3ra-139/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-139/22 2-20148175-01-3ra-14022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: Gr.Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 13 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Plop împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalculării pensiei, achitarea restanței cu majorările și indexările stabilite, împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La data de 24 noiembrie 2020, Oleg Plop, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil, obligarea recalculării pensiei, achitarea restanței cu majorările și indexările stabilite.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, în perioada 01 februarie 1994 - 09 mai 2014 a activat în organele afacerilor interne, ulterior, obținând calitatea de pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne, cu calculul vechimii în muncă de 20 de ani. Reclamantul a relevat că, în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018, i s-au efectuat recalculări în vechimea în muncă, fiindu-i introduse avantajele pentru perioada activității în Izolatorul de Detenție Provizorie a secției raionale Ungheni. Astfel, la data ieșirii la pensie, vechimea în muncă a constituit 24 de ani. Or, inițial, cuantumul pensiei a constituit 50 % din solda lunară, iar după recalculare, ar fi constituit 62 % din solda lunară.

În acest context, reclamantul a menționat că la data de 03 septembrie 2020 s-a adresat către Casa Teritorială de Asigurări Sociale Ungheni cu cerere privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, însă prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr.25/2020/46850 din 21 septembrie 2020, cererea nominalizată i-a fost respinsă. 1 Reclamantul a invocat că, la data de 20 octombrie 2020 a depus cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr.25/2020/46850 din 21 septembrie 2020, recalcularea pensiei, achitarea pensiei restante începând cu data de 09 mai 2014, în cuantum de 62 % din solda lunară, conform certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni nr. 34/54-13120 din 13 august 2020, cu majorările și indexările stabilite.

Însă, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-2349/20 din 10 noiembrie 2020, cererea i-a fost respinsă. Reclamantul a solicitat anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr.25/2020/46850 din 21 septembrie 2020 cu privire la respingerea cererii în stabilirea pensiei, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.P- 2349/20 din 10 noiembrie 2020, obligarea recalculării pensiei, achitarea pensiei restante începând cu data de 09 mai 2014, în cuantum de 62 % din solda lunară, conform certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni nr. 34/54-13120 din 13 august 2020, cu majorările și indexările stabilite.

Prin hotărârea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de către avocatul Vladimir Kovali în interesele reclamantului Oleg Plop împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind anularea deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr.25/2020/46850 din 21 septembrie 2020 cu privire la respingerea cererii în stabilirea pensiei, anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-2349/20 din 10 noiembrie 2020, obligarea recalculării pensiei, achitarea pensiei restante începând cu data de 09 mai 2014 în cuantum de 62% din solda lunară, conform certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni nr. 34/54-13120 din 13 august 2020, cu majorările și indexările stabilite.

A fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ungheni nr. 25/2020/46850 din 21 septembrie 2020 privind respingerea cererii în stabilirea pensiei în privința lui Oleg Plop. A fost anulat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-2349/20 din 10 noiembrie 2020 cu privire la cererea prealabilă. Casa Națională de Asigurări Sociale a fost obligată de a-i recalcula și achita reclamantului Oleg Plop pensia pentru vechime în muncă, începînd cu data de 09 mai 2014, conform certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Ungheni nr. 34/54-13120 din 13 august 2020, cu majorările și indexările stabilite conform legii. În rest pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d.30, 37-42).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 29 martie 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de Oleg Plop (f.d.35-36). Hotărârea motivată din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 23 aprilie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001547442AS, anexat la materialele cauzei (f.d.44). La data de 21 mai 2021 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea apelului (f.d.50-53).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Casei Naționale de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. 2 Prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 84, 85-101). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că, intimatul Oleg Plop a activat în funcții cu statut special în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 01 februarie 1994 până la 09 mai 2014. Iar, în perioada 01 februarie 1994 până la 11 noiembrie 1996, a activat în cadrul Izolatorului de reținere preventivă al Secției raionale de Poliție Ungheni, dobândind la data de xxxxx, dreptul la pensiei pe linia Ministerului Afacerilor Interne, cu o vechime în serviciu pentru fixarea pensiei de 21 de ani 7 luni și 24 de zile.

Instanța de apel a menționat că, în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, la data de 13 august 2020, Inspectoratul de Poliție Ungheni, i-a eliberat intimatului Oleg Plop certificatul nr. 34/54-13120, în care a indicat că, ultimul a îndeplinit serviciul în funcții cu statut special în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în perioada 01 februarie 1994 până la 09 mai 2014. Iar, perioada de activitate în cadrul Izolatorului de reținere preventivă al Secției raionale de Poliție Ungheni de la 01 februarie 1994 până la 11 noiembrie 1996, urmează a fi calculate: două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu (2:1).

Subsecvent, a confirmat că, în dosarul personal al ultimului, există înscrierea privind îndeplinirea serviciului militar în Forțele Armate de la 23 iunie 1992 până la 09 noiembrie 1993 - 1 an 4 luni și 16 zile calendaristice.

Prin urmare, potrivit informațiilor gestionate, pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, vechimea în muncă a lui Oleg Plop, constituie în total 24 de ani 05 luni și 04 zile, fiind calculată cu avantaje în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 și pct. 8 lit. d) a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Făcînd referire la prevederile pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, art.33 alin.(2) lit. a) din Legea nr.1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar (în vigoare la momentul obținerii dreptului la pensie), instanța de apel a relevat că, subdiviziunile în care a activat Oleg Plop, sunt entități destinate pentru deținerea persoanelor, și care cad sub incidența reglementărilor din pct.8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție, exercitându-și serviciu nemijlocit în Izolatorul de reținere preventivă al Secției Raionale de Poliție Ungheni, ceia ce a servit drept temei pentru emiterea ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”, luând în calculul vechimii în muncă cu înlesniri (avantaje) pentru stabilirea pensiei, cu acordarea a două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu, în conformitate cu prevederile Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurări cu pensii a 3 militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Totodată, instanța de apel a menționat prevederile art.13 lit. a) al Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, care prevede că, militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri care la 01 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în serviciu de 25 de ani.

Invocând art.14 lit. a) al Legii asigurări cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993, art.54 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993 (în redacția Legii până la modificare prin Legea nr.245 din 15 noiembrie 2018, în vigoare la 12 ianuarie 2019), art.48 al Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie 1993 (în redacția Legii nr.282 din 16 decembrie 2016, în vigoare la 01 ianuarie 2017), pct.1 - 4 ale Hotărârii Guvernului cu privire la preluarea atribuțiilor de plată a pensiilor și prestațiilor sociale militarilor, care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, sistemului penitenciar, ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național Anticorupție nr. 1427 din 28 decembrie 2016 (în vigoare la 30 decembrie 2016), instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a admis acțiunea înaintată de Oleg Plop.

Instanța de apel consideră neîntemeiate argumentele apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale precum că, certificatul Inspectoratului de Poliție Ungheni nr. 34/54- 13120 din 13 august 2020, eliberat în temeiul ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018, care a stat la baza calculării pentru intimatul Oleg Plop, a perioadei cu înlesniri de 1:2, urmează a fi apreciat critic, din considerentul că este illegal. Or, ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 este un act valabil, produce efectele juridice de rigoare, care urmează a fi aplicate corespunzător, iar simplul dezacord al apelantei Casei Naționale de Asigurări Sociale cu acest ordin, atât timp cât acesta nu a fost anulat, nu reprezintă un temei pentru nerecunoașterea efectelor acestuia.

Dispozitivul deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la data de 11 noiembrie 2021 (f.d.102). La data de 19 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintate de Oleg Plop (f.d.103-104). Decizia motivată din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 13 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8005855796AS, anexat la materialele cauzei (f.d.106).

La data de 11 februarie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.110-112). 4 În susținerea recursului recurenta a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o ilegală și neîntemeiată prin faptul că, au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Făcând referire la pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare și art.11 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, recurenta a menționat că activitatea intimatului Oleg Plop în perioada activității în Izolatorul de Detenție Provizorie a secției raionale Ungheni - 01 februarie 1994 - 11 noiembrie 1996, care a fost calculată cu înlesniri, nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

De asemenea, recurenta a reiterat că nu pot fi reținute ca temei pentru calcularea cu înlesniri perioada menționată supra, inclusiv ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”. A invocat că ordinul menționat nu poate produce efecte juridice, deoarece acesta contravine actelor normative în vigoare. Făcând referire la art.16 alin.(1) și alin.(2) din Legea nr.100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, recurenta a subliniat că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” depășeșete prevederile actului normativ, în temeiul căruia a fost emis.

Or, Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, nu conține prevederile menționate în ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne”.

În continuare, recurenta a relatat, că prevederile pct. 7 lit.g) și pct.8 lit.d) din Hotărîrea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare prevăd expres circumstanțele în care la calcularea vechimii în muncă se acordă două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu și anume, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

5 Recurenta a constatat că odată ce ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne” nu poate produce efecte juridice, respectiv și certificatul Inspectoratului de Poliție Ungheni nr. 34/54-13120 din 13 august 2020, fiind nul în partea în care vechimea în muncă a intimatului Oleg Plop a fost calculată cu înlesniri. La data de 15 februarie 2022 în adresa intimatului Oleg Plop a fost expediată copia recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

116). Deși intimatul Oleg Plop la data de 18 februarie 2022 a recepționat recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8006188757AS, acesta nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu a depus referință, în care să-și expună opinia referitor la recursul nominalizat (f.d.117). În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 10 noiembrie 2021 (f.d. (f.d. 84, 85-101). Dispozitivul deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin intermediul poștei electronice, la data de 11 noiembrie 2021 (f.d.102). La data de 19 noiembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii înaintate de Oleg Plop (f.d.103-104).

Decizia motivată din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată Casei Naționale de Asigurări Sociale la data de 13 ianuarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție nr. DS8005855796AS, anexat la materialele cauzei (f.d.106). La data de 11 februarie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus motivarea recursului (f.d.110-112). Astfel, recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în 6 condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al 7 Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8