1ra-1376/22 — art.287 al.1 CP

1ra-1376/22 — art.287 al.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra -1376/22

1-19149694-01-1ra-05092022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 octombrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată în componența:

Președinte – Daguța Sergiu,

Judecători – Eremciuc Ghenadie, Talpă Boris

a judecat fără citarea părților, recursul declarat de către procurorul în Procuratura

UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Bolgar Natalia, împotriva deciziei Colegiul judiciar al

Curții de Apel Comrat din 05 iulie 2022, în cauza penală în privința lui

Guțu Dumitru xxxxx născut la xxxxx, originar

și domiciliat în xxxxxx,

Termenii de examinare a cauzei:

prima instanță: 18.09.2019 - 22.07.2020;

instanță de apel: 14.09.2020 - 12.11.2020;

instanță de recurs: 21.01.2021 - 17.08.2021;

instanță de apel: 29.10.2021- 05.07.2022;

instanță de recurs: 05.09.2022 – 26.10.2023.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor din dosar, completul de

judecată

A C O N S T A T A T :

procesul penal în privința lui Guțu Dumitru în baza art.287 alin.(1) Cod penal, cu liberarea

acestuia de răspundere penală, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională sub formă de

amendă în mărime de 140 unități convenționale, echivalentul a 7 000 lei.

A fost dispusă încasarea de la Guțu Dumitru în contul Statului cheltuielilor judiciare

în sumă de 786 lei.

Guțu Dumitru, la 05 mai 2019, aproximativ la ora 23:00, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, având scopul încălcării grosolane și îndelungate

a ordinii publice, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, aflându-se la stația pentru

îmbarcarea pasagerilor din s. xxxxx, împreună cu consătenii săi, Bularga Ion, Bularga

Alexandru și Bulmaga Ion, de ei s-a apropiat minorul Xxxxx, cu care în urma unui conflict

apărut spontan, intenționat, în public, în prezența celor menționați supra, a început să se

adreseze cu cuvinte necenzurate în adresa minorului Xxxxx, lovindu-l cu pumnul peste

față, apoi pese diferite regiuni ale corpului, cât și cu genunchiul în abdomen, doborându-l

la pământ. Tot atunci, intervenind și cet. Bularga Ion care a aplanat conflictul. În consecință

1

cet. Xxxxx s-a ales cu leziuni corporale sub formă de fractură a dintelui 1 de sus din stânga

prin acțiunea traumatică a unor corpuri dur-contondente, care se califică ca vătămări

corporale ușoare

Acțiunile lui Guțu Dumitru, au fost încadrate juridic în baza art.287 alin.(1) Cod

penal, conform indicilor calificativi – ” huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor,

precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită”.

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Guțu Dumitru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287

alin.(1) Cod penal, și stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 600 unități

convenționale.

3.1. În motivarea apelului a indicat că deși instanța a calificat corect acțiunile

inculpatului Guțu Dumitru, totuși sentința este prea blândă, deoarece prin liberarea de

răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, în temeiul art.55 Cod penal,

în privința inculpatului nu se va atinge scopul pedepsei de corijare a acestuia. Instanța

incorect a apreciat personalitatea inculpatului, care la locul de trai se caracterizează

negativ, nu este angajat oficial în câmpul muncii, nu a colaborat cu organele judiciare și

anume la etapa urmăririi penale fiind audiat în calitate de bănuit, ulterior în calitate de

învinuit Guțu Dumitru, vina în săvârșirea faptei imputate nu a recunoscut-o, nu s-a căit de

cele săvârșite.

La fel, în cadrul confruntării efectuate dintre parte vătămată și bănuitul Guțu

Dumitru, acesta nu a recunoscut vina. În instanța de fond, cauza a fost examinată în

procedură generală, după audierea părții vătămate și a martorilor acuzării, inculpatul

realizând că nu va scăpa de pedeapsă, a declarat instanței că recunoaște vina în comiterea

infracțiunii incriminate, însă totuși a plasat vina pe partea vătămată, fapt ce denotă că

inculpatul a recunoscut vina parțial. La fel, inculpatul a reparat prejudiciul cauzat, nu la

dorința proprie, ci la inițiativa părții vătămate, după un an de la săvârșirea faptei.

a fost respins ca nefondat apelul procurorului, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia de a înceta

procesul penal în cauza penală privind învinuirea lui Guțu Dumitru, de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, cu liberarea de răspunderea penală și

tragerea la răspundere contravențională.

Referitor la individualizarea pedepsei, instanța de apel a constatat că, prima instanță

a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 -78 Cod penal, respectiv a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care

atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia și

corect a statuat că pedeapsă contravențională sub formă de amendă în mărime de 150 unități

convenționale este proporțională și echitabilă faptei comise.

Cod de procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând

casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată.

5.1. În argumentarea recursului, procurorul a invocat că instanța de apel la stabilirea

pedepsei nu a luat în considerație personalitatea inculpatului Guțu Dumitru, care nu este

2

angajat în câmpul muncii, la locul de trai este caracterizat negativ, nu a colaborat cu

organele judiciare. La etapa urmăririi penale, fiind audiat în calitate de bănuit, ulterior în

calitate de învinuit, Guțu Dumitru vina în săvârșirea faptei imputate nu a recunoscut-o, nu

s-a căit de cele săvârșite, nu a restituit în întregime prejudiciul cauzat prin infracțiune părții

vătămate. Prin urmare, prevederile art.55 Cod penal, nu puteau fi aplicate în privința

inculpatului Guțu Dumitru (f.d.14, vol. II), or prin liberarea de răspundere penală cu

tragerea la răspundere contravențională prevăzută de art. 55 Cod penal, în privința

inculpatului Guțu Dumitru, nu se va atinge scopul pedepsei de corijare a acestuia.

a fost admis recursul procurorului, casată total decizia instanței de apel, cu remiterea cauzei

la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că, potrivit art.55

alin.(1) Cod penal, „Persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai

puțin gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art. art. 1811 , 256, 264 alin. (2), 2641,

303, 314, art.326 alin. (1) și (11 ), 328 alin. (1), 332 alin. (1), 333 alin. (1), 334 alin. (1) și

(2), 335 alin. (1) și 3351 alin. (1), poate fi liberată de răspundere penală și trasă la

răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul

cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă

răspunderii penale”.

Prin urmare, instanța de recurs a constatat că, instanța de apel în mod arbitrar și

neîntemeiat a constatat în decizia sa, că inculpatul Guțu Dumitru întrunește cumulativ

condițiile pentru aplicarea prevederilor art.55 Cod penal, fără a ține cont de faptul că

inculpatul nu a restituit în întregime prejudiciul cauzat prin infracțiune, iar din textul

depozițiilor art.55 Cod penal rezultă că, inculpatul trebuie să îndeplinească cumulativ toate

condițiile descrise în conținutul acestui articol, inclusiv să repare prejudiciul cauzat prin

infracțiune.

admis apelul procurorului, casată sentința cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care:

În temeiul art.2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței a Republicii Moldova nr.243 din 24.12.2021 (în vigoare

31.12.2021), s-a încetat procesul penal privind acuzarea lui Guțu Dumitru de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal.

S-a încasat de la Guțu Dumitru suma de 786, 00 lei în contul Statului cu titlu de

cheltuieli de judecată.

7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că, procurorul în

cadrul ședinței instanței de apel a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei penale cu

adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Guțu

Dumitru să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (1)

Cod penal și liberat de executarea pedepsei penale în legătură cu aplicarea în privința

inculpatului a art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021, în vigoare din

31.12.2021.

Referitor la solicitarea procurorului privind aplicarea amnistiei în privința

inculpatului, instanța de apel a evidențiat că, Legea privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din

24.12.2021, poate fi aplicată atât pentru înlăturarea răspunderii penale, cât și pentru

înlăturarea pedepsei penale, iar dreptul de alegere este acordat bănuiților, învinuiților și

inculpaților.

3

Prevederile art. 389 alin. (4) pct.2) Cod de procedură penală sunt aplicabile numai în

privința unei persoane care nu este de acord cu încetarea procesului penal în conformitate

cu alin.(1)-(3) ale art. 2 din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de

la proclamarea independenței a Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021 (în vigoare

31.12.2021), instanța poate hotărî la adoptarea sentinței încetarea procesului penal, dacă în

urma unei cercetări judecătorești s-a confirmat vinovăția inculpatului de comiterea

infracțiunii. Anume în acest caz, sunt aplicabile cele invocate de către apelant.

În cazul în care inculpatul își exprimă consimțământul la aplicarea actului de

amnistie, prin depunerea unei cereri corespunzătoare, procesul urmează a fi încetat atât în

cadrul ședinței preliminare, cât și în cadrul cercetării judecătorești în conformitate cu actul

de amnistie și cu prevederile Codului de procedura penală.

Din materialele cauzei s-a constatat că, inculpatul Guțu Dumitru în ședința instanței

de apel a înaintat cerere cu privire la aplicarea actului de amnistie în privința sa.

În acest sens, instanța de apel a notat că, potrivit art.275 pct.4) Cod de procedură

penală, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și

va fi încetată în cazurile în care a intervenit termenul de prescripție sau amnistia.

Conform prevederilor art.332 alin.(5) Cod de procedură penală, în cazul prevăzut la

art.275 pct.4) Cod de procedură penală, încetarea procesului penal nu se admite fără acordul

inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod obișnuit.

Potrivit prevederilor art.350 alin.(1) Cod de procedură penală, dacă în ședința

preliminară s-au constatat temeiurile prevăzute în art.332 Cod de procedură penală, instanța,

prin sentința motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

Potrivit prevederilor art.351 alin.(1) Cod de procedură penală, dacă nu s-au constatat

temeiuri pentru aplicarea prevederilor art.348-350, instanța de judecată numește cauza spre

judecare.

În conformitate cu prevederile art.352 alin.(1) Cod de procedură penală, ședința

preliminară începe cu anunțarea numelui și prenumelui judecătorului sau, după caz, al

judecătorilor completului de judecată, al procurorului și grefierului.

După aceasta, pe marginea chestiunilor prevăzute în art.346-351, își exprimă opiniile

reprezentanții părții acuzării, apoi ai părții apărării.

Președintele ședinței de judecată poate pune întrebări părților în orice moment. Cu

privire la propunerile, cererile și demersurile înaintate de părți, fiecare din participanții la

ședință este în drept să-și expună opinia sa.

Conform prevederilor art.391 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, sentința de

încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

Astfel, prevederile Codului de procedură penală, direct interzice numirea și

examinarea cauzei în fond, și cu atât mai mult emiterea unei sentințe de condamnare în

cazurile în care există motive de încetare a procesului, inclusiv în baza unui act de amnistie.

Consecințele rezultate din aplicarea amnistiei înlătură răspunderea penală, pedeapsa, sau

după caz, alte consecințe ale condamnării, pentru acțiunile săvârșite înainte de apariția

actului de grațiere.

Amnistia are un caracter mixt, bazându-se doar pe in rem (în legătură cu anumite

infracțiuni) și in person (în privința persoanelor care îndeplinesc cerințele legii).

În baza celor expuse, rezultă că pe parcursul judecării cauzei, în orice stadiu,

inculpatul are dreptul la aplicarea actului de amnistie, prin acordul scris, să ceară încetarea

procesului penal, împotriva sa în temeiul art. 2 alin.(2) – (3) din Legea privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței a Republicii Moldova

4

nr.243 din 24.12.2021 și evitarea condamnării și a consecințelor negative asociate acesteia

referitor la pedeapsa penală.

Cererea poate fi înaintată de către inculpat atât la ședința preliminară, cât și după

numirea cauzei spre examinare, precum și la înaintarea apelului prevăzut în scopul efectuării

unei noi judecăți a laturii de fapt și de drept a cauzei (art.400 alin.(1) Cod de procedură

penală), în care persoana implicată în cauză își păstrează calitatea de inculpat (art.65 alin.(3)

pct.1) și art.466 Cod de procedură penală).

Astfel, instanța de fond este obligată să ia în considerare cererea inculpatului de

încetare a procesului penal, după care, în camera de deliberare, va emite o sentință de

încetare a procesului penal. În acest caz, atunci când se decide încetarea procesului penal,

subiectul probării nu va fi supus analizării.

Pe motivele indicate supra, instanța de apel a conchis că sentința urmează a fi casată,

cu emiterea unei noi hotărâri, cu încetarea procesului penal privind acuzarea lui Guțu

Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (1) Cod penal în temeiul art.2

al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței a Republicii Moldova nr.243 din 24.12.2021 (în vigoare 31.12.2021).

Referitor la solicitarea procurorului privind încasarea cheltuielilor de judecată,

instanța de apel a menționat că, potrivit prevederilor art.229 alin.(1) și (2) Cod de procedură

penală, cheltuielile judiciare sânt suportate de condamnat sau sânt trecute în contul statului.

Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu

excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul

asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci

când aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.

Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de

pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia

urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare.

La caz, pentru efectuarea raportului de expertiză judiciară nr.201914D0073 din

07.06.2019 (vol. I, f.d.26-27) și raportului de constatare medico-legale din data de

08.05.2019 cu nr.201914P0135 (vol. I, f.d.28-29) au fost suportate cheltuieli în mărime de

320 lei și respectiv 448,00 lei, iar în total Statul a suportat cheltuieli în sumă de 768 lei.

Conform prevederilor art.229 alin.(3) Cod de procedură penală, instanța poate

elibera de plata cheltuielilor judiciare, total sau parțial, condamnatul sau persoana care

trebuie să suporte cheltuielile judiciare în caz de insolvabilitate a acestora sau dacă plata

cheltuielilor judiciare poate influența substanțial asupra situației materiale a persoanelor

care se află la întreținerea lor.

Instanța de apel a constatat că inculpatul este persoană tânără, aptă de muncă, iar

suma de 768 lei, nicidecum nu poate influența substanțial asupra situației sale materiale, prin

urmare prevederile alin.(3) art.229 Cod de procedură penală, nu au relevanță speței, motiv

pentru care a dispus încasarea cheltuielilor respective din contul inculpatului.

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Bolgar Natalia, prin care în

temeiul prevederilor art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea

deciziei instanței de apel cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt

complet de judecată.

8.1. În motivarea recursului declarat, procurorul a invocat că, instanța de apel

neîntemeiat a dispus încetarea procesului penal în legătură cu aplicarea Legii privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, nr.243 din 24.12.2021, or la caz urma a fi pronunțată o sentință de condamnare

5

conform art.389 alin.(4) pct.2) Cod de procedură penală - cu stabilirea pedepsei și cu

liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal.

Recurentul menționează că, emiterea unei hotărâri de încetare a procesului penal în

legătură cu aplicarea amnistiei, nu se regăsește în conținutul art.391 Cod de procedură

penală.

Cu atât mai mult, adoptând o soluție de încetare a procesului penal instanța de

judecată nu poate determina și constata din punct de vedere juridic corespunderea exactă

între semnele faptei prejudiciabile săvârșite de către inculpat și semnele componenței

infracțiunii, prevăzute de norma penală, fapt ce contravine prevederilor art. 107 Cod penal,

art. art. 285 alin.(2), 275 pct.4) Cod de procedură penală și Legii nr.243.

Emiterea unei hotărâri de încetare a procesului penal pe motivul aplicării amnistiei

este exclusă și de prevederile art. 107 alin.(l) Cod penal, care stabilesc că amnistia este actul

ce are ca efect înlăturarea pedepsei, astfel, pe caz urma a fi constată vinovăția lui Guțu

Dumitru în comiterea faptei incriminate, cu absolvirea de la executarea pedepsei, fapt care

nu era posibil în cazul încetării procesului penal.

Luând în considerație că, o hotărâre judecătorească de aplicare a amnistiei nu

constituie temei de reabilitare a persoanei ( art.285 alin. (2), 274 pct. 4) Cod de procedură

penală), amnistia poate fi aplicată doar după cercetarea tuturor probelor și stabilirea

vinovăției persoanei în comiterea infracțiunii incriminate, în ordinea art.389 alin.(4) pct.2)

Cod de procedură penală, pe caz urmând a fi adoptată hotărâre de condamnare cu liberarea

de pedeapsă penală.

judecată, conchide că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele

considerente.

Conform prevederilor Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie

2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție), art. XI alin. (3), recursurile depuse la Curtea Supremă

de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Totodată, din textul legii menționate, rezultă că procedura de judecare a recursurilor

depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data în vigoare a acestei Legi, urmează să fie

efectuată conform noilor modificări introduse în prevederile Codului de procedură penală,

în vigoare din 01 septembrie 2023.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală (în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie

2023) și a declarat recursul în termen la 19 august 2023.

Conform art. 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală (în redacția Legii nr. 246

din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), instanța de recurs, judecând recursul,

respinge recursul, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform art. 434 Cod de procedură penală judecând recursul, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii atacate prin prisma temeiurilor prevăzute

la art.427.

Reieșind din conținutul recursului declarat, completul de judecată atestă că titularul

acestuia invocă incidența temeiurile de casarea prevăzut la pct. 6), alin. (1), art. 427 Cod

de procedură penală, potrivit cărora hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluție instanței,

manifestând dezacordul cu modul de aplicare a actului de amnistie de către instanța de

apel, considerând că la etapa de judecare a cauzei amnistia poate fi aplicată doar prin

6

adoptarea de către instanța de apel a sentinței de condamnare cu aplicarea pedepsei și cu

liberarea de executarea ei, conform art. 389 alin.(4) pct.2) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, completul de judecată

reține că motivele invocate de recurent în susținerea temeiului de recurs nu s-a confirmat

în urma cercetării materialelor cauzei.

La caz, potrivit dispozitivului deciziei Colegiul judiciar al Curții de Apel Comrat

din 05 iulie 2022, s-a dispus încetarea procesului penal pornit în privința lui Guțu Dumitru

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(1) Cod penal, în baza art. 2 al Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței

Republicii Moldova, nr. 243 din 24 decembrie 2021.

Completul de judecată menționează că, la 24 decembrie 2021 a fost adoptată Legea

nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, în continuare Legea nr. 243 (în vigoare - 31.12. 2021).

În acest sens, completul de judecată notează că procedura de aplicare a amnistiei

față de persoanele inculpate este reglementată de art. 2 din Legea nr. 234 din 24.12.2021,

unde se indică expres că procesul penal încetează la faza de judecare a cauzei, dacă sunt

întrunite condițiile expuse în prezenta lege.

Totodată, prevederile procesual penale privind modalitatea de aplicare a actului de

amnistie de către instanța de judecată, inclusiv prin dispunerea încetării procesului penal

la judecarea cauzei penale, sunt prevăzute și de Codul de procedură penală.

Astfel, conform art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) - (8) din Codul de procedură penală,

procesul penal reprezintă activitatea organelor de urmărire penală și a instanțelor

judecătorești desfășurată în conformitate cu prevederile prezentului cod, exceptând doar

situațiile când prioritate au reglementările internaționale sau când unele prevederi legale

sunt declarate neconstituționale.

În corespundere cu art. 107 alin. (1) din Codul penal, amnistia este actul ce are ca

efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate sau

comutarea ei.

Potrivit art. 275 pct. 4) din Codul de procedură penală, urmărirea penală nu poate

fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care

a intervenit amnistia.

Conform art. 285 alin. (2) și (7) din Codul de procedură penală, încetarea urmăririi

penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art. 275 pct. 4) - 9)

din prezentul cod. Încetarea urmăririi penale și liberarea persoanei de răspundere penală

nu pot avea loc contrar voinței acesteia. În acest caz, urmărirea penală continuă.

Potrivit art. 350 alin. (1) din Codul de procedură penală, dacă în ședința preliminară

s-au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință motivată, încetează

procesul penal în cauza respectivă.

Totodată, conform art. 332 alin. (1) și (5) din Codul de procedură penală, în cazul

în care, pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.

285 alin. (2), instanța, în cauza respectivă. În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea

procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă

în mod obișnuit.

Potrivit art. 384 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură penală, instanța hotărăște

asupra învinuirii înaintate inculpatului prin adoptarea sentinței de condamnare, de

achitare sau de încetare a procesului penal. Sentința instanței de judecată trebuie să fie

legală, întemeiată și motivată. Instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost

cercetate în ședința de judecată.

7

Conform art. 389 alin. (1) și (4) pct. 2) Cod de procedură penală, sentința de

condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe

cercetate de instanța de judecată. Sentința de condamnare se adoptă cu stabilirea pedepsei

și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 din Codul penal.

Totodată, conform art. 391 alin.(1) pct.6) Cod de procedura penală, sentința de

încetare a procesului penal se adoptă dacă există alte circumstanțe care exclud sau

condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală.

În corespundere cu art. 1 alin. (4) din Legea nr. 243 privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, aplicarea

amnistiei față de persoanele inculpate se decide de instanța de judecată, la faza de judecare

a cauzei.

Art. 2 alin. (1) și (4) prescriu că, procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite

până la adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept

pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu închisoare pe un

termen de 7 ani, încetează la faza de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta

lege.

În privința persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1) din

prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî încetarea

procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea

infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub

incidență art.6.

În acest sens, completul de judecată apreciază că fiind neîntemeiate și eronate

alegațiile recurentului în sensul existenței obligației instanței judecătorești de a examina

cauza penală în fond cu adoptarea doar a hotărârii de condamnare cu liberarea vinovatului

de executarea pedepsei aplicate potrivit rigorilor art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură

penală. Or, reieșind din materialele cauzei se atestă că în ședința de judecată în instanța de

apel, inculpatul a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate și a depus o

cerere prin care a solicitat aplicarea actului de amnistie în temeiul Legii nr. 243 din

24.12.2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova ( f. d. 144 vol. II).

Astfel, conform art. 332 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul în care, pe

parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art. 275 pct. 5)

–9), 285 alin.(2), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 din Codul penal, instanța,

prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.

În conformitate cu art.332 alin.(5) Cod de procedură penală, în cazul prevăzut la

art.275 pct.4), încetarea procesului penal nu se admite fără acordul inculpatului. În acest

caz, procedura continuă în mod obișnuit.

Potrivit prevederilor art. 285 alin.(2) Cod de procedură penală, încetarea urmăririi

penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.275 pct.4)–9) din

prezentul cod, precum și dacă există cel puțin una din cauzele prevăzute la art.53 din Codul

penal sau dacă se constată existența circumstanțelor prevăzute de pct.1) – 3) din alin.(2) a

art.285 Cod de procedură penală.

Completul de judecată notează că, cadrul normativ legal aplicabil (art.332 CPP ca

norma procesuală de trimitere la norma de referință) prevede încetarea procesului penal

pe parcursul judecării cauzei (și nu numai la etapa ședinței preliminare) în cazul în care a

intervenit amnistia și inculpatul prin cerere scrisă optează pentru încetarea procesului penal

în baza actului de amnistie, care deși nu este motiv de reabilitare a încetării procesului

8

penal, însă cadrul normativ în vigoare prevede în mod expres o asemenea finalizare a

procesului penal prin sentința de încetare, care poate fi adoptată pe parcursul judecării

cauzei în instanța de judecată, fără ca statul să mai suporte cheltuieli judiciare la cercetarea

tuturor probelor a părții acuzării, devreme ce tot statul în persoana legiuitorului a adoptat

Legea cu privire la amnistia, iar inculpatul prin cerere autentică consimte aplicarea fața de

el a actului de amnistie și nu pretinde a fi recunoscut nevinovat prin sentința de achitare.

Prin urmare, completul de judecată conchide că, instanța de apel justificat în temeiul

prevederilor art. 1 alin. (1) și art. 2 alin.(1)-(3) din Legea nr. 243 din 24.12.2021, privind

amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, și în lipsa restricțiilor stabilite de art. 6 alin.(1) al Legii, a aplicat amnistia și în

conformitate cu art.391 alin.(1) pct.6), art. 332 alin.(5), art.285 alin.(2), art. 275 pct.4) Cod

de procedură penală, a încetat procesul penal în privința inculpatului Guțu Dumitru învinuit

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(1) Cod penal.

În consecință, completul de judecată nu a constatat prezenta erorilor de drept

invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece

soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul declarat

urmează a fi respins.

(în redacția Legii nr. 246 din 31.07.2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Se respinge recursul declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia,

Oficiul Central, Bolgar Natalia, cu menținerea deciziei Colegiul judiciar al Curții de Apel

Comrat din 05 iulie 2022, în cauza penală în privința lui Guțu Dumitru xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Președinte Daguța Sergiu

Judecători Eremciuc Ghenadie

Talpă Boris

9

Dosarul nr. 1ra -1376/22

1-19149694-01-1ra-05092022

26 octombrie 2023

Opinie separată

în conformitate cu prevederile art. 339 alin (7) și art.340 alin. (3) Cod de procedură

penală în cauza penală a lui Guțu Dumitru xxxxx

dispusă încetarea procesului penal intentat în privința lui Guțu Dumitru în baza art.

287 alin. (1) Cod penal, cu liberarea acestuia de răspundere penală, fiindu-i aplicată

sancțiunea contravențională sub formă de amendă în mărime de 140 unități

convenționale, echivalentul a 7 000 lei. La fel, a fost dispusă încasarea din contul lui

Guțu Dumitru în beneficiul statului 786 lei cu titlu de cheltuielile judiciare.

Dumitru, la 05 mai 2019, aproximativ la ora 23:00, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor sale, având scopul încălcării grosolane și îndelungate a

ordinii publice, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, aflându-se la stația

pentru îmbarcarea pasagerilor din s. xxxxx, împreună cu consătenii săi, Bularga Ion,

Bularga Alexandru și Bulmaga Ion, de ei s-a apropiat minorul xxxxx, cu care în urma

unui conflict apărut spontan, intenționat, în public, în prezența celor menționați

supra, a început să se adreseze cu cuvinte necenzurate în adresa minorului xxxxx,

lovindu-l cu pumnul peste față, apoi pese diferite regiuni ale corpului, cât și cu

genunchiul în abdomen, doborându-l la pământ. Tot atunci, intervenind și Bularga

Ion care a aplanat conflictul.

În consecință Stan Dorin s-a ales cu leziuni corporale sub formă de fractură a

dintelui 1 de sus, stânga, prin acțiunea traumatică a unor corpuri dur-contondente,

care se califică ca vătămări corporale ușoare

În drept, aceste acțiuni ale lui Guțu Dumitru, prima instanță le-a încadrat în

baza art. 287 alin. (1) Cod penal – huliganismul, adică acțiunile intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită.

Cimișlia, Pașcaneanu Sergiu, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care Guțu Dumitru să fie recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei sub formă de amendă în mărime

de 600 unități convenționale, or prin aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal nu vor

fi atinse scopurile pedepsei.

2020 a fost respins ca nefondat apelul și menținută sentința, motivându-se că prima

10

instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia

de aplicare a prevederilor art. 55 Cod penal.

invocând temeiurile de drept prevăzute de art.427 alin.(1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, a contestat decizia instanței de apel cu recurs, solicitând casarea

acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de

judecată, invocând că nu sunt aplicabile prevederile art. 55 Cod penal, de vreme ce

inculpatul, la etapa urmăririi penale, nu a recunosc vina și nu s-a căit de cele

săvârșite, nu este angajat în câmpul muncii, la locul de trai este caracterizat negativ

și nu a colaborat cu organele judiciare. Mai mult, nu a restituit în întregime

prejudiciul cauzat prin infracțiune părții vătămate.

2021, a fost admis recursul, casată total decizia cu dispunerea rejudecării cauzei, în

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În argumentarea soluției adoptate, instanța de recurs a menționat că, la caz, nu

sunt întrunite cumulativ condițiile aplicării prevederilor art. 55 alin. (1) Cod penal,

eroare judiciară ce urmează a fi înlăturată de instanța de apel.

din 05 iulie 2022, a admis apelul, a casat sentința și a pronunțat o nouă hotărâre prin

care, în temeiul art. 2 al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței a Republicii Moldova nr. 243 din 24.12.2021 a

dispus încetarea procesului penal intentat în privința lui Guțu Dumitru în baza art.

287 alin. (1) Cod penal cât și a dispus încasarea din contul inculpatului în beneficiul

statului a 786 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

7.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că argumentele

procurorului privind aplicarea amnistiei sunt fondate (în instanța de apel acuzarea

a solicitat casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri prin prisma

prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală).

Astfel, Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021, poate fi

aplicată atât pentru înlăturarea răspunderii penale cât și pentru înlăturarea pedepsei

penale, iar dreptul de alegere este acordat bănuiților, învinuiților și inculpaților.

Survenirea înlăturării pedepsei penale (art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de

procedură penală) are loc dor atunci când persoană nu este de acord cu încetarea

procesului penal (art. 2 alin. (4) Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a

XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din

24.12.2021).

În continuare, înlăturarea răspunderii penale intervine doar atunci când

inculpatul își exprimă consimțământul la aplicarea actului de amnistie, prin

depunerea unei cereri corespunzătoare.

În acest caz, procesul urmează a fi încetat atât în cadrul ședinței preliminare,

cât și în cadrul cercetării judecătorești în conformitate cu actul de amnistie și cu

prevederile Codului de procedura penală.

11

Incidente, celor arătate supra, sunt prevederile art. 2 alin. (1) și (3) Legea

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021 în coroborare cu art. art.

275 pct. 4), 332 alin. (5), 350 alin. (1) , 351 alin. (1), 352 alin. (1) și art. 391 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală.

Din interpretarea normelor enunțate, rezultă că pe parcursul judecării cauzei, în

orice stadiu (ședința preliminară, numirea cauzei spre examinare, examinarea

apelului), inculpatul are dreptul la aplicarea actului de amnistie, prin acordul scris,

să ceară încetarea procesului penal, împotriva sa în temeiul art. 2 alin.(2) – (3) din

Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței a Republicii Moldova nr.243 din 24.12.2021 și evitarea condamnării

și a consecințelor negative asociate acesteia referitor la pedeapsa penală, iar instanța

de fond este obligată să o ia în considerare, după care, în camera de deliberare, va

emite o sentință de încetare a procesului penal.

La caz, potrivit materialelor cauzei penale, inculpatul Guțu Dumitru a depus,

în ședința instanței de apel, cerere cu privire la aplicarea actului de amnistie în

privința sa.

Prin urmare, instanța de apel nu a fost de acord cu argumentele procurorului

privind aplicabilitatea prevederilor art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de procedură penală

și a dispus încetarea procesului penal intentat în privința lui Guțu Dumitru.

De asemenea, instanța de apel a soluționat chestiunea cu privire la cheltuielile

de judecată și a conchis că solicitarea procurorului, în această parte, este fondată,

dispunând încasarea din contul inculpatului a sumei de 768 lei (pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară nr.201914D0073 din 07.06.2019 (vol. I, f.d. 26-27)

și raportului de constatare medico-legale din data de 08.05.2019 cu nr.201914P0135

(vol. I, f.d. 28-29) au fost suportate cheltuieli în mărime de 320 lei și respectiv 448

lei).

Procuratura UTA Găgăuzia, Oficiul Central, Bolgar Natalia, care în temeiul

prevederilor art. 427 alin. (1), pct. 6) Cod de procedură penală (în redacția Legii cu

modificările ulterioare până la 01 septembrie 2023), solicită casarea deciziei cu

dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, recurentul invocă că în conținutul prevederilor art.

З91 Cod procedură реnală temeiul de încetare – intervenirea amnistiei – nu se

regăsește, iar instanța de apel urma să aplice prevederile prevăzute de art. 389 alin.

(4) Cod de procedură, și să pronunțe o sentință de condamnare cu stabilirea pedepsei

și liberarea de la executarea ei în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal.

recursul și menținută decizia.

de către completul de judecată al Curții Supreme de Justiție și consider că urma a fi

adoptată o decizie, conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală

12

(modificat prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023)

– admiterea recursului, casarea totală a deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei, din

următoarele considerente:

Reieșind din temeiurile de drept ale recursului declarat, se reține că titularul

invocă incidența cazului de casare prevăzute art. 427alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală (în redacția Legii cu modificările ulterioare până la 01 septembrie

2023).

Analizând decizia instanței de apel, raportat la argumentele recurentului,

conchid că acestea și-au găsit confirmare și că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția.

La caz, prima instanță a examinat învinuirea adusă lui Guțu Dumitru,

constatând vinovăția acestuia, dar a încetat procesul penal și l-a liberat de răspundere

penală cu tragerea la răspundere contravențională (art. 55 Cod penal).

Criticând sentința pentru netemeinicie, apel a declarat procurorul și la

rejudecarea cauzei, în ordine de apel, inculpatul, la etapa dezbaterii judecății în

apel, a depus cerere prin care a solicitat aplicarea Legii nr. 243 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova.

Procurorul a opinat că nu sunt impedimente în aplicarea actului de amnistie,

pledând pentru adoptarea unei hotărârii de condamnare (art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod

de procedură penală).

Reieșind din circumstanțele cauzei, consider că instanța de apel urma a

soluționa cererea de aplicare a amnistie prin prisma art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de

procedură penală (sentință de condamnare) și nu a art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală (sentință de încetare).

Astfel, art. 107 alin. (1) Cod penal stipulează că, amnistia este actul ce are ca

efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei aplicate

sau comutarea ei.

În conformitate cu prevederile normelor de procedură penală, înlăturarea

răspunderii penale prin intervenirea amnistiei poate avea loc la faza de urmărire

penală și la cea a punerii pe rol a cauzei, ședința preliminară.

Această concluzie rezultă din art. 275 pct. 4) Cod de procedură penală potrivit

căruia, urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi

efectuată, și va fi încetată în cazul în care a intervenit amnistia și din art. 345 alin.

(4) pct. 1) Cod de procedură penală coroborat cu art. 350 alin. (1) Cod de procedură

penală.

În aceea ordine de idei, dacă o cerere de aplicare a amnistiei este depusă, în

primă instanță și la exercitarea căii ordinare de atac – apelul, ultimul reprezentând

cel de-al doilea grad de jurisdicție penală al fondului cauzei, care, fiind o cale de

atac de reformare a hotărârii primei instanțe, presupune o continuare a judecății în

vederea adoptării și pronunțării unei decizii legale, întemeiate și motivate, ulterior

ședinței preliminare, hotărârea se adoptă în baza art. 389 alin. (4) pct. 2) Cod de

13

procedură penală potrivit căruia instanța adoptă sentință de condamnare, cu

stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei în cazul amnistiei, conform art.

107 Cod penal sau a art. 390 Cod de procedură penală – sentință de achitare.

Nu sunt de acord cu opinia că art. 332 alin. (1) Cod de procedură penală este

aplicabil etapelor următoare ședinței preliminare, or acesta este o normă cu caracter

general, iar art. 350 alin. (1) și (5) Cod de procedură penală expres indică când

intervine înlăturarea răspunderii penale, inclusiv în legătură cu aplicarea instituției

amnistiei, ultimul stipulând că, dacă în ședința preliminară s-au constatat

temeiurile prevăzute în art. 332 Cod de procedură penală și există acordul

inculpatului la încetarea procesului penal în temeiul art. 275 pct. 4) Cod de

procedură penală, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în

cauza respectivă.

Mai mult, imposibilitatea încetării procesului penal la etapa ulterioară ședinței

preliminare rezultă și din prevederile art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală

potrivit căruia, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut

un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și

nulitatea actului efectuat peste termen.

Astfel, ținând cont de faptul că solicitarea de aplicare a actului de amnistie a

intervenit la faza de judecare a apelului, etapa dezbaterii judecății în apel, instanța

urma a adopta și pronunța o hotărâre în conformitate cu prevederile art. 389 alin. (4)

pct. 2) Cod de procedură penală.

Tot aici reiterez că, legiuitorul în prevederile art. 391 Cod de procedură penală

(sentința de încetare a procesului penal), nu stabilește că, după ce procedura continuă

în mod obișnuit și instanța hotărăște asupra învinuirii înaintate inculpatului, ea va

adopta o sentință de încetare a procesului penal în cazul aplicării actului amnistiei.

Or, acest caz de nereabilitare a persoanei, spre deosebire de celelalte situații similare,

regăsite în art. 391 Cod de procedură penală, este soluționat, după faza ședinței

preliminare (art. 332 alin. (5), 384 Cod de procedură penală), doar în cadrul adoptării

unei hotărâri de condamnare, în virtutea esenței sale procedurale și a specificului de

a se pronunța asupra învinuirii formulate inculpatului, în condițiile prescrise la art.

389, 394 alin. (1) și (2) și 395 Cod de procedură penală, spre deosebire de cele

prevăzute în art. 394 alin. (4) și 396 Cod de procedură penală, adică cele proprii unei

sentințe de încetare. Prevederile de drept enunțate nu sunt declarate neconstituționale

și nici nu contravin reglementărilor internaționale, pentru a fi exceptate și omise,

deci urmează a fi aplicate întocmai (art. 1 alin. (1), art. 7 alin. (1) – (8) Cod de

procedură penală).

Mai mult, prin menținerea deciziei recurate, judecând recursul în ordinea

prevăzută de art. 435 Cod de procedură penală, consider că, completul de judecată

modifică practica uniformă a Curții Supreme de Justiție cu privire la soluționarea

chestiunii de aplicare a Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a

de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24.12.2021 (a se

vedea deciziile 1ra-817/2022, 1ra-893/2022, 1ra-1257/2022, 1ra-1071/2022, 1ra-

14

695/2022, 1ra-748/2022, 1ra-1604/2022, 1ra-1675/2022, 1ra-1690/2022, 1ra-

1738/2022), fapt ce contravine art. 2 alin. (2) Legea nr. 64 din 30 martie 2023 cu

privire la Curtea Supremă de Justiție potrivit căruia rolul Curții Supreme de Justiție

constă în asigurarea interpretării și aplicării uniforme a legislației în sistemul de

justiție.

Totodată, opinez că art. 435 alin. (2) Cod de procedură penală stipulează că în

scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători poate decide,

prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din

5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul

considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători, prin urmare

cauza penală urma a fi judecată într-un complet din 5 sau 9 judecători.

În plus, instanța de apel, rejudecând apelul, nu s-a expus asupra erorii judiciare

constatate prin decizia Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 17

august 2021, aducându-se atingere procedurii de rejudecare și limitelor acesteia (art.

436 Cod de procedură penală).

Așadar, instanța de apel urma să examineze cauza în fond și să soluționeze

legalitatea aplicării art. 55 Cod penal de către prima instanță, or prin prisma

jurisprudenței CtEDO, constatările primei instanțe, dacă nu sunt dezbătute de

instanța ierarhic-superioară, trebuie considerate ca fapte stabilite (hotărârea CtEDO

Grădinar versus Republica Moldova).

Pentru motivele expuse supra, consider ca fiind incorectă soluția instanței de

apel privind dispunerea încetării procesului penal în privința inculpatului Guțu

Dumitru pe motivul intervenirii actului de amnistie și că speței îi sunt aplicabile

prevederile art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, admiterea

recursului, casată total decizia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Judecător Talpă Boris

15