1ra-1071/2022 — art. 287 al. 2, lit. b CP

1ra-1071/2022 — art. 287 al. 2, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 1ra-1071/2022

1-20159240-01-1ra-19072022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor din dosar, recursul

ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de Circumscripție Cahul,

Calendari Dumitru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul

din 14 aprilie 2022, în cauza penală de învinuire a lui

Șeremet Daniel XXXXX, născut la XXXXX, originar

din XXXXX, anterior necondamnat,

Ghețivu Sorin XXXXX, născut la XXXXX, originar și

domiciliat în XXXXX, sat. XXXXX, anterior

necondamnat,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 17.12.2020 - 07.12.2021;

instanța de apel: 06.01.2022 - 14.04.2022;

instanța de recurs: 19.07.2022 – 13.12.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,

Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T :

2021, Șeremet Daniel a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi, i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime - 1 000 unități

convenționale, ceea ce constituie 50 000 lei.

Prin aceiași sentință Ghețivu Sorin a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, și în baza acestei

Legi, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de amendă în mărime - 1 000 unități

convenționale, ceea ce constituie 50 000 lei.

S-a încasat în mod solidar de la Șeremet Daniel și Ghețivu Sorin în

beneficiul Statului cheltuieli judiciare în sumă de 448 lei pentru efectuarea

Raportului de constatare nr.202011P0063 din 20 februarie 2020.

1

constatate următoarele circumstanțe de fapt:

Șeremet Daniel împreună și de comun acord cu Ghețivu Sorin, la 24

ianuarie 2020, aproximativ la ora 19.30, fiind în s. Vadul lui Isac, r. Cahul, în

preajma magazinului alimentar „Sumurduc Vladimir”, loc care, prin natura și

destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, în care la momentul

săvârșirii faptei erau de față mai multe persoane, circumstanțe ce califică fapta

ca fiind săvârșită în public, conform art.131 Cod penal. Acționând cu intenție

directă, din motive huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, care s-a

manifestat prin încălcarea normelor de drept și morale de comportare în

societate, acțiuni însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, exprimând o

vădită lipsă de respect față de societate, demonstrativ, dând dovadă de o

obrăznicie deosebită, l-au acostat jignitor pe Tîrzîlă Ivan, inițiind un conflict

verbal cu acesta, și profitând de un pretext neînsemnat pentru a se răfui cu

acesta, l-au lovit cu mâinile în regiunea capului, astfel cauzându-i echimoză

periorbital stânga.

Acțiunile inculpaților Șeremet Daniel și Ghețivu Sorin, au fost încadrate

juridic în baza art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, conform indicilor calificativi -

”huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, acțiuni care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane.”

3.1 Avocatul Negoiță Valeriu în numele inculpatului Ghețivu Sorin, care

a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Ghețivu

Sorin să fie achitat pe motivul că în acțiunile acestuia lipesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2), lit. b) Cod penal, însă există

elementele contravenției prevăzute de art.78 Cod contravențional

În susținerea argumentelor invocate avocatul a invocat că, învinuirea

adusă lui Ghețivu Sorin, se bazează în exclusivitate pe declarațiile părții

vătămate Tîrzîlă Ivan, care fiind audiată în instanța de fond a dat declarații

contrare declarațiile martorilor și inculpaților, care nu dovedesc vinovăția

inculpatului.

Apărarea a menționat că, la caz acțiunile inculpatului Ghețivu Sorin

întrunesc elementele contravenției prevăzute la art. 78 alin. (2) Cod

contravențional - maltratarea aplicarea de lovituri, alte acțiuni violente care au

provocat dureri fizice. Or, atât din declarațiile lui Ghețivu Sorin cît și a martorilor

audiați rezultă, că Ghețivu Sorin l-a lovit ușor o data cu palma în față pe Tîrzîlă

Ivan, alte lovituri nu i-a mai aplicat, deci nu se confirmă în acțiunile acestuia

componența infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (2) Cod penal.

Acuzarea, făcând încadrarea juridică a acțiunilor lui Ghețivu Sorin nu a

demonstrat intenția lui Ghețivu Sorin în comiterea infracțiunii încriminate de

huliganism agravat. În cazul aplicării violenței nepericuloase pentru viață sau

sănătate față de o persoană, așa cum s-a constatat în speță, scopul infracțiunii

este încălcarea grosolană a ordinii publice însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor, în situația în care lipsește acest scop, în culpa inculpatului nu pot

fi reținute încălcarea normelor prevăzute de art. 287 alin.(2), lit. b (cum îi

incriminează organul de urmărire penal) sau art. 287 alin.(1) Cod penală, cum

a fost invocată de către acuzare.

2

Aprecierea eronată a probelor administrate în prezenta cauză penală a

generat pronunțarea unei soluții greșite de condamnare a inculpatului art. 287

alin. (2) Cod penal.

Totodată, apărarea a solicitat respingerea cererii procurorului privind

încasarea cheltuielilor de judecată, reieșind din prevederile art. art.143 alin. (2),

229 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, menționând că acestea sunt

cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției lui Ghețivu Sorin în

comiterea infracțiunii încriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului.

3.2. Avocatul Chebac Alla și inculpatul Șeremet Daniel au solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima prin care Șeremet Daniel să fie achitat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2), lit. b) Cod penal Cod penal, deoarece

fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Respingerea cererea acuzatorului de stat, privind încasarea din contul lui

Șeremet Daniel a cheltuielilor judiciare pentru efectuarea Raportului de

constatare

În argumentarea apelului declarat partea apărării a invocat că, în sentința

adoptată, instanța nu s-a expus în privința plângerii avocatului din 25 ianuarie

2021.

Prin ordonanța procurorului șef-interimar al Procuraturii Cahul,

Tabureanu A. din 05 ianuarie 2021, plângerea avocatului, depusă la 28

decembrie 2020 în cadrul urmăririi penale împotriva ordonanței procurorului

A. Epure din 15 decembrie 2021, a fost respinsă ca fiind inadmisibilă, cu

remiterea acestei plângeri conform competentei în instanța de judecată, pentru

examinare odată cu fondul cauzei penale.

Însă această ordonanță nu a fost analizată de către instanța de fond în

sentință, după cum nu au fost analizate nici argumentele avocatului de fapt și

de drept, care au fost expuse atât în plângere, cât și în ședința de judecată.

Apărătorul a invocat că încălcarea, de către procurorul șef-interimar al

Procuraturii Cahul a obligațiunilor prevăzute de art. art. 299-2992 Cod de

procedură penală, admisă la examinarea și respingerea ca inadmisibilă a

plângerii avocatului Chebac Alla depuse în cadrul urmăririi penale împotriva

ordonanței procurorului A. Iepure din 15 decembrie 2020 de respingere a cererii

avocatului. Prin aceasta plângere a fost contestată ordonanța procurorului

ierarhic superior, care prin Ordonanța din 05 ianuarie 2021 a respins cererea

avocatei Alla Chebac ca fiind inadmisibilă și a dispus remiterea plângerii

conform competenței Judecătoriei Cahul, sediul Central.

În plângere către procurorul ierarhic superior din 28 decembrie 2020 a

solicitat nulitatea Ordonanței procurorului Andrei Iepure din 15 decembrie

2020, care a fost emisă la cerere avocatei din 11 decembrie 2020.

Prin cererea în cauză, avocata a argumentat, că la 28 ianuarie 2020

Șeremet Daniel a fost audiat în calitate de contravenient. Consideră că anume

de la 28 ianuarie 2020 începe să curgă termenul în calitate de bănuit.

Prin audiere în calitate de contravenient, se constată că organul de

urmărire penală a dat calitatea de bănuit persoanei și a audiat această

persoană.

Prin urmare, în legătură cu încălcarea flagrantă a drepturilor lui Șeremet

Daniel, nemijlocit în ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit, apoi -

învinuit, apărarea a solicitat constatarea nulității actului respectiv și încetarea

procedurii în privința persoanei.

3

De asemenea, a invocat că concluziile instanței de fond, asupra vinovăției

inculpatului, în mare parte sunt sprijinite pe interpretarea sub aspect acuzator

a semnificației unor circumstanțe, fără a avea acoperire în probele cercetate și

fără a oferi o explicație logică întemeiată pe probele puse la baza sentinței, mai

mult ca atât, nu s-a dat nici o apreciere la argumentele, prezentate de apărare

atât în partea ce ține de calificarea infracțiunii, cât și în partea încălcării

termenelor procesuale.

Totodată, apărarea a solicitat respingea cererii procurorului privind

încasarea cheltuielilor de judecată, menționând că acestea sunt cheltuieli

efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar

pentru demonstrarea vinovăției lui Șeremet Daniel în comiterea infracțiunii

încriminate, cheltuieli ce urmează a fi trecute în contul statului.

3.3. În ședința instanței de apel, până la începerea cercetării judecătorești,

inculpații Ghețivu Sorin și Șeremet Daniel, au înaintat cereri prin care au solicitat

încetarea procesului penal de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.(2),

lit. b) Cod penal, în legătură cu prevederile Legii nr. 243/2021 din 24.12.2021,

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova (f.d.35-36, vol. III).

2022, au fost admise apelurile declarate, casată parțial sentință și pronunțată

o nouă hotărâre, conform modului stabilit pentru prima instanță după cum

urmează:

S-a încetat procesul penal pornit în privința lui Șeremet Daniel și Ghețivu

Sorin pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2), lit. b) Cod

penal, în baza art. 2 alin. (4) al Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea

a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova, nr. 243 din 24

decembrie 2021.

S-a respins ca neîntemeiată plângerea avocatului Chebac Alla în numele

lui Șeremet Daniel, împotriva ordonanței procurorului Procuraturii raionului

Cahul din 09 decembrie 2020 cu privire la excluderea probelor și a ordonanței

procurorului ierarhic superior din 21 decembrie 2020 de respingere a plângerii

avocatului ca inadmisibilă.

În rest, au fost menținute dispozițiile sentinței.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a menționat că, prima

instanță a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele

și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere

legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității,

iar tuturor în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând

la concluzia privind vinovăția inculpaților Șeremet Daniel și Ghețivu Sorin în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal, conform

indicilor – „huliganism, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică,

însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două

persoane”, iar vinovăția acestora în comiterea faptei imputate este pe deplin

confirmată.

Cu referire la argumentele avocatului precum că, organul de urmărire

penală a omis termenul de 3 luni, stabilit de art.63 alin.(2) și (5) Cod de

procedură penală, dat fiind faptul că calitatea de bănuit i-a fost atribuită

inculpatului Șeremet Daniel din momentul cînd a fost audiat în calitate de

contravenient -28.01.2020, instanța de apel a menționat că potrivit art.63

alin.(1), (2) Cod de procedură penală, bănuitul este persoana fizică față de care

4

există anumite probe că a săvârșit o infracțiune până la punerea ei sub învinuire.

Persoana poate fi recunoscută în calitate de bănuit prin unul din următoarele acte

procedurale, după caz: 1) procesul-verbal de reținere; 2) ordonanța sau

încheierea de aplicare a unei măsuri preventive neprivative de libertate; 3)

ordonanța de recunoaștere a persoanei în calitate de bănuit. Organul de urmărire

penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit: 1) persoana reținută –

mai mult de 72 de ore; 2) persoana în privința căreia a fost aplicată o măsură

preventivă neprivativă de libertate – mai mult de 10 zile din momentul când i s-a

adus la cunoștință ordonanța despre aplicarea măsurii preventive; 3) persoana în

privința căreia a fost dată o ordonanță de recunoaștere în această calitate – mai

mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General și al adjuncților săi – mai mult

de 6 luni.

Prin ordonanța din 25 noiembrie 2020, Șeremet Daniel a fost recunoscut

în calitate de bănuit pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2)

lit. b) Cod penal, iar la 04 decembrie 2020, a fost pus sub învinuire pentru

comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, respectiv

nefiind depășit termenul de 3 luni.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiate concluziile expuse în

cererea de apel precum că, audierea lui Șeremet Daniel în calitate de

contravenient la 28 ianuarie 2020, a declanșat termenul de 3 luni, or din

conținutul procesului-verbal de audiere în calitate de contravenient a lui

Șeremet Daniel nici de cum nu se desprinde bănuiala rezonabilă precum că

Șeremet Daniel a comis faptă infracțională și nu echivalează cu formularea în

privința persoanelor suspecte a unei acuzații în materie penală de către

autorități. Respectiv audierea lui Șeremet Daniel în calitate de contravenient la

28 ianuarie 2020, nu egalează cu actul procesual de recunoaștere a persoanei

în calitate de bănuit, și respectiv nu declanșează termenul prevăzut de art. 63

Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiată plângerea

avocatului Chebac Alla depusă la 11 decembrie 2020, în ordinea prevederilor

art.2991 Cod de procedură penală, procurorului ierarhic superior (f. d. 136-

138,vol. II) potrivit căruia a solicitat: anularea ordonanței procurorului

Procuraturii Cahul din 09 decembrie 2020 de refuz în excluderea probei –

Raportul nr.202011P0063 din 20 februarie 2020 privind constatarea leziunilor

corporale la Tîrzîlă Ivan, din cadrul cauzei penale 2020150283, cu excluderea

probei sus indicate. Or, procurorul prin ordonanța din 09 decembrie 2020

(f.d.78,vol.II) just a respins plângerea avocatului cu privire la excluderea probei

Raportul nr. 202011P0063 din 20 februarie 2020 privind constatarea leziunilor

corporale la Tîrzîlă Ivan, ca neîntemeiată, pe motiv că, procurorul în temeiul

art.94 alin.(1) Cod de procedură penală, nu a stabilit careva circumstanțe care

ar duce la excluderea probei administrate prin Raportul de constatare medico-

legală nr.202011P0063 din 20 februarie 2020.

La fel, instanța de apel a respins ca neîntemeiat argumentul avocatului

expus în plângere precum că, urmărirea penală în prezenta cauză penală a fost

pornită la 08 mai 2020, iar Raportul cu privire la constatarea leziunilor

corporale părții vătămate Tîrzilă Ivan a fost întocmit la 20 februarie 2020.

Respectiv nu în limitele prezentei cauze penale, prin ce partea apărării a fost

lipsită de posibilitatea a pune întrebări expertului prin ce a fost încălcat

egalitatea în drepturi și dreptul la un proces echitabil garantat de art.6 pct.1

din CEDO. Cât privește solicitările inculpaților Șeremet Daniel și Ghețivu Sorin

5

de aplicare a legii privind amnistia, colegiul judiciar consideră posibil de admis

cererile respective din următoarele considerente.

În continuare instanța de apel a constatat că, inculpații Șeremet Daniel și

Ghețivu Sorin prin cerere scrisă, contrasemnată de avocații acestora, au

solicitat încetarea procesului penal, potrivit Legii nr. 243 din 24 decembrie

2021, privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova (f.d.35-36,vol.III).

Conform art. 2 al Legii nr. 224 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, alin.(1) - procesele penale în privința infracțiunilor săvârșite până la

adoptarea prezentei legi, pentru care Codul penal nr.985/2002 prevede drept

pedeapsă principală maximă o pedeapsă nu mai aspră decât pedeapsa cu

închisoare pe un termen de 7 ani, încetează la faza de urmărire penală sau la

cea de judecare a cauzei, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege. (4) În privința

persoanei care refuză încetarea procesului penal, conform alin. (1)–(3) din

prezentul articol, instanța de judecată, la pronunțarea sentinței, poate hotărî

încetarea procesului penal dacă, în urma cercetării judecătorești, vinovăția

inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată, inculpatul întrunește

criteriile stabilite la art.1 și nu cade sub incidența art.6.

Potrivit instanței de apel, inculpații Șeremet Daniel și Ghețivu Sorin au

fost recunoscuți vinovați de comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin. (2),

lit. d) Cod penal, infracțiune care a fost comisă la 24 ianuarie 2020, adică, până

la adoptarea Legii RM nr. 243 din 24.12.2021 „privind amnistia în legătură cu

aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova”, iar

sancțiunea art. 287 alin. (2), lit. d) Cod penal stabilește pedeapsa cu amendă în

mărime de la 750 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5

ani și sunt atribuite conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune mai puțin gravă.

În cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, inculpații Ghețivu Sorin

și Șeremet Daniel și-au manifestat acordul scris privind aplicarea în privința sa

a actului amnistiei.

Din materialele cauzei, instanța de apel a constatat că, inculpații Ghețivu

Sorin și Șeremet Daniel întrunesc condițiile instituite de Legea nr. 243 din

24.12.2021, și în privința acestora pot fi aplicate dispozițiile legale, și deși

vinovăția inculpaților Ghețivu Sorin și Șeremet Daniel, în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. d) Cod penal, s-a confirmat instanța de apel

a considerat de a dispune eliberarea inculpatului inculpaților Ghețivu Sorin și

Șeremet Daniel de executarea pedepsei penale cu încetarea procesului penal.

Cu referire la chestiunea privind cheltuielile de judecată, instanța de apel

a reținut că soluția instanței de fond privind admiterea solicitării procurorului

de încasarea cheltuielilor de judecată din contul inculpaților Ghețivu Sorin și

Șeremet Daniel în mărime de 448 lei, este una întemeiată și legală, iar careva

temeiuri rezonabile de eliberare a inculpaților de la plata cheltuielilor judiciare,

nu au fost reținute, ultimii ne având persoane la întreținere, nefiind în stare

materială dificilă, iar suma de 448 lei, nu ar pune în dificultate inculpații.

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, care

invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală,

solicită casarea parțială a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

14 aprilie 2022, în partea dispoziției privind încetarea procesului penal,

pronunțarea hotărârii noi, care nu agravează situația condamnaților, cu

6

dispunerea liberării de pedeapsa stabilită lui Șeremet Daniel și Ghețivu Sorin

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal prin

sentința Judecătoriei Cahul sediul central din 07 decembrie 2021 în temeiul

Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova, nr.243 din 24.12.2021

5.1. În motivarea recursului ordinar declarat, a invocat că potrivit

prevederilor art. 389 alin. (1), (4) pct. 2) Cod de procedură penală, ” (1) Sentința

de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării

judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată

prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată. (4) Sentința de

condamnare se adoptă: 2) cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea

ei în cazul amnistiei conform art. 107 Codul penal și în cazurile prevăzute în

art. 89 alin. (2), lit. a), b), c), e), f), g) Cod penal.”

Din conținutul alin. (6) din același articol rezultă, că la adoptarea sentinței

de condamnare cu liberarea de pedeapsă sau, după caz, sentinței de condamnare

fără stabilirea pedepsei, instanța argumentează în baza căror temeiuri, prevăzute

de Codul penal, adoptă sentința dată.

Nu este clar, de ce anume instanța de apel constatând în partea descriptivă

a deciziei că „ vinovăția inculpaților Ghețivu Sorin și Șeremet Daniel, în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. d) Cod penal, este adeverită, eliberând

inculpații Ghețivu Sorin și Șeremet Daniel de executarea pedepsei penale ”, soluție

ce corespunde prevederilor art.389 alin.(4) pct.2) Cod de procedură penală,

totodată încetează procesul penal privind pe Șeremet Daniel, Ghețivu Sorin, în

temeiul prevederilor art. 1 și 2 a Legii privind amnistia nr. 243 din 24.12.2021.

Totodată, cauza penală s-a aflat la etapa judecării apelurilor, fiind deja

depășită faza judecării cauzei în prima instanță. Or, potrivit prevederilor Legii

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea

independenței Republicii Moldova din 24 decembrie 2021, este stipulat că

prevederile acesteia se aplică la etapa judecării cauzei, iar cauza s-a aflat în

procedura judecării apelurilor.

Indică că la etapa judecării cauzei penale, după cercetări judecătorești și

dezbateri, nu este posibilă încetarea procesului penal în temeiul legii cu privire

la amnistie, conform art. 107 Cod penal, dar pronunțarea sentinței de

condamnare cu stabilirea pedepsei și cu liberarea de executarea ei.

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1), pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și

să dispună rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură

penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv

și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus

7

la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat

corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Apelul

este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat

produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral

atât în fapt, cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel

și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora

s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se

transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai

imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă

da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția

materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și

agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost

apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de

apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și

aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de

instanță de recurs.

Din conținutul recursului ordinar declarat de procuror se constată

temeiul pentru recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel atunci când

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a

admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

Colegiul penal lărgit atestă, că criticele procurorului, în esență, se referă

la deficiențele părții dispozitive a deciziei pronunțate de instanța de apel,

relevând că instanța vădit greșit a formulat soluția, fiind în fond de acord cu

aplicarea, în prezența speță a Legii nr. 243 din 24.12.2021 privind amnistia în

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, în privința inculpaților Șeremet Daniel și Ghețivu Sorin.

Verificând criticele expuse de recurent, în raport cu lucrările cauzei,

Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, la caz fiind incident

temeiul de casare, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, deoarece instanța de al doilea grad de jurisdicție judecând cauza în

ordine de apel, a adoptat o decizie care nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, iar dispozitivul hotărârii este expus neclar, erori de drept ce

nu pot fi corectate în prezenta procedură, or instanța de recurs nu este abilitată

cu atribuții de a judeca cauza în fond, substituind instanța care a judecat apelul

cu încălcarea prevederilor Legii procesual-penale.

La caz, potrivit dispozitivului deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel

Cahul din 19 aprilie 2022, s-a dispus: încetează procesul penal pornit în privința

lui Șeremet Daniel și Ghețivu Sorin pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, în baza art.2 alin.(4) al Legii privind amnistia în

8

legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii

Moldova, nr. 243 din 24 decembrie 2021.

Colegiul penal lărgit menționează că, la 24 decembrie 2021 a fost adoptată

Legea nr. 243 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, în continuare Legea nr. 243 (în

vigoare - 31.12. 2021).

În corespundere cu art. 107 alin. (1) Cod penal, amnistia este actul ce are

ca efect înlăturarea răspunderii penale sau a pedepsei, fie reducerea pedepsei

aplicate sau comutarea ei.

În acest sens, Colegiul penal lărgit notează că instanța de apel la

adoptarea soluției în speță nu a ținut cont că, pronunțarea unei sentințe

(hotărâri) de încetare a procesului penal în legătură cu intervenirea amnistiei în

temeiul art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, când –„există alte

circumstanțe care exclud sau condiționează pornirea urmăririi penale și tragerea

la răspundere penală”, poate avea loc doar dacă pe parcursul judecării cauzei,

în ședința preliminară, când se constată aplicabilitatea Legii nr. 243, iar

inculpatul își manifestă acordul privind încetarea procesului penal în privința

sa, în baza acestui temei.

Acest fapt, rezultă din contrapunerea și interpretarea prevederilor art. 350

alin. (1) Cod de procedură penală, ce stipulează că: – „dacă în ședința

preliminară s-au constatat temeiurile prevăzute în art. 332, instanța, prin sentință

motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă”, precum și art. 332 alin.

(1), (5) Cod de procedură penală, care prevede că: - „(1) în cazul în care, pe

parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.

art. 275 pct. 5)–9), 285 alin. (2), precum și în cazurile prevăzute în art. 53-60 Codul

penal, instanța, prin sentință motivată, încetează procesul penal în cauza

respectivă. (5) În cazul prevăzut la art. 275 pct. 4), încetarea procesului penal nu

se admite fără acordul inculpatului. În acest caz, procedura continuă în mod

obișnuit”, art. 285 alin. (2) Cod de procedură penală, care stipulează că:

„încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei,

prevăzute la art. 275 pct. 4)–9) din prezentul cod”, și art. 275 pct. 4) Cod de

procedură penală, care prevede că: – „urmărirea penală nu poate fi pornită, iar

dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, și va fi încetată în cazurile în care a

intervenit termenul de prescripție sau amnistia”.

Astfel, în cazul în care în procesul judecării cauzei, după ședința

preliminară, inclusiv la faza judecării apelului, instanța de judecată constată

aplicabilitatea Legii nr. 243, atunci instanța de judecată care examinează cauza,

poate pronunța în privința inculpatului, fie o sentință de achitare conform

prevederilor art. 390 Cod de procedură penală, dacă se constată nevinovăția

inculpatului, fie o sentință de condamnare, conform prevederilor art. 389 alin.

(4), pct. 2) Cod de procedură penală, cu stabilirea pedepsei și liberarea de

executarea acesteia în cazul amnistiei conform art. 107 Cod penal (fără a înceta

procesul penal).

În consecință, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel a adoptat o

soluție neclară, fără a se expune pe aspectele esențiale menționați supra,

lăsându-le fără o argumentare cuvenită, având în vedere circumstanțele

particulare ale cauzei, prin ce a fost afectată soluția adoptată și astfel, recursul

declarat de procuror urmează a fi admis, iar decizia instanței de apel casată

total, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de apel.

În acest context, Colegiul penal lărgit indică că potrivit jurisprudenței

constante a CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis

9

că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul

procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei

(2007) §85).

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de

dispozițiile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale

indicate în cererea de apel și chestiunile esențiale supuse atenției sale, și în

măsura competenței sale asupra motivelor din recursul ordinar declarat,

nominalizate în prezenta decizie, să țină cont de toate circumstanțele de fapt și

de drept ale cauzei, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, și în dependență de circumstanțele constatate, ținând cont de

motivele casării deciziei atacate, să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în

conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală și jurisprudența

CtEDO.

procedură penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de Circumscripție Cahul, Calendari Dumitru.

Se casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din

14 aprilie 2022, în cauza penală în privința lui Șeremet Daniel XXXXX și

Ghețivu Sorin XXXXX, și se dispune rejudecarea cauzei în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 02 februarie 2023.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

10