3ra-1600/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1600/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-1600/2016
judecător: E. Palanciuc
instanța de apel, Curtea de Apel Comrat:
judecători: N. Vascan, V. Negru, E. Fistican
Î N C H E I E R E
23 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Ion Druță, Galina Stratulat
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Liliana
Haidarlî-Gribincea împotriva Ministerului Afacerilor Interne al Republicii
Moldova cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
și menținută hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 august 2016,
c o n s t a t ă :
La 28 mai 2015, avocatul Vasile Lungu, în interesele Lilianei Haidarlî-
Gribincea s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului
Afacerilor Interne al RM cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, activează în organele
afacerilor interne din 17 octombrie 2003, în prezent deținând funcția de inspector
principal al secției resurse umane a Direcției de poliție mun. Chișinău a IGP al
MAI.
Menționează reclamanta că, conform art. 68 alin. (7) din Legea cu privire
la activitatea poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012 (în
vigoare de la 05 martie 2013), vechimea în serviciu în cadrul organelor afacerilor
interne stabilită polițiștilor până la data intrării în vigoarea prezentei legi se
include în vechimea în serviciu în poliție.
Susține reclamanta că, la 22 aprilie 2015, s-a adresat cu o cerere prealabilă
Ministerului Afacerilor Interne al RM, prin care a solicitat calcularea vechimii în
muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Batalionului serviciului
escortă și pază în perioada de activitate 17 octombrie 2003 – 05 martie 2013, însă
prin scrisoarea Ministerului Afacerii Interne al RM nr. 10/V-L195/15 din 18 mai
2015 a fost informată că, în privința activității, ultimei, în cadrul Batalionului
serviciul escortă și paza al CGP mun. Chișinău nu pot fi aplicate prevederile pct. 8
lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 „Cu privire la modul
1
de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și îndemnizațiilor
militarilor, persoanelor din corpul de comanda și din trupele organelor afacerilor
interne și sistemului penitenciar, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție,
întrucât Batalionul Serviciului escortă și pază al CGP mun. Chișinău, nu face
parte din sistemul penitenciar. Totodată, s-a mai invocat, în răspuns și faptul că,
prevederile Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996 „Cu privire la sistemul
penitenciar” stabilesc expres și exhaustiv organele din sistemul penitenciar,
angajații cărora pot beneficia de calcularea vechimii în muncă cu avantaje, în
rândul acestora fiind incluse: penitenciarele de tip deschis, penitenciarele de tip
semi-închis, penitenciarele de tip închis, penitenciarele pentru minori,
penitenciarele pentru femei, izolatoarele de urmărire penală, casele de arest,
spitalele penitenciare, iar legea prenotată la care se face referire nu este aplicabilă
raporturilor de serviciu ale acesteia, în cadrul Batalionului serviciului și pază al
CGP mun. Chișinău, acestea fiind guvernate în perioada respectivă de Legea nr.
416 din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție (abrogată la 05 martie 2013).
Totodată, conform prevederilor art. 2 din Legea asigurării cu pensii a
militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993, militarilor, persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au dreptul la pensie li se
stabilește pensie după eliberare din serviciu, drept pentru care cererea prealabilă
înaintată de reclamantă nu poate fi satisfăcută.
Consideră reclamanta că, răspunsul menționat este neîntemeiat și ilegal,
deoarece conform art. 12 pct. 33-35 din Legea nr. 416 din 18 decembrie 1990 cu
privire la poliție (abrogată la 05 martie 2013), poliția este obligată să escorteze și
să țină sub pază persoanele reținute și deținute, să execute hotărârile instanțelor de
judecată privind arestul administrativ, să comunice în modul stabilit, instituțiilor
de ocrotire a sănătății despre persoanele ce fac abuz de băuturi alcoolice, consumă
substanțe narcotice sau toxice fără prescripția medicului, precum și despre
persoanele în privința cărora există temeiuri suficiente pentru a presupune că sunt
bolnave de boli psihice, venerice sau sunt contaminate de virusul imunodeficitar
al omului.
Astfel, susține reclamanta, reieșind din prevederile pct. 8 lit. d) al
Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în
muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin
contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și
Corupției și a sistemului penitenciar, se acordă două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de
urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor
contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
Solicită admiterea acțiunii, recunoașterea răspunsului nr. 10/V-L195/15
din 18 mai 2015 al Ministerului Afacerilor Interne al RM ca ilegal, obligarea
Ministerului Afacerilor Interne al RM la recalcularea vechimii în muncă cu
avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru
perioada efectuării serviciului în cadrul Batalionului serviciului escortă și pază pe
2
perioada de activitate 17 octombrie 2003 – 05 martie 2013, inclusiv, cu obligarea
recalculării vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 august 2015 s-a
admis acțiunea înaintată de avocatul Vasile Lungu în interesele Lilianei Haidarlî-
Gribincea; s-a recunoscut răspunsul nr. 10/V-L195/15 din 18 mai 2015 al
Ministerului Afacerilor Interne al RM, neîntemeiat; s-a obligat Ministerul
Afacerilor Interne al RM să-i calculeze Lilianei Haidarlî-Gribincea vechimea în
muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Batalionului Serviciului
escortă și pază în perioada de activitate 17 octombrie 2003 – 05 martie 2013; s-a
obligat Ministerul Afacerilor Interne al RM să-i recalculeze Lilianei Haidarlî-
Gribincea vechimea în serviciu pentru stabilirea pensiei pentru perioada de
activitate 17 octombrie 2003 – 05 martie 2013, incluzând perioadele indicate cu
avantaje, aplicând coeficientul 2.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 21 august 2015,
Ministerul Afacerilor Interne al RM a declarat apel împotriva hotărârii
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 august 2015, solicitând admiterea
apelului, casarea hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie
respinsă integral.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 11 mai 2016 s-a respins apelul
declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM și s-a menținut hotărârea
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 21 august 2015.
La 06 septembrie 2016, Ministerul Afacerilor Interne al RM a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi
hotărâri de respingere a acțiunii.
În motivarea recursului invocă că conform art. 33 alin. (2) din Legea nr.
1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, vechimea în
muncă în vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar se
calculează cu următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip
închis, izolatoare de urmărire penală și în instituțiile destinate pentru deținerea și
tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în
subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.
Astfel, în opinia recurentului penitenciarele de tip închis, izolatoarele de
urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor
contagioși și bolnavilor psihici sunt entități ale instituțiilor penitenciare, fapt
prevăzut în art. 6 al Legii nr. 1036 din 17 decembrie 1996.
Menționează că art. 29 din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr.
1036 din 17 decembrie 1996 prevede calcularea vechimii în muncă cu avantaje
colaboratorilor izolatoarelor de urmărire penală.
În acest context susține că, Batalionul serviciului escortă a CGP, nu face
parte din structura sistemului penitenciar.
Prin urmare, activitatea reclamantului nu cade sub incidența prevederilor
legale invocate, din care considerente acesta nu poate beneficia de calcularea
vechimii în muncă cu înlesniri.
3
Mai indică recurentul că nu pot fi reținute argumentele reclamantului în
vederea calculării înlesnirilor, precum că angajații Batalionul serviciului escortă a
CGP efectuează aceleași funcții cu aceleași persoane reținute, arestate și
condamnate ca și colaboratorii Penitenciarului, deoarece reclamantul își asumă
temeiurile legale improprii statutului lui de angajat al MAI, acestea fiind proprie
doar angajaților instituțiilor penitenciare.
Susține că în acest context CSJ a menționat expres în avizul său din 29
septembrie 2014 precum că, doar persoanele care la moment sunt angajate și
efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate
în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) au dreptul la
calcularea vechimii în muncă cu avantaje, calculându-se 2 luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu, or, Liliana Haidarlî-Gribincea solicită recalcularea
vechimii în muncă pentru perioada de activitate 17 octombrie 2003 – 05 martie
2013 în cadrul Batalionului serviciului escortă și pază a CGP.
Deci, efectele prezentului aviz nu se răsfrâng asupra intimatei, dânsa nu
mai activează în instituțiile respective. La fel, susține că intimata a omis termenul
de prescripție de 3 ani, prevăzut de art. 267 alin. (1) în interiorul căruia avea
dreptul să solicite recunoașterea dreptului prevăzut de lege.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
declarat la 06 septembrie 2016, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 11
mai 2016 este depus în termen, în cazul în care copia deciziei a fost expediată în
adresa părților la 22 iulie 2016 (f.d. 128), iar la materialele cauzei nu se regăsește
dovada recepționării deciziei de către părți.
Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
4
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Afacerilor
Interne al RM nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și
(4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,
recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta
în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe
când în recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM, asemenea
aspecte nu se regăsesc.
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al RM ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova
se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Ion Druță
Galina Stratulat
5