3ra-449/22 — contestarea actului administrativ și obligarea recalculării cuantumului pensiei

3ra-449/22 — contestarea actului administrativ și obligarea recalculării cuantumului pensiei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-449/22

2-20082386-01-3ra-19042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Mîra, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

8 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Alexei Mușinschi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ individual defavorabil și obligarea recalculării

cuantumului pensiei,

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută

hotărârea din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 17 iulie 2020 Alexei Mușinschi a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea recalculării cuantumului pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că a activat în organele afacerilor

interne și sistemul instituțiilor penitenciare până la 27 martie 2009. Ulterior,

obținând calitatea de pensionar a Ministerului Afacerilor Interne, cu calculul

vechimii în muncă de 20 ani, în temeiul ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 al

Ministerului Afacerilor Interne, s-au efectuat recalculări în vechimea în muncă, fiind

introduse avantajele pentru perioada activității în Izolatorul de Detenție Provizorie

al IP Călărași (10 ianuarie 1998-17 aprilie 2000). Astfel, la momentul ieșirii la pensie

vechimea în muncă i-a fost stabilită de 23 ani 05 luni 4 zile, având în vedere și faptul

că la ieșirea la pensie cuantumul pensiei constituia 50 % din soldă.

Cu actele menționate, la data de 4 iunie 2020 s-a adresat la Casa Teritorială de

Asigurări Sociale Râșcani, iar prin scrisoarea cu nr. 3789 din 4 iunie 2020 a fost

înștiințat că cererea a fost readresată la Casa Națională de Asigurări Sociale.

A declarat că la 12 iunie 2020 a formulat o cerere prealabilă adresată Casei

Naționale de Asigurări Sociale, însă prin scrisoarea M-1198/20 din 25 iunie 2020, a

1

fost informat că cererea prealabilă este respinsă și că este în drept să se adreseze în

instanța de contencios administrativ.

Reclamantul a considerat răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale cu nr.

M-1198/20 din 25 iunie 2020, ca unul neîntemeiat, nefondat și pasibil de a fi anulat.

În acest sens cu referire la prevederile art. 54, art. 49 alin. (2) din Legea

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 și art. 31 alin. (3) din Legea

privind sistemul public de pensii nr. 156 din 14 octombrie 1998, a menționat că

organul de asigurări sociale neîntemeiat i-a refuzat în satisfacerea solicitărilor.

La fel, a relevat că Curtea Constituțională în hotărârea nr. 19 din 19 iulie 2016

a apreciat că pensiile pentru limită de vârstă se acordă pentru munca și serviciile

prestate, prin îndeplinirea unor obligațiuni social importante. Prin natura lor social-

juridică primară pensiile sunt sursa principală și permanentă de subzistență a

pensionarilor. Având în vedere dispozițiile Constituției (art.47 alin.(2)), cetățenii au

dreptul de a primi integral pe parcursul întregii vieți pensia stabilită în condițiile

Legii nr. 156-XIV. De asemenea, Curtea a subliniat că, potrivit art. 10 alin. (3) din

Legea privind pensiile de asigurări sociale de stat, dreptul la pensie este

imprescriptibil. În același timp, Curtea a observat că art. 35 alin. (1) din aceeași lege

prevede că plata stabilită și neîncasată la timp se plătește retroactiv pe o perioadă de

cel mult 3 ani până la data solicitării. Aceeași normă se regăsește la pct. 20 din

Regulamentul privind modul de plată a pensiilor stabilite în sistemul public de

asigurări sociale de stat și alocațiilor sociale de stat, aprobat prin hotărârea

Guvernului nr. 929 din 15 august 2006. În acest context, Curtea a reținut că

legiuitorul, instituind limita de 3 ani pentru încasarea retroactivă a pensiei calculate,

nu a ținut cont că neîncasarea acesteia poate să nu depindă de voința beneficiarului.

De altfel, în condițiile art. 35 alin. (2) din Lege, în cazul neachitării la timp a pensiei

din vina organului de asigurări sociale care stabilește sau plătește pensia, aceasta se

achită fără nici un fel de limite în termen. În același timp, pot exista situații în care

pensia nu se încasează la timp din motive ce nu sunt imputabile organului de

asigurări sociale, dar nu depind nici de voința beneficiarului pensiei, însă legea și în

asemenea situații îl sancționează pe titularul pensiei. Într-o altă ordine de idei, având

în vedere jurisprudența Curții Europene în materia aplicării art. 1 din Protocolul nr.

1, conform căreia dreptul la prestații sociale se asimilează unui drept de proprietate,

Curtea a reținut că prin normele contestate, care stabilesc limita de 3 ani pentru

încasarea retroactivă a pensiei calculate, a fost instituită o ingerință în exercitarea

dreptului de proprietate. Curtea a reiterat că dreptul de proprietate nu este unul

absolut și poate fi supus unor limitări. În acest context, Curtea a reținut că o

restrângere a drepturilor relative garantate de Constituție trebuie să fie prevăzută de

lege, să fie necesară în interesele menționate la art. 54 alin. (2) din Legea

fundamentală, să fie proporțională cu situația care a determinat-o și să nu aducă

atingere substanței dreptului de proprietate, altfel spus - să servească unui interes

public legitim. Prin urmare, cu referire la interesul public în discuție, punând în

balanță interesul statului de a stabili anumite termene de apariție, exercitare sau

apărare a drepturilor civile în scopul asigurării certitudinii juridice, pe de o parte, și

dreptul cetățenilor de a primi integral pe parcursul întregii vieți pensia stabilită în

condițiile legii, aceasta fiind, de regulă, sursa lor primară de existență, pe de altă

parte, Curtea a constatat că acesta din urmă prevalează.

2

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 162-168, 209, 211,

212, 224 alin. (1) lit. b) Cod administrativ.

A solicitat declararea ca fiind ilegală decizia/răspunsul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. M-1198 din 25 iunie 2020; obligarea efectuării recalculării

cuantumului pensiei, cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu 27

martie 2009, luându-se în considerare certificatul eliberat de către Inspectoratul

Național de Patrulare cu nr. INP 2352 din 27 aprilie 2018, cu majorările și indexările

ce au avut loc.

Prin hotărârea din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

admisă cererea de chemare în judecată. A fost declarat neîntemeiat refuzul Casei

Naționale de Asigurări Sociale expus în răspunsul nr. M-1198/20 din 25 iunie 2020,

privind recalcularea cuantumului pensei lui Alexei Mușinschi. A fost obligată Casa

Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea cuantumului pensei lui

Alexei Mușinschi, luând în calcul certificatului eliberat de Inspectoratul Național de

Patrulare nr. INP 2352 din 27 aprilie 2018, cu achitarea diferenței pensiei neachitate,

începând cu 27 martie 2009, cu majorările și indexările ce au avut loc.

La 6 iulie 2021 cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel, iar la 29 septembrie

2021 a prezentat motivarea apelului.

Prin decizia din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale și a fost menținută hotărârea

din 24 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel prin prisma prevederilor art.

2 alin. (1), 13 lit. a), 14, 48, 49 alin. (3), 61, 54 din Legea asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie

1993, pct.7 lit.g) și pct. 8 lit.d) din Hotărârea Guvernului nr.78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, a reținut ca fiind justă concluzia primei instanțe referitoare la

temeinicia acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a menționat că reclamantul Alexei Mușinschi

întrunește condițiile legale ca să beneficieze de recalcularea pensiei urmare a

calculării vechimii în muncă cu avantaje pentru perioada de referință în sensul

solicitărilor formulate, având în vedere că subdiviziunile în care a activat cad sub

incidența reglementărilor din pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994, care îi conferă dreptul la stabilirea pensiei cu înlesniri.

Subsecvent, instanța de apel a învederat că, la fel și ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 cu privire la recunoașterea unor înlesniri

pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și

militari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, acordă dreptul reclamantului la

recalcularea vechimii în muncă cu avantaje, fiind un act administrativ valabil care

produce efectele juridice de rigoare.

3

Astfel, instanța de apel a reținut că achitarea unei pensii mai mici reclamantului

Alexei Mușinschi, nu este imputabilă comportamentului acestuia, fapt ce este în

contradicție cu normele materiale și principiile constituționale.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că prima instanță a dat o

apreciere obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat

normele de drept material și procedural, iar soluția de admitere a acțiunii este justă,

fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în

coraport cu normele aplicabile speței.

La 10 martie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

La 8 aprilie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a prezentat motivarea

recursului împotriva deciziei din 15 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

A declarat că la caz, organul de asigurări sociale întemeiat a refuzat recalcularea

pensiei intimatului dat fiind faptul că acesta nu întrunește condițiile necesare impuse

prin lege, iar ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20 martie 2018 nu

poate produce efecte juridice deoarece contravine actelor normative în vigoare.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 15 februarie 2022.

Dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat Casei Naționale de

Asigurări Sociale în data de 3 martie 2022, iar decizia motivată a fost notificată în

data de 4 aprilie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasele din poșta electronică

anexate la dosar (f.d.156, 161 verso). Astfel, recursul depus la 10 martie 2022 și

motivarea recursului prezentată la 8 aprilie 2022, este în termen.

Prin referința din 20 aprilie 2022, intimatul Alexei Mușinschi reprezentat de

avocatul Vladimir Kovali a solicitat declararea inamisibilă a recursului.

Prin referința din 27 aprilie 2022, Inspectoratul General al Poliției a solicitat

respingerea recursului ca inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

4

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

5

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6