3ra-662/17 — Contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-662/17

Judecătoria Centru, mun. Chișinău

Judecător: Barbos Ludmila

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: Maria Guzun, Natalia Simciuc și Iurie Cotruță

Î N C H E I E R E

02 august 2017 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului Valentina Clevadî

Judecători Ion Druță și Iuliana Oprea

soluționând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către

Știrbu Grigore, prin intermediul avocatului Pavalachi Vadim,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Știrbu

Grigore împotriva Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor

Interne, privind contestarea actului administrativ și obligarea Inspectoratului

General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne de a recalcula vechimea în

muncă,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, prin care

cererea de apel declarat de Inspectoratul General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne a fost admisă, casată integral hotărîrea Judecătoriei Centru,

mun. Chișinău din 02 august 2016, fiind emisă o nouă hotărîre,

A C O N S T A T A T:

La 04 iulie 2016, Știrbu Grigore, prin intermediul avocatului Pavalachi

Vadim a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General

de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, privind contestarea actului

administrativ și obligarea Inspectoratului General de Poliție al Ministerului

Afacerilor Interne de a recalcula vechimea în muncă.

În motivarea pretențiilor a indicat că activează în cadrul subdiviziunilor

Ministerului Afacerilor Interne, începînd din 01 mai 2000 și pînă în prezent,

deținînd funcția de polițist al Izolatorului de detenție provizorie a IP Rezina al

IGP al MAI, în grad de plutonier de poliție.

Reclamantul a specificat faptul că i se calculează pînă în prezent vechimea

în muncă, fără avantaje, pentru perioada serviciului în cadrul Izolatorului de

1

detenție provizorie.

La 14 iunie 2016, a expediat în adresa IGP al MAI o cerere prealabilă prin

care a solicitat recalcularea vechimii în muncă cu includerea avantajelor, două

luni vechime pentru o lună în serviciu, pentru perioada efectuării serviciului în

cadrul Izolatorului de detenție provizorie în perioada de activitate 13 iunie 2001 –

prezent.

Prin răspunsul nr. 34/3-P-199/16 din 23 iunie 2016 al IGP al MAI, i s-a

comuniat lui Știrbu Grigore, refuzul în satisfacerea pretențiilor invocate în

cererea prealabilă.

Reclamantul a precizat faptul că, contrar normelor legale ce reglementează

asemenea raporturi juridice, IGP al MAI a oferit un răspunsul neîntemeiat și

evaziv, circumstanțe care au stat la baza înaitării prezentei acțiuni.

La 28 iulie 2017, Știrbu Grigore, prin intermediul avocatului Pavalachi

Vadim a depus o cerere prin care și-a concretizat pretențiile.

Solicită Știrbu Grigore anularea răspunsului IGP al MAI nr. 34/3-P-199/16

din 23 iunie 2016 și obligarea IGP al MAI, să efectueze recalcularea vechimii în

muncă, cu includerea avantajelor, două luni vechime pentru o lună în serviciu,

pentru perioada efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie,

în perioada de activitate 13 iunie – pînă la emiterea hotărîrii în fond.

Prin hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 02 august 2016, a fost

admisă cererea de chemare în judecată depusă de Știrbu Grigore împotriva

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, privind

contestarea actului administrativ și obligarea Inspectoratului General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne de a recalcula vechimea în muncă. A fost

recunoscut ca fiind ilegal răspunsul Inspectoratului General de Poliție al

Ministerului Afacerilor Interne nr. 34/3-P-199/16 din 23 iunie 2016. A fost

obligat Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne să-i

recalculeze lui Știrbu Grigore, vechimea în muncă cu avantajele, cu calcularea a

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, pentru perioada efectuării

serviciului în cadrul Izolatorului de detenție provizorie în perioada de activitate

începînd cu 13 iunie 2001 – pînă la 02 august 2016, data emiteri hotărîrii (28, 33-

39).

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond s-a bazat pe cercetarea completă, a

tuturor probelor prezente și a constatat că, cerințele invocate în acțiune se

încadrează în prevederile Legii.

La 03 august 2016, nefiind de acord cu hotărîrea primei instanțe,

Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, a declarat

apel.

În motivarea apelului a indicat că, prima instanță la adoptarea hotărîrii nu a

constatat și nu a elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii în fond, concluziile expuse în hotărîre sunt în contradicție cu

circumstanțele pricinii, fiind încălcate și aplicate eronat normele de drept

2

procedural.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 februarie 2017, a fost admis

apelul declarat de Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor

Interne, casată hotărîrea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 02 august 2016

fiind pronunțată o nouă hotărîre prin care acțiunea înaintată de către Știrbu

Grigore a fost respinsă ca fiind nefondată (f.d. 67, 68-77).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că motivele invocate de

apelant sunt întemeiate, găsindu-și reflectarea în probele acumulate la materialele

dosarului.

Astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță nu a dat o apreciare

obiectivă și justă probelor administrate, nu a constatat și elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii și incorect a aplicat

normele de drept material și procedural, în consecință adoptînd o hotărîre

neîntemeiată.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 18 aprilie 2017, Știrbu

Grigore, prin intermediul avocatului Pavalachi Vadim, a contestat-o cu recurs,

solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea

hotărîrii primei instanțe.

În motivarea recursului recurentul a invocat faptul că instanța de apel nu a

constatat toate circumstanțele importante pentru soluționarea corectă a apricinii,

fiind aplicate eronat normele de drept material.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău, prin care la 22 martie 2017 a fost expediată copia decizie instanței de

apel în adresa părților, însă la dosar nu sunt anexate probe care ar certifica data

recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate.

Prin urmare, instanța de recurs constată că recursula fost declarat în termen.

La 17 mai 2017, în adresa intimatului a fost expediată copia recursului, iar la

08 iunie 2017, în adresa Curții Supreme de Justiție a parvenit referința prin care

Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne a solicita

respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) CPC, după parvenirea dosarului un

complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune

expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acestuia.

Examinând temeiurile de admisibilitate ale recursului în raport cu

materialele pricinii civile, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din

următoarele considerente.

Verificând motivele de casare invocate în cererea de recurs, Colegiul atestă

că recurentul indică argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele au

apreciat înscrisurile probatoare și au constatat circumstanțele cauzei.

3

Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin

de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

În speță, Colegiul menționează că, recursul în cauză conține obiecțiile de

fapt și de drept, care deja au fost obiect de studiere și verificare de către instanțele

ierarhic inferioare, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei, în modul în care

este garantat de articolului 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate în recurs nu pot constitui

temei de admitere a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural, așa cum formal invocă recurentul și, respectiv, nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept, verificîndu-se numai

legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, Colegiul constată că argumentele invocate de recurent nu pot

constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acestea nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la

proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decît cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC RM cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene, recursul trebuie să fie

efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, pe

când în recursul declarat de către Știrbu Grigore, prin intermediul avocatului

Pavalachi Vadim asemenea aspecte nu se regăsesc.

Din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Știrbu Grigore, prin intermediul avocatului

Pavalachi Vadim ca inadmisibil.

4

În conformitate cu art. 269-270, 432, 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC al RM,

completul Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

D I S P U N E:

Recursul declarat de către Știrbu Grigore, prin intermediul avocatului

Pavalachi Vadim se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele completului Valentina Clevadî

Judecători Ion Druță

Iuliana Oprea

5