1ra-25/22 — Art.287 al.2 lt.b CP

Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul central din 27.04.2021, Cruglic Dmitrii xxxxx a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi, cu aplicarea art.79 Cod penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, a fost condamnat la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, ce constituie suma de 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei. A fost admisă cererea procurorului, dispunându-se încasarea din contul lui Cruglic Dmitrii în beneficiul Statului a sumei de 640 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare. 1.1 Prin aceeași sentință au fost condamnați Zavedeia Maxim, Zabolotnîi Vadim, hotărârea în privința cărora cu recurs ordinar în prezent nu se contestă.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, a constatat în fapt că: Cruglic Dmitrii, acționând cu intenții huliganice împreună cu altă persoană, în privința căreia cauza penală a fost disjungată în procedură 1 separată, încălcând grosolan ordinea publică, prin acțiuni exprimate în încălcarea normelor sociale și morale de comportament în societate, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, aplicând violența asupra persoanelor, la 07.09.2020, în jurul orei 23.30, aflându-se în fața Spitalului municipal Bălți, amplasat în mun. Bălți, str. Decebal 101, care este un loc public, și unde se afla la acel moment cu altă persoană, după ce de ei s-au apropiat Zabolotnîi V. și Zavedeia M., cerând o țigară, iar el, împreună cu altă persoană, în privința căreia cauza penală a fost disjungată în procedură separată, care se afla în stare de ebrietate alcoolică, au început a se exprima la adresa lor cu cuvinte indecente, astfel conflictul apărut a degenerat într-o bătaie, în procesul căreia și-au aplicat reciproc lovituri peste diverse regiuni ale corpului, în urma căruia fapt, lui Zabolotnîi V., conform raportului de expertiză judiciară nr.202010D0437, i-au fost cauzate: fractura osului nasului, excoriație pe față, care se califică ca vătămări ușoare, iar lui Zavedeia M., conform raportului de expertiză judiciară nr.202010D0438, i-a fost cauzat edem al țesuturilor moi a feții, care se califică la vătămări corporale neînsemnate. Astfel, acțiunile lui Cruglic Dmitrii au fost încadrate juridic în baza art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, după indicii calificativi – ”huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiune săvârșită de două persoane.”

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, a declarat apel avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Cruglic Dmitrii, prin care a solicitat casarea sentinței în latura penală, în partea stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatului să-i fie aplicate prevederile art.55 Cod penal, cu încetarea procesului penal și liberarea de răspundere penală cu atragerea la răspundere contravențională. 3.1. În motivarea cererii de apel, avocatul a menționat că: - prima instanța la stabilirea pedepsei nu a ținut cont de faptul că, inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, a înaintat cerere de examinare a cauzei penale în baza art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la momentul comiterii era minor, are doar un părinte, se caracterizează pozitiv atât la locul de trai, cât și în instituția unde acesta își face studiile, fapt confirmat prin caracteristica eliberată de către Primărie și Directorul ȘP nr.4 din mun. Bălți; - a ignorat atât circumstanțele excepționale invocate de către apărare, precum și solicitarea apărării privind aplicarea prevederilor art.55 Cod penal în privința inculpatului; - în ședința de judecată inculpatul a menționat că regretă sincer de cele comise, realizează fapta săvârșită, intenționând să continue studiile și are temeri referitor la posibile impedimente la angajare pe viitor; - instanța urma să țină cont și de personalitatea inculpatului și rolul net inferior al participației comparativ cu ceilalți coparticipanți. Or, a fost implicat într-un conflict iscat spontan de ceilalți participanți în stare de ebrietate, așteptând rezultatul RMN. Conflictul nu a fost inițiat de Cruglic Dmitrii, acesta 2 nu a aplicat lovitura primul, fapt confirmat de ceilalți participanți, nu a fugit deoarece nu a dorit să-l lase pe cunoscutul său cu fractura la picior singur cu cele persoane în stare de ebrietate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 octombrie 2021, a fost admis apelul avocatului Rodica Palade în numele inculpatului Cruglic Dmitrii, din alte motive decât cele invocate, cu extindere în privința inculpaților Zavedeia Maxim Eduard, Zabolotnîi Vadim Oleg, casată sentința, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Cruglic Dmitrii a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, și în baza acestei Legi, cu aplicarea art.79 Cod penal și art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, a fost condamnat la pedeapsa sub formă de amendă în mărime de 500 (cinci sute) unități convenționale, ce constituie suma de 25 000 (douăzeci și cinci mii) lei. S-a încasat în mod solidar de la Zavedeia Maxim, Zabolotnîi Vadim, Cruglic Dmitrii în beneficiul Statului cheltuielile judiciare în sumă de 640 (șase sute patruzeci) lei. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului. Instanța de apel a notat că prima instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută în rechizitoriu și de către prima instanță. Totuși, ținând cont de faptul că, din conținutul dispozitivului art.287 alin. (1) Cod penal, s-a exclus sintagma exprimând o vădită lipsă de respect fată de societate, iar prin hotărârea Curții Constituționale nr.25 din 12.08.2018, s-a declarat neconstituțional calificativul ”grosolan” și ”cinism”, calificative imputate inculpatului prin rechizitoriu, instanța de apel a considerat necesar a exclude elementele date din fapta reținută ca fiind dovedită prin prezenta decizie. În aceasta ordine de idei, în baza probatoriului administrat la caz și recunoscut de inculpat, instanța de apel a constatat că, „Cruglic Dmitrii, acționând cu intenții huliganice împreună cu altă persoană, în privința căreia cauza penală a fost disjungată în procedură separată, încălcând ordinea publică, prin acțiuni exprimate în încălcarea normelor sociale și morale de comportament în societate, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate, aplicând violența asupra persoanelor, la 07.09.2020, în jurul orei 23.30, aflându-se în fața Spitalului municipal Bălți, amplasat în mun. Bălți, str. Decebal 101, care este un loc public, și unde se afla la acel moment cu altă 3 persoană, după ce de ei s-au apropiat Zabolotnîi V. și Zavedeia M., cerând o țigară, iar el, împreună cu altă persoană, în privința căreia cauza penală a fost disjungată în procedură separată, care se afla în stare de ebrietate alcoolică, au început a se exprima la adresa lor cu cuvinte indecente, astfel conflictul apărut a degenerat într-o bătaie, în procesul căreia și-au aplicat reciproc lovituri peste diverse regiuni ale corpului, în urma cărui fapt, lui Zabolotnîi V., conform raportului de expertiză judiciară nr.202010D0437, i-au fost cauzate: fractura osului nasului, excoriații pe față, care se califică ca vătămări ușoare, iar lui Zavedeia M., conform raportului de expertiză judiciară nr.202010D0438, i-a fost cauzat edem al țesuturilor moi a feții, care se califică la vătămări corporale neînsemnate.” Pe baza stării de fapt expuse, confirmată de probele cercetate în instanța de fond, cât și de recunoașterea de către inculpat a vinovăției, instanța de apel a reținut că, în drept, faptele inculpatului Cruglic Dmitrii întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi – ”huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor, precum și acțiunile care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, acțiune săvârșită de două persoane”. Referitor la individualizarea pedepsei în privința inculpatului, instanța de apel a reținut că, în speță, infracțiunea incriminată inculpatului Cruglic Dmitrii, în baza art.287 alin.(2) lit. b) Cod penal, prevede pedeapsă cu amendă în mărime de la 750 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani. În conformitate cu prevederile art.16 alin.(3) Cod penal, infracțiunea inculpatului se încadrează în categoria infracțiunilor mai puțin grave. De asemenea, instanța de apel a reținut în privința inculpatului Cruglic Dmitrii existența circumstanței excepționale conform art.79 Cod penal și a remarcat asupra faptului că inculpatul a săvârșit pentru prima dată o infracțiune, iar la momentul săvârșirii acesteia, inculpatul era minor. Circumstanțe agravante a faptei săvârșită de către inculpat, în accepțiunea prevederilor art.77 Cod penal, nu sa-u constatat. Astfel, instanța de apel a statuat că scopul pedepsei penale în cazul inculpatului Cruglic Dmitrii poate fi atins prin aplicarea față de acesta a pedepsei penale din categoria cea mai ușoară, adică amendă, în mărime de 500 unități convenționale. Instanța de apel a respins, ca fiind neîntemeiată solicitarea apărătorului privind aplicarea prevederilor art.55 Cod penal în privința inculpatului Cruglic Dmitrii, menționând că randamentul atenuator al acestora circumstanțelor atenuate existente la caz s-a consumat în procesul individualizării pedepsei penale, la aplicarea căreia s-a convenit în privința sancțiunii din categoria celor mai ușoare în limita minimă admisibilă în contextul art.64 Cod penal, adică amendă în mărime de 500 unități convenționale. Or, aplicarea pedepsei sub formă de amendă în privința lui Cruglic Dmitrii, în mărime de 500 unități convenționale, a fost stabilită prin prisma aplicării prevederilor art.79 Cod penal, care s-au dovedit incidente din 4 perspectiva circumstanței privitoare la vârsta inculpatului, care la momentul comiterii infracțiunii nu avea atinsă vârsta de 18 ani. Astfel, instanța de apel a notat că, reducerea pedepsei în temeiul art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală stabilește limita minimă a amenzii, prevăzută conform art.287 alin.(2), lit. b) Cod penal, în mărimea a 562 unități convenționale. Prin prisma dispoziției art.79 Cod penal, instanța de apel a dedus față de Cruglic Dmitrii pedeapsa amenzii în mărime de 500 unități convenționale, fiind sub limita acceptată în consecința reducerilor conform art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, dar în limita minimă admisibilă conform art.64 Cod penal. Cu referire la cheltuielile judecată, instanța de apel ținând cont de prevederile art. art. 227- 229 Cod de procedură penală a conchis că sarcina suportării cheltuielilor în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare urmează a fi puse pe seama infractorului. Instanța de apel a reținut că, răspunderea pecuniară a inculpaților pentru suportarea de către stat a cheltuielilor judiciare în sumă de 640 lei, nu poate fi acceptată în forma încasării acestei sume din contul fiecărui inculpat în cuantumul dedus. Or, caracterul solidar al acțiunilor infracționale a inculpaților la atentarea relațiilor sociale ocrotite de lege determină corespunzător și răspunderea pecuniară solidară a acestora la încasarea cheltuielilor de judecată. În ordinea acestor expuneri, instanța de apel a dispus încasarea sumei de 640 lei, constatată pe caz drept cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizelor, în mod solidar din contul inculpaților Zavedeia Maxim, Zabotolnîi Vadim și Cruglic Dmitrii în beneficiul Statului.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, avocatul Palade Rodica în numele inculpatului a declarat recurs ordinar, invocând prevederile art.427 alin.(1), pct.6) și 10) Cod de procedură penală, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să- i fie stabilită o pedeapsă mai blândă - cu aplicarea prevederilor art.55 Cod penal. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor indicate anterior în apel descrise în pct. 3. și 3.1 al prezentei decizii.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1) pct.11) Cod de procedură penală, procurorul Suvac N. a depus referință asupra recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil), ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. 5 Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal lărgit reține că, recurentul a invocat în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1), pct.6) și 10) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că criticile și solicitările avocatului se limitează la necesitatea aplicării prevederilor art.55 Cod penal în privința inculpatului Cruglic Dmitrii, care în esență se circumscrie prevederilor art.427 alin. (1), pct.10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când sa-u aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând argumentele recursului în raport cu soluțiile instanțelor de grad inferior de jurisdicție, Colegiul penal lărgit conchide că aceste sunt neîntemeiate, or instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. art.6, 7, 61, 75- 79 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, și în consecință a motivat corespunzător respingerea aplicării prevederilor art.55 Cod penal. După cum se constată în speță, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală. Potrivit alin.(8), art.3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, beneficiază de reducere cu 1/3 a limitelor de pedeapsă prevăzute de Lege în cazul pedepsei cu închisoare, ori cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu 1/4 a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Este cert și faptul, că sancțiunea infracțiunii încriminate inculpatului Cruglic Dmitrii prevede următoarele categorii alternative de pedeapsă: amendă în mărime de la 750 la 1350 unități convenționale sau cu închisoare de până la 5 ani, iar cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, noile limite pentru pedeapsa amenzii sunt: de la 562 până la 1112 unități convenționale, iar pentru pedeapsa cu închisoare: de la 3 luni până la 3 ani și 4 luni. Totodată, se evidențiază că instanța de apel, la determinarea termenului și categoriei pedepsei corect și întemeiat a reținut faptul că, inculpatul Cruglic Dmitrii la momentul comiterii infracțiunii era minor, fapt ce constituie o circumstanță excepțională conform art. 79 Cod penal, respectiv a aplicat inculpatului pedeapsa sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracțiunea respectivă. Colegiul penal lărgit reține, că instanța de apel a acordat deplină eficiență prevederilor art. art.7, 61, 75, 79 Cod penal și art.3641 Cod de procedură penală, ținând cont de scopul pedepsei, caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, că pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului în scopul restabilirii echității sociale, corectării condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane, iar pedeapsa stabilită este motivată, individualizată și aplicată în limitele prevăzute de Lege. Prin urmare, pedeapsa stabilită inculpatului răspunde atât principiului 6 proporționalității, cât și scopului prevăzut de art.61 alin.(2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. Cu referire la argumentele recurentului privind necesitatea aplicării prevederilor art. 55 Cod penal, Colegiul penal lărgit menționează că, urmează potrivit art.55 alin.(1) Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art.1811, 256, 264 alin.(2), 2641, 303, 314, 326 alin.(11), 328 alin.(1), 332 alin.(1), 333 alin. (1), 334 alin.(1) și (2), 335 alin.(1) și art.3351 alin.(1) Cod penal, poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. Aplicarea liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, nu este o obligație, dar un drept discreționar al instanței de judecată, or, instanța urmează să constate cumulativ că persoana care a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepțiile prevăzute la alin.(1) art.55 Cod penal, și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune, și nu în ultimul rând stabilind că corectarea inculpatului este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale. La acest capitol, Colegiul penal lărgit evidențiază faptul că, motivele la care a făcut referire recurentul în vederea susținerii oportunității liberării de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională, precum recunoașterea vinei, căința sinceră, sau minoratul inculpatului, nu pot fi reținute, or circumstanțele invocate au fost examinate și apreciate de către instanța de apel, fapt care a generat aplicarea unei pedepse legale și întemeiate, din categoria celei mai ușoare, și care este în interiorul noilor limite stabilite prin aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal și art.3641 alin. (8) Cod de procedură penală, careva erori în acest sens nefiind constatate. Generalizând cele expuse, instanța de recurs consideră, că n-a fost constatată prezența în speța examinată a unor erori ce ar servi drept temei de implicare în sensul casării deciziei contestate în partea stabilirii pedepsei. Astfel, analizând în cumul argumentele invocate de către recurent în susținerea recursului declarat, Colegiul penal lărgit atestă că acestea au constituit obiect de examinare în instanța de apel, asupra cărora instanța s-a expus, complet, argumentat și motivat. În acest sens, Colegiul penal lărgit face trimitere la pct. 37 a hotărârii CtEDO din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor problemelor esențiale invocate în 7 speță, pedeapsa aplicată inculpatului fiind una proporțională și echitabilă faptelor comise. Ținând cont de cele constatate supra, Colegiul penal conchide că eroarea invocată în recurs nu și-a găsit confirmarea, iar hotărârea atacată este legală și întemeiată, astfel că recursul urmează a fi respins ca inadmisibil, cu menținerea deciziei atacate.

În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Cruglic Dmitrii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 05 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Cruglic Dmitrii xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 30 iunie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 8