferenței pensiei neachitate și decizia

adoptată în procedura prealabilă – refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.P-5/20

din 22 ianuarie 2020. Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată să-i achite

reclamantului Iurie Plotnic diferența pensiei neachitate, stabilite prin decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica nr.94/2019/46710 din xxxxx, începând

cu data de xxxxx (f.d.37, 41-50). .

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, la data de 23 noiembrie 2020, Casa Națională de Asigurări

Sociale a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de

Iurie Plotnic (f.d.40).

Hotărârea motivată din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

a fost notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 15 ianuarie

2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8000841934AS, anexat la

materialele cauzei (f.d.52).

La data de 10 februarie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea

apelului (f.d.57-59).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei

Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 26 octombrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind menținută hotărârea din

26 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.90, 91-98).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, instanța de fond

întemeiat a constatat că, Casa Națională de Asigurări Sociale urmează să-i achite

reclamantului Iurie Plotnic diferența pensiei neachitate, stabilite prin decizia Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale sectorul Botanica nr.94/2019/46710 din xxxxx, începând

cu data de xxxxx. Or, prin hotărârea din 12 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, Ministerul Afacerilor Interne a fost obligat să-i efectueze recalcularea vechimii în

muncă lui Iurie Plotnic, cu includerea avantajelor de două luni vechime în muncă pentru

o lună în serviciu, în perioada efectuării serviciului în subdiviziunile Ministerului

Afacerilor Interne de la 03 februarie 1992 pănă la 14 martie 2008.

3

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul apelantei Casei Naționale de

Asigurări Sociale precum că, în rezultatul recalculării vechimii în muncă urmează a fi

efectuată din data de 12 martie 2018, adică doar pentru 12 luni premergătoare depunerii

cererii. Or, art. 54 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993,

prevede expres că, sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit

sau care plătesc pensia, se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

De asemenea, instanța de apel a considerat neîntemeiat și argumentul Casei

Naționale de Asigurări Sociale precum că, acțiunea a fost depusă peste termen. Or,

art.2 alin.(2) ale Legii privind sistemul public de pensii, prevede că, dreptul la pensie este

imprescriptibil, iar dreptul la recalcularea pensiei este o parte componentă a dreptului la

pensie.

Prin urmare, instanța de apel a relevat că, alegațiile apelantei Casei Naționale de

Asigurări Sociale urmează a fi respinse, or, prin lege, aceasta este obligată să-i calculeze

și să-i stabilească pensia intimatului Iurie Plotnic din momentul ce ultimul a căpătat acest

drept. În caz contrar, respingerea acestei cerințe va duce la încălcarea dreptului de

proprietate al intimatului Iurie Plotnic asupra pensiei neprimite, fapt ce ar încălca un

drept constituțional al acestuia.

Astfel, instanța de apel a conchis că, instanța de fond întemeiat a aplicat normele

de drept care se referă speței, a dat o apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele

probelor, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea

drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

În acest context, instanța de apel a menționat că, nu pot fi reținute argumentele

apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale cu referire la faptul că prima instanță a

aplicat incorect prevederile normelor de drept material, deoarece acestea sunt declarative.

La data de 10 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie respinsă

acțiunea înaintată de Iurie Plotnic (f.d. 100-101).

Ulterior, la data de 23 februariue 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa

Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.105-108).

În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Făcând referire la art. 20, art.164 și art. 165 Cod administrativ, recurenta a invocat

că, la data 03 ianuarie 2020, intimatul Iurie Plotnic s-a adresat cu cerere prealabilă către

Casa Națională de Asigurări Sociale, în vederea recalculării pensiei pentru vechime în

muncă, începând cu data stabilirii pensiei.

Recurenta a menționat că, la data de 11 iunie 2019, prin scrisoarea nr. X-01/09-

3236, intimatul Iurie Plotnic a fost informat despre decizia de recalculare a pensiei prin

intermediul oficiului poștal, dar și prin intermediul instanței de judecată.

Astfel, recurenta a relevat că, în temeiul art. 140 Cod administrativ, actul

administrativ individual emis la data de 03 iunie 2019, a obținut puterea lucrului decis și

în prezent nu poate fi contestat nici pe calea prealabilă, nici prin acțiune în instanța

competentă.

4

În acest context, recurenta a invocat că, puterea lucrului decis, ca termen juridico-

civil se răsfrânge asupra posibilității apărute la persoana fizică sau juridică de a-și apăra

dreptul încălcat pe calea acțiunii în contencios administrativ. Deci, puterea lucrului decis,

apare la expirarea termenului, în cazul în care acțiunea nu a fost înaintată, se stinge

dreptul la apărare pe calea acțiunii în contencios administrativ - dreptul la acțiune.

Odată ce e dovedit cu certitudine că reclamantul a omis termenul de contestare și o

altă parte pe dosar a invocat aceasta întru apărarea sa, se consideră stins dreptul subiectiv

la apărarea intereselor sale pe calea acțiunii în contencios administrativ și deci, acțiunea

urmează a fi respinsă, fară a se intra în dezbaterea fondului cauzei. Prin aceasta se va

respecta dreptul la apărare a pârâtului. Or, prin respectarea puterii lucrului decis,

legislatorul garantează apărarea drepturilor ambelor părți, pentru reclamant - dreptul la

acțiune, pentru pârât - dreptul la apărare împotriva reclamantului.

Recurenta consideră că acțiunea intimatului Iurie Plotnic urmează a fi respinsă

doar pe motivul omiterii prescripției. Astfel, că instanța de judecată declară inadmisibilă

cererea de chemare în judecată, or într-un stat de drept în care drepturile și libertățile

persoanei sunt proclamate valori supreme, puterea lucrului decis este menită să asigure

protecția efectivă a drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor fizice și juridice,

Recurenta a menționat că, instanța de apel nu a exercitat un control judiciar complet

în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al apelului, asupra ceea ce a hotărât

prima instanță, iar drept consecință, a interpretat și aplicat în mod eronat normele de

drept material și procedural pertinente speței, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții

nemotivate.

La data de 04 martei 2022 în adresa intimatului Iurie Plotnic a fost expediată copia

recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței (f.d.116).

Prin referința depusă la data de 14 martie 2022, intimatul Iurie Plotnic, reprezentat

de avocatul Vladimir Kovali, a solicitat să fie declarat inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d.118-120).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu

cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 23 noiembrie 2021

(f.d. 90, 91-98).

Dispozitivul deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificat, prin intermediul poștei electronice, Casei Naționale de Asigurări Sociale, la

data de 25 noiembrie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică, anexat

la materialele cauzei (f.d.99).

La data de 10 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii primei instanțe și a

deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie respinsă

acțiunea înaintată de Iurie Plotnic (f.d. 100-101).

Decizia motivată din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

recurentei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 04 februarie 2022, fapt

5

confirmat prin avizul de recepție nr. DS8006196991AS, anexat la materialele cauzei

(f.d.103).

La data de 23 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.105-108).

Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva

deciziei din 23 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele

motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din

analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în

special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ

și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul

administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special

în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a

trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

6

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19

februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Nicolae Craiu

Nina Vascan

7