3ra-1440/16 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-1440/16 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2016)
prima instanță, Judecătoria Centru, mun. Chișinău dosarul nr. 3ra-1440/2016
judecător: A. Cucerescu
instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău:
judecători: M. Guzun, A. Nogai, V. Brașoveanu
Î N C H E I E R E
02 noiembrie 2016 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Ion Druță, Galina Stratulat
examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de
Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,
în pricina civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe
Șișcanu împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii
Moldova cu privire la contestarea actului administrativ,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016, prin care a
fost respins apelul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne și menținută hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din
10 decembrie 2015,
c o n s t a t ă :
La 14 septembrie 2015, Gheorghe Șișcanu a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor
Interne (în continuare Inspectoratul General al Poliției al MAI), intervenient
accesoriu Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova (în continuare MAI
al RM) cu privire la contestarea actului administrativ.
În motivarea cererii a invocat, că activează în cadrul organelor afacerilor
interne ale RM, începând cu anul 1994 până în prezent, în funcții a efectivului de
trupă și a corpului de comandă, deținând în prezent funcția de locțiitor al
comandantului de grup în cadrul BPDS „Fulger”, în grad de locotenent-colonel de
poliție.
Menționează că în perioada 01 februarie 1994 – 10 aprilie 1997 a activat
în cadrul Batalionului serviciului escortă și pază al Comisariatului General de
Poliție mun. Chișinău.
Susține că, potrivit informației din 17 iunie 2015 eliberată de către BPDS
a Inspectoratului General al Poliției, referitor la calcularea vechimii în muncă cu
avantaje reclamantului nu i-a fost calculată vechimea cu avantaje (2 luni vechime
pentru 1 lună de serviciu) în perioada efectuării serviciului în cadrul Batalionului
serviciului escortă și pază al Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău,
fapt ce a servit temei pentru înaintarea cererii prealabile la 15 iulie 2015, prin care
1
a solicitat MAI al RM și Inspectoratului General de Poliție al MAI, efectuarea
recalculării vechimii în muncă a reclamantului cu includerea în avantajelor două
luni vechime pentru o lună în serviciu, pe perioada activării sale în cadrul
Batalionului serviciului escortă, în perioada de activitate 21 februarie 1994 – 10
aprilie 1997, cu efectuarea recalculărilor respective a drepturilor salariale inclusiv
recalcularea pensiei stabilite.
A mai relatat că, prin răspunsul Inspectoratului General de Poliție al MAI
nr. 32/2-P-217/15 din 11 august 2015 i-a fost comunicat că conform pct. 1 al
ordinului MAI al RM nr. 408 din 09 noiembrie 2007 cu privire la modul de
calculare a vechimii în muncă cu avantaje a unor colaboratori ai BSEP al CGP
mun. Chișinău, se stabilește calcularea a două luni vechime pentru o lună de
serviciu pe perioada de activitate în plutonul de pază al instituțiilor de expertiză
judiciară și medico-legală al Batalionului serviciului de escortă și pază al CGP
mun. Chișinău. Totodată, fiind verificate funcțiile deținute de către reclamant în
cadrul MAI al RM în perioada solicitată recalculării vechimii în muncă cu
avantaj, s-a constatat că nu a activat în cadrul plutonului de pază al instituțiilor de
expertiză judiciară și medico-legală al Batalionului serviciului de escortă și pază
al CGP mun. Chișinău.
Astfel, susține că, pârâtul considera neîntemeiată cerința cu referire la
norma pct. 8) lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, conform
căreia, la calcularea vechimii în muncă, pentru stabilirea pensiei militarilor care
au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din
trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea
Crimelor Economice și Corupției și a sistemului penitenciar, se acordă două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis,
izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea
bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
Mai menționează că, prin răspunsul Direcției generale resurse umane a
MAI al RM nr. 10/1702 din 20 august 2015 s-a comunicat că începând cu data de
05 martie 2013 reclamantul beneficiază de pensie pe linia MAI al RM, și că la 28
martie 2013 a contrasemnat calculul vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei
potrivit căruia vechimea în serviciu pentru fixarea pensiei, la 05 martie 2013, a
constituit 21 ani, 05 luni și 09 zile. S-a mai invocat încălcarea termenului de
prescripție și lipsa temeiului legal.
Reclamantul considera acțiunile pârâților ca fiind ilegale, la fel, consideră
că în termenul stabilit de lege MAI al RM nu a examinat și soluționat cererea
prealabilă a reclamantului referitor la un drept prevăzut de lege, mai mult ca atât a
admis și încălcarea termenului legal de examinare a cererii prealabile, ceia ce a
servit temei de a se adresa cu acțiune în instanța de judecată, în scopul apărării
drepturilor și intereselor sale legitime.
Mai afirma că, cererea prealabilă din 15 iulie 2015 a fost recepționată de
MAI al RM la 17 iulie 2015, respectiv termenul limită de examinare a fost data de
17 august 2015, însă MAI al RM a încălcat acest termen reținând examinarea
până la data de 20 august 2015.
2
Solicită reclamantul admiterea acțiunii, obligarea Inspectoratului General
de Poliție al MAI, și respectiv, MAI al RM la efectuarea recalculării vechimii în
muncă a lui Gheorghe Șișcanu cu includerea avantajelor de două luni vechime
pentru o lună în serviciu, pe perioada activității sale în cadrul Batalionului
serviciului escortă, în perioada de activitate de la 21 februarie 1994 pînă la 10
aprilie 1997, cu efectuarea recalculărilor respective a drepturilor salariale inclusiv
recalcularea pensiei stabilite.
Prin hotărârea Judecătoriei Centru mun. Chișinău din 10 decembrie 2015
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Gheorghe Șișcanu; s-
a obligat Inspectoratul General al Poliției al MAI să efectueze recalcularea
vechimii în muncă lui Gheorghe Șișcanu, cu includerea avantajelor de două luni
vechime pentru o lună în serviciu, pe perioada activității în cadrul Batalionul
serviciul escortă și pază a Comisariatului General de Poliție mun. Chișinău pentru
perioada de activitate de la 21 februarie 1994 pînă la 10 aprilie 1997, cu
efectuarea recalculărilor respective a drepturilor salariale inclusiv recalcularea
pensiei stabilite, în rest pretențiile s-au respins.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Inspectoratul General al
Poliției al MAI la 11 decembrie 2015 a contestat-o cu apel, solicitând admiterea
apelului cu casarea hotărârii Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 decembrie
2015 și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea înaintată de
Gheorghe Șișcanu.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2016 s-a respins apelul
declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI și s-a menținut hotărîrea
Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 10 decembrie 2015.
La 04 august 2016 Inspectoratul General al Poliției al MAI a declarat
recurs împotriva deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe, solicitând
admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărîrii primei instanțe
cu pronunțarea unei noi hotărîri prin care a respinge acțiunea ca tardivă.
În motivarea recursului a indicat că, instanțele de judecată au interpretat
eronat normele de drept material, nu au elucidat circumstanțele cauzei, și nu au
ținut cont de argumentele invocate de recurent, apreciind doar argumentele
intimatului.
Susține recurentul că instanțele de judecată la adoptarea soluției nu au
reținut spre examinare prevederile art. 17 al Legii contenciosului administrativ,
dispunînd admiterea parțială a unei acțiuni tardive, deoarece intimatului i-a fost
calculată vechimea în muncă la 28 martie 2013, însă s-a adresat cu cerere în
instanță abia la 14 septembrie 2015.
Consideră totodată că, prevederile pct. 8) lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.
78 din 21 februarie 1994, nu sunt aplicabile speței, în cazul în care aceste
prevederi se răsfrâng doar angajaților instituțiilor penitenciare, iar Batalionului
serviciului escortă nu face parte din sistemul penitenciar.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de
2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.
Astfel, prin prisma dispoziției citate, Colegiul civil, comercial și de
contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
3
declarat la 04 august 2016, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 07
iunie 2016 este depus în termen, în cazul în care copia deciziei a fost expediată în
adresa părților la 27 iunie 2016 (f.d. 110), iar la materialele cauzei nu se regăsește
dovada recepționării acesteia de către părți.
Examinînd temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și
de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
este inadmisibil din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la
proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de
drept procedural.
Alineatele (2) și (3) aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus
la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră
inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 432 alin. (2), (3) și (4).
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Inspectoratul General
al Poliției al MAI nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3)
și (4) CPC.
Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural
de către instanța de apel, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. art. 432, alin. (2), (3) și (4) CPC.
Aici, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO,
recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea
situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta
în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe
cînd în recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI, asemenea
aspecte nu se regăsesc.
4
Distinct de cele relatate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al MAI ca
inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 270, art. 433 lit. a), art. 440 CPC, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție,
d i s p u n e :
Recursul declarat de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului
Afacerilor Interne se consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecători Ion Druță
Galina Stratulat
5