1ra-2296/21 — 1ra-2296/21

1ra-2296/21 — 1ra-2296/21 (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2296/21

1-19144167-01-1ra-29122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,

Țurcan Anatolie, Cobzac Elena

Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului

Cristea Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 05 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui

Cristea Mihail xxxxxx, născut xxxxx, originar și

domiciliat în xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 06.09.2019 – 09.07.2021;

instanța de apel: 29.07.2021 – 05.10.2021;

instanța de recurs: 29.12.2021 – 12.05.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,

Colegiul penal lărgit

A C O N S T A T A T :

2021, Cristea Mihail xxxxxx a fost recunoscut vinovat în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal și în baza

acestei Legi a fost condamnat la 7 (șapte) ani închisoare, cu executare în

penitenciar de tip semiînchis.

Cristea Mihail la 05.08.2008, în perioada de timp de la ora 24:00 până

la ora 01:00, împreună și după o înțelegere prealabilă cu persoane

necunoscute, aflându-se în preajma localului „Aura”, amplasat la intersecția

str. Vadul lui-Vodă cu str. Maria Dragan din mun. Chișinău, urmărind

scopul sustragerii bunurilor altei persoane cu însușirea lor ulterioară, a

comis un atac tâlhăresc însoțit de violență periculoasă pentru viața și

sănătatea persoanei asupra lui Cimpoi Vasile Ion, în timpul căruia i-a aplicat

ultimului multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale

corpului, provocându-i acestuia conform Raportului de expertiză medico-

legală nr.2188/D din 05.09.2008, traumatism cranio-cerebral închis,

1

comoție cerebrală, plagă a feței în regiunea zigomatică pe stânga,

encefalopatie mixtă grad II, calificate ca vătămări corporale ușoare și care au

cauzat dereglarea sănătății de scurtă durată, după ce a sustras în mod

deschis de la Cimpoi Vasile Ion un lănțișor confecționat din aur, cu greutatea

de 25 grame la preț de 15 000 lei și o brățară confecționată din aur, cu

greutatea de 20 grame la preț de 12 000 lei, după care cu bunurile sustrase

s-a ascuns de la locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate

Cimpoi Vasile o daună materială considerabilă în sumă totală de 27 000 lei.

Astfel, acțiunile lui Cristea Mihail au fost încadrate juridic în baza

art.188 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, după indicii calificativi - ” tâlhăria,

adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,

însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate,

săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.”

inculpatului Cristea Mihail, a declarat apel solicitând casarea sentinței și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care Cristea Mihail învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute

la art. 188 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, să fie achitat.

În situația de condamnarea a lui Cristea Mihail, a pronunța o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a dispune

recalificarea acțiunilor lui Cristea Mihail din art.188 alin.(2), lit. b), f) Cod

penal în art. 188 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei penale sub formă

de închisoare pe un termen de 4 ani (potrivit sancțiunii prevăzute în Cod penal

din an. 2008 momentul comiterii faptei-penale), cu aplicarea concomitentă a

prevederilor art.90 Cod penal și suspendarea condiționată a executării

pedepsei pe un termen de 5 ani.

3.1. În motivarea apelului apărarea a menționat următoarele:

- prima instanță incorect a stabilit circumstanțele de fapt și eronat a

conchis că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunii art. 188 alin.(2),

lit. b), f) Cod penal, așa cum probele anexate la dosar nu demonstrează acest

fapt;

- instanța nu a motivat care acțiuni concrete au fost săvârșite de către

inculpat, or instanța a ajuns la concluzia că acesta a comis un atac asupra

lui Cimpoi Vasile cu scopul de a putea sustrage bunurile acestuia. Din

declarațiile părții vătămate și a martorilor nu poate fi confirmat faptul că,

Cristea Mihail a comis atacul tâlhăresc asupra părții vătămate, urmat de

sustragerea ulterioara a bunurilor acestuia;

- învinuirea înaintată de către organul de urmărire penală este bazată

doar pe presupuneri că Cristea Mihail, întrucât acesta din start a negat

faptul comiterii infracțiunii încriminate, iar probele administrate de acuzare

nu sunt pasibile de a demonstra faptul că inculpatul a comis infracțiunea

încriminată. În realitate partea vătămată duce în eroare toți participanții la

proces, din speță, iar adevărată victimă fiind însuși Cristea Mihail;

- nu a fost probat existența cuantumul prejudiciului cauzat și anume

proporțiile considerabile, întrucât la partea vătămată nu s-au stabilit acte de

proveniență a procurării, posesiunii bijuteriilor din aur. Mai mult nu a fost

2

administrată nici o probă (fotografie) ce ar atesta faptul că până la momentul

presupusului atac tâlhăresc partea-vătămată a avut în posesie bijuterii din

aur;

- în cazul în care se ajunge la o eventuală concluzie de vinovăției a

inculpatului Cristea Mihail în comiterea infracțiunii dedus judecății potrivit

art.188 Cod penal, este oportun de a dispune aplicarea față de Cristea Mihail

a prevederilor art. 90 Cod penal, ținând cont de tergiversarea cauei penale.

La caz inculpatul a fost deferit anchetei penale din anul 2008, astfel timp de

13 ani i-au fost cauzate suferințe de ordin psihologic din cauza că, a fost

urmărit penal o perioadă atât de îndelungată (mai ales în situația când

acesta a indicat că nu a comis fapta penală).

4.1. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

05 octombrie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat cu menținerea

sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt

și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Cristea Mihail a săvârșit

infracțiunea imputată, acțiunile acestuia corect fiind încadrate juridic în

baza art.188 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal, conform indicilor calificativi -

„atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit

de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit

de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.

Instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Cristea Mihail nu a

recunoscut vina, vinovăția în comiterea infracțiunii imputate a fost

confirmată prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de

instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală,

care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele,

cum ar fi: declarațiile părții vătămate Cimpoi Vasile, declarațiile martorilor

Șaptefrați Dumitru, Petrașcu Dumitru, Beghiu Nicolae, precum și prin

probele scrise: conținutul procesului-verbal privind recunoașterea persoanei

după fotografie din 28.03.2009 (vol. I, f.d.63); conținutul procesului-verbal

privind recunoașterea persoanei după fotografie din 31.03.2009 (vol. I,

f.d.76); conținutul procesului-verbal privind recunoașterea persoanei după

fotografie din 28.08.2008 (vol. I, f.d.81); conținutul procesului-verbal de

confruntare din 03.10.2016 (vol. I, f.d.69-70); conținutul procesului-verbal

de confruntare din 19.05.2010, (vol. I, f.d.77-78); conținutul procesului-

verbal de confruntare din 19.05.2010, efectuată între martorul Beghiu

Nicolae și învinuitul Cristea Mihail (vol. I, f.d.82-83); Raportul de expertiză

medico-legală nr.2188/D din 05.09.2008, potrivit căruia la Cimpoi Vasile a

fost constatat traumatism cranio-cerebral închis. Comoție cerebrală. Plagă a

feței în regiunea zigomatică pe stânga. Encefalopatie mixtă grad II, care a

cauzat dereglarea sănătății de scurtă durată, calificându-se ca vătămări

corporale ușoare (vol. I, f.d.56).

Astfel, instanța de apel a remarcat că prima instanță, judecând cauza,

a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat

partea vătămată, martorii, a cercetat materialele administrate de organul de

urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv și corect a conchis că

3

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită

integral.

De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat

argumentul apelantului privind lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor

infracțiunii imputate, or analizând probatoriul administrat în cadrul

cercetării judecătorești, s-a demonstrat cu certitudine întrunirea în acțiunile

inculpatului a tuturor elementelor infracțiunii încriminate în circumstanțele

constatate corect de către prima instanță.

Instanța de apel a apreciat invocarea părții apărării privind inexistența

bijuteriilor din aur la partea vătămată, ca fiind o poziția de apărare și a

menționat că existența bijuteriilor la partea vătămată a fost confirmată prin

declarațiile martorului Șaptefrați Dumitru, care a declarat că „ atunci când

mergea în mașină, Cimpoi Vasile avea brățara și lanțul de la gât. Bijuteriile lui

Cimpoi Vasile știa că sunt din aur, fiindcă le-a verificat, cunoaște ce este aur și

știe cum arată alte metale, a pus mâna pe lanțul lui mai înainte de asta și

confirmă că este din aur, nu a văzut dacă are probă.”

Totodată și martorul Petrașcu Dumitru a confirmat că, „atunci când se

afla în mașină și când a văzut bijuteriile din aur la Vasile, era spre seară deja,

când s-au întâlnit în centru era ziua, dar când au ajuns la barul "Aura" deja

se întunecase. Aurul la Vasile bătea la ochi, fiindcă era dezgolit, el le purta

deschis, așa ca țiganii. Personal nu a pus mâna pe bijuteriile din aur ale lui

Vasile, prima dată atunci l-a văzut. Nu a luat proba dacă bijuteriile erau din

aur, dar luceau ca aurul.”

La fel, instanța de apel a respins și argumentele părții apărării precum

că, prima instanță nu a motivat care acțiuni concrete au fost săvârșite de

către inculpat, dacă acesta a comis un atac asupra lui Cimpoi Vasili cu

scopul de a putea sustrage bunurile acestuia, întrucât prin declarațiile părții

vătămate Cimpoi Vasile s-a constatat faptul că, în timp ce inculpatul i-a

aplicat lovituri părții vătămate, i-a rupt lanțul de la gât, ca ulterior în moment

ce partea vătămată stătea fără puteri jos, cineva din colegii inculpatului i-a

spus acestuia să rupă brățara de pe mâna părții vătămate, prin urmare

inculpatul i-a deschis brățara pentru că era groasă și nu putea să o rupă.

Absența bijuteriilor părții vătămate în urma conflictului a fost confirmat prin

declarațiile martorilor care inițial le-au văzut la partea vătămată.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, inculpatul Cristea Mihail a

avut intenția directă de a sustrage bijuteriile de la partea vătămată Cimpoi

Vasile, prin aplicarea violenței, cauzându-i vătămări corporale confirmate

prin Raportul de expertiză medico-legală nr.2188/D din 05.09.2008, potrivit

căruia la Cimpoi Vasile a fost constatat traumatism cranio-cerebral închis.

Comoție cerebrală. Plagă a feței în regiunea zigomatică pe stânga.

Encefalopatie mixtă grad II, care a cauzat dereglarea sănătății de scurtă

durată, calificându-se ca vătămări corporale ușoare.

Cu referire la argumentul apelantului privind recalificarea acțiunilor

inculpatului Cristea Mihail din art.188 alin.(2) lit. b), f) Cod penal în art.

188 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a statuat că acest temei nu și-a găsit

confirmarea, or s-a stabilit cert și fără careva dubii, că faptele expuse în

învinuire își regăsesc confirmarea prin probele administrate și cercetate în

4

ședința de judecată, suplimentar în instanța de apel.

În acțiunile inculpatului Cristea Mihail se regăsesc semnele calificative

ale infracțiunii de tâlhărie, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, fapt confirmat prin declarațiile părții

vătămate și a martorilor.

La caz s-a constatat cu certitudine că, la 05 august 200 a avut loc

comiterea infracțiunii de către inculpat și de către alte persoane care erau

împreună cu inculpatul și anume era un grup de persoane, 6 bărbați și 4

femei, erau în jur de 10 persoane.

Totodată, s-a constatat că anume inculpatul a sustras bijuteriile părții

vătămate, dar și restul persoanelor aflate împreună cu inculpatul au

participat la comiterea infracțiunii și anume prin aplicarea loviturilor părții

vătămate și persoanelor care erau împreună cu partea vătămată.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a

stabilit vinovăția inculpatului Cristea Mihail în comiterea faptelor

incriminate revăzute la art. 188 alin. (2), lit. b) și f) din Codul Penal, și-a găsit

confirmare dincolo de orice dubiu rezonabil.

Referitor la pedeapsa stabilită, instanța de apel a reținut că prima

instanță a dat deplină eficientă prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal,

ținând cont de circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite -

potrivit art.16 alin.(4) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor grave,

de motivul acesteia - a comis infracțiunea cu intenție, de personalitatea celui

vinovat - nu este integrat în societate și angajat în câmpul muncii, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală -

anterior a fost condamnat pentru fapte similare, de condițiile de viață ale

familiei acestuia, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării inculpatului, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă, în măsură să-și

atingă scopul de corectare și reeducare.

Alexandr în numele inculpatului Cristea Mihail, a declarat recurs ordinar

prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct.4), 6), 10) și 12) Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu remiterea

cauzei la rejudecare, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată

de către instanța de recurs.

5.1. În motivarea recursului, avocatul a menționat că:

- la caz nu s-au adus probe convingătoare că inculpatul ar fi comis

fapta, mai mult analizând declarațiile părții vătămate și declarațiile

martorilor se constată faptul că acestea nu cunosc cu certitudine cine a

aplicat lovituri lui Cimpoi Vasile, cine a sustras bunurile acestuia, ca urmare

declarațiile acestor participanți la proces sunt insuficiente și nu pot fi puse

la baza sentinței de condamnare;

- instanța de apel nu a stabilit cert dacă Cristea Mihail a comis fapta

prejudiciabilă de care este învinuit și care a fost rolul acestuia la comiterea

infracțiunii de autor, organizator, instigator sau complice;

- declarațiile părții-vătămate Cimpoi Vasile nu demonstrează vinovăția

cet. Cristea Mihail, dimpotrivă aceste declarații se contrazic expres cu

declarațiile date de inculpat, care nu au fost combătute prin careva probe

5

concludente, acțiuni de confruntare. Nerecunoașterea vinei și lipsa unui

probatoriu de învinuire pe cauza dată, demonstrează cu certitudine

nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor încriminate, la caz

operează principiul nevinovăției;

- latura subiectivă a tâlhăriei se caracterizează prin vinovăție sub forma

intenției directe, calificată prin scopul acesteia - de sustragere obligatoriu de

stabilit. Pentru existența infracțiunii de tâlhărie este important ca apariția

scopului de sustragere la făptuitor să preceadă acțiunea de atac însoțită cu

aplicarea violenței sau amenințarea cu violenței. Din declarațiile victimei și

ale martorilor acuzării, precum și alte probe din dosar rezultă că inculpatul

nu a avut ce să sustragă de la victimă (în situația în care eventual ar fi comis

fapta imputată), nefiind probat la acel moment sau până la presupusul atac

tâlhăresc existența în posesia victimei, existență careva bijuterii de aur;

- instanța nu a motivat absolut care acțiuni concrete au fost săvârșite

de către inculpat, ori instanța a ajuns la concluzia că acesta a comis un atac

asupra lui Cimpoi Vasile cu scopul de a putea sustrage bunurile acestuia,

fapt care nu a fost confirmat din declarațiile părții vătămate și a martorilor;

- nevinovăția inculpatului se confirmă prin însăși declarațiile sale, care

a indicat că nu a comis fapta ce i se încriminează, nu a lovit pe cet. Cimpoi

Vasile sau pe alte persoane, nu a sustras careva bunuri sau bijuterii din aur

de la partea vătămată sau alte persoane, mai mult nu a fost prezent fizic la

locul și ora comiterii faptei;

- instanța de apel a dispus examinarea cauzei-penale într-o ședință

unică, în lipsa dovezii citării legale a cet. Cristea Mihail, fapt ce a dus la

încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de prevederile art.3,5,6,

CEDO;

- în cazul în care instanța ajunge la eventuală concluzie de vinovăție a

inculpatului Cristea Mihail, acțiunile acestuia ,urmează a fi recalificate în

art. 188 alin.(1) Cod penal (în redacția an.2008), întrucât la caz nu au fost

probate calificativele de la lit. b) „ de două sau mai multe persoane” și lit. f) „

cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Deși inculpatul este învinuit

în comiterea faptei „de două sau mai multe persoane” acest aspect nu a fost

probat de acuzare, în dosar nu se regăsește careva probă directă în acest

sens. Cuantumului proporțiilor considerabile nu s-a probat prin careva acte

de proveniență de la partea-vătămată a procurării, posesiunii bijuteriilor din

aur invocate ca fiind sustrase, sau măcar prețul/sau aproximativ a acestor

bijuterii, mai mult nu s-a administrat nici o proba/fotografie ce ar atesta

faptul că până la presupusul atac tâlhăresc partea-vătămată a avut în

posesie bijuterii din aur menționate;

- la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului, instanța

de apel nu a luat în considerație faptul că cet. Cristea Mihail a fost menținut

în stare de arest pe perioada: 14.05.2010-08.06.2010; 01.02.2016 -

18.06.2016; nu s-a eschivat de la prezentarea la instanța de judecată, fiind

prezent la toate ședințele în prima instanță; de cumulul de circumstanțe

atenuante - are un loc de trai permanent; are întemeiată o familie; se

caracterizează pozitiv la locul de trai; nu a comis careva fapte penale până

în prezent; de la momentul comiterii infracțiunii au expirat cel puțin 2/3 din

termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere penală prevăzut

6

pentru această infracțiune.

- la caz este necesar de a stabili o eventuală pedeapsă penală sub limita

de 5 ani, cu aplicarea concomitentă a prevederilor art.90 Cod penal pe un

termen de 5 ani;

procedură penală, procurorul Crijanovschi Sergiu a depus referință, pledând

pentru inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat. Totodată a

depus referință și avocatul Proca Victoria în numele părții vătămate

Cimpoi Vasile, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit

neîntemeiat, deoarece instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele,

adoptând o hotărâre motivată.

penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil,

din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1), pct. 1) Cod de procedură

penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca

inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.

Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să

fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept

formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect Legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului declarat se atestă, că apărarea invocă în

calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1)

pct.4), 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 4) judecata a avut

loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului,

interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit

legii; 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;

10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum

și când 12) faptei săvârșite s-a dat o încadrare juridică greșită.

În esență, argumentele părții apărării se concentrează asupra faptului

că instanța de apel a dat o apreciere eronată materialului probator prezentat

la dosar prin ce a concluzionat greșit asupra vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2), lit. b), f) Cod penal.

Însă, în raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs,

instanța de recurs constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și

întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației penale și

procesual-penale.

Referitor la temeiul de recurs invocat de apărător, prin prisma pct.4)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, prin care susține că instanța de

7

apel i-a încălcat inculpatului dreptul la un proces echitabil, deoarece a

examinat cauza în lipsa acestuia, Colegiul penal lărgit, analizând actele și

lucrările dosarului în raport cu argumentele din recurs, constată că astfel

de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat.

În acest sens, Colegiul penal lărgit precizează că în speță, apel

împotriva sentinței a declarat avocatul Russu Alexandr în numele

inculpatului Cristea Mihail, fapt ce denotă că atât avocatul acestuia, cât și

inculpatul au cunoscut despre examinarea cauzei în ordine de apel.

Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că

inculpatul nu a fost citat legal, or, la caz instanța a întreprins acțiuni

prevăzute de Lege în vederea înștiințării inculpatului despre data și ora

ședințelor de judecată.

Tot la acest capitol este necesar de evidențiat că, inculpatul fiind parte

apelantă, urma să depună personal suficientă diligență pentru a se informa

despre judecarea propriei cauze penale, în vederea susținerii apelului în fața

instanței de judecată, sau eventual să informeze instanța despre

imposibilitatea întemeiată de a se prezenta, însă la caz, instanța de apel

corect a sesizat faptul că inculpatul manifestă rea credința la exercitarea

propriei căi de atac.

Mai mult de atât, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată se

constată că avocatul Russu Alexandr, ce a fost apărătorul ales al

inculpatului, a informat instanță de apel despre faptul că inculpatul

cunoștea despre ședința de judecată din 05.10.2021, însă acesta „se află la

700 km de orașul Chișinău și nu reușește să se prezinte.”(f. d.9-10 vol. IV), în

condițiile în care prin sentință i-a fost aplicată măsura preventivă – obligarea

de a nu părăsi țara, până la rămânerea definitivă a sentinței.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă aplicabilitatea la caz a

prevederilor art. 319 alin.(1) Cod de procedură penală, care stipulează că

judecarea cauzei poate avea loc numai dacă părțile sânt legal citate și

procedura de citare este îndeplinită. Ne înfățișarea părții în instanța de

judecată nu împiedică examinarea cauzei dacă în instanță s-a prezentat

avocatul ales sau avocatul care acordă asistența juridică garantată de stat,

care a luat legătura cu partea reprezentată.

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 412 alin. (5) Cod de

procedură penală, neprezentarea părților legal citate în instanța de apel nu

împiedică examinarea cauzei.

Reieșind din prevederile menționate mai sus, Colegiul penal lărgit

reține că decizia instanței de apel privind examinarea cauzei în lipsa

inculpatului este întemeiată și nu afectează dreptul acestuia la un proces

echitabil, în contextul în care pe parcursul examinării cauzei, Cristea Mihail

a fost reprezentat de avocatul ales în baza de contract, Russu Alexandr, care

a susținut pe deplin apelul declarat în numele acestuia.

Aceste statuări sunt în concordanță și cu jurisprudența CtEDO, care

în § 35 din hotărârea în cauza Avramenco vs Moldova a specificat că nu poate

fi admisă cerința reclamantului cu privire la constatarea încălcării art. 6§1

CțEDO, în contextul în care acesta nu a prezentat motive întemeiate în

8

privința lipsei sale de la judecarea cauzei.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit reține practica judiciară expusă

în hotărârea CtEDO, în cauza Năstase v. Republica Moldova din 17 ianuarie

2019 (cererea nr.74444/11), în care Curtea a relevat că „în cazul când prin

atitudinea sa, anume reclamantul a determinat examinarea cauzei în absența

sa de către instanțele judecătorești naționale, concluzionând că, prin acțiunile

sale, reclamantul a renunțat la dreptul său de a se apăra personal. Totodată,

având în vedere că prezenta cauză nu se referă la un acuzat necitat sau

nereprezentat de către un avocat și ținând cont de marja de apreciere a

autorităților naționale, Curtea a considerat că, de fapt, condamnarea

reclamantului în absența și refuzul instanțelor de a reexamina cauza în

prezența sa nu au constituit o pedeapsă disproporționată”.

Totodată, urmează de menționat și practica CtEDO în cauza Kattan

versus România (decizia din 21 ianuarie 2014), prin care s-a statuat că: „nu

va fi încălcat art.6 din CEDO, în cazul când inculpatul contribuie la crearea

unei situații, în care în mod rezonabil a putut prevedea consecințele

comportamentului său - examinarea cauzei în lipsa sa. În cazul când

inculpatul a cunoscut despre desfășurarea judecății și nu s-a prezentat în fața

instanțelor, este vorba despre o condiție procesuală culpabilă a inculpatului”.

În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că nu pot fi imputate

instanței de apel motivele de necitare legală a inculpatului, în situația în care

ultimul nu a prezentat motive plauzibile care ar genera concluzia că ultimul

a întreprins toate măsurile de a se prezenta în instanță și de a oferi informația

despre locul aflării sale.

În continuare, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de

drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul

penal lărgit constată că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea

la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că instanța de apel, la

examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin. (1), (5), 417 alin.

(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele

pe care se întemeiază soluția pronunțată.

Colegiul penal lărgit notează că în decizia adoptată instanță de apel s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat

de avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului Cristea Mihail, ce țin de

soluția de constatare a vinovăției acestuia în comiterea infracțiunii

încriminate. Instanță de apel întemeindu-și soluția just în baza probelor

cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanță de apel

prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, unele mijloace

de probe fiind reexaminate nemijlocit în instanța de apel, fiind descrise și

analizate în decizia instanței de apel (f.d.29-30 vol.IV).

La fel, Colegiul penal lărgit conchide că decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a

sentinței primei instanțe, prin care Cristea Mihail a fost recunoscut vinovat

și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.

b), f) Cod penal, just constatând că prin probele administrate, verificate în

instanța de apel, se demonstrează vinovăția inculpatului Cristea Mihail în

9

comiterea acestei infracțiuni, precum și prezența elementelor infracțiunii

încriminate în acțiunile inculpatului Cristea Mihail.

Colegiul penal reține că, nu pot fi acceptate argumentele recurentului

invocate în apel și repetat în recursul ordinar, ce țin de aprecierea

circumstanțelor și a probelor în prezenta speță, or din decizia instanței de

apel rezultă cert că toate probele administrate în prezenta cauză penală au

fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele, conform

prevederilor art. 27, 101 Cod de procedură penală, fără a admite careva erori

de fapt sau de drept, iar la acest aspect instanța de apel s-a expus în decizie

cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării

probelor prezentate de partea acuzării, cu respectarea rigorile dictate de

principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.

Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a sublinia

și faptul că, aprecierea sau reaprecierea în modul propus de către autorul

recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală,

iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei

instanțe, apoi verificate și reapreciate de către instanța de apel, prin

continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru

reexaminarea cauzei.

La etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează

conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu

stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic

inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Colegiul penal lărgit nu a constatat discrepanța între cele reținute de

instanța de apel în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al

probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, în conformitate cu prevederile

art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând corect la

concluzia că sentința atacată urmează a fi menținută, or, în fapt, decizia

instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,

ea fiind legală și întemeiată. Instanța de apel acordând răspunsuri la toate

argumentele esențiale din apel în raport cu concluziile primei instanțe,

specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția, astfel aceasta fiind una

legală și întemeiată, iar instanța nu a admis vreo eroare gravă de fapt.

În acest sens, se atestă că instanța de apel nu a comis vreo eroare de

fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate

și ar cădea sub incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1),

pct. 6) Cod de procedură penală.

Cu referire la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1), pct.12)

Cod de procedură penală, potrivit căreia, faptei săvârșite s-a dat o încadrare

juridică greșită, invocată de recurent, Colegiul penal lărgit constată că

alegațiile recurentului în respectiva parte la fel sunt vădit neîntemeiate.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în

recursul declarat, Colegiul penal lărgit atestă că împrejurările menționate în

10

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1.

din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat

și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului,

în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor

de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au

fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de

procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,

veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat

și detaliat asupra motivelor pentru care a respins versiunile apărării, probele

administrate pe caz demonstrând ferm prezența în acțiunile inculpatului

Cristea Mihail a elementelor infracțiunii prevăzute la art.188 alin.(2) lit. b),

f) Cod penal, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii

bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei

agresate, săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

Potrivit jurisprudenței naționale, atacul săvârșit asupra unei persoane

în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prevăzută de art.188 Cod

penal, adică tâlhăria, se consideră fapta prejudiciabilă principală exprimată

prin sustragere în formă consumată sau sub formă de tentativă, și cea

adiacentă manifestată prin atacul săvârșit asupra unei persoane, însoțit

alternativ de violența periculoasă pentru viața și sănătatea ei sau prin

amenințarea aplicării unei asemenea violențe, ce este îndreptată spre

atingerea scopului sustragerii, prestabilit în prealabil, ce comportă datorită

metodei de operare, un pericol real pentru viață și sănătate, latura subiectivă

exprimându-se prin vinovăție, ce preia strict forma intenției directe,

făptuitorul dându-și seama de caracterul și urmările prejudiciabile, dorindu-

le în mod conștient, fiind o infracțiune formală, consumată din momentul

atacului asupra victimelor în vederea sustragerii bunurilor materiale.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că pentru încadrarea acțiunilor

criminale la componența tâlhăriei, important rămâne a fi modul în care

victima a acceptat caracterul real și iminent al atacului, cu consecințele lui,

pentru calificare ne având relevanță forma exteriorizării amenințării, care de

cele mai multe ori se exprimă prin cuvinte, dar și prin gesturi sau acțiuni

concludente (pe baza cărora se poate trage o concluzie), important fiind

faptul ca amenințarea, să fie expusă într-o formă evident clară victimei, fiind

percepută de aceasta ca fiind reală și imediată, creând convingerea că, în caz

dacă făptuitorul, în timpul săvârșirii infracțiunii, va întâmpina împotrivire

din partea victimei, amenințarea va fi realizată de îndată.

În speță, s-a stabilit cert că, pentru a obține bunurile care aparțin părții

vătămate Cimpoi Vasile (bijuterii din aur), Cristea Mihail a aplicat în privința

părții vătămate violență periculoasă pentru viața și sănătatea acestuia, fapt

confirmat prin Raportul de expertiză medico-legală nr.2188/D din

05.09.2008, la Cimpoi Vasile a fost constatat traumatism cranio-cerebral

închis. Comoție cerebrală. Plagă a feței în regiunea zigomatică pe stânga.

Encefalopatie mixtă grad II, care a cauzat dereglarea sănătății de scurtă

durată, calificându-se ca vătămări corporale ușoare (vol. I, f.d.56).

Partea vătămată Cimpoi Vasile, fiind audiată în cadrul ședinței de

11

judecată, a declarat că Cristea Mihail este persoana care nemijlocit l-a lovit

cu pumnii și picioarele, după care i-a sustras bijuteriile din aur, astfel dânsul

a perceput acțiunile acestuia ca fiind periculoase și cu intenție directă de a-

i cauza vătămări periculoase pentru viață și sănătatea acesteia.

Astfel, instanța de recurs reține ca fiind corectă concluzia instanței de

apel privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între

semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței

de infracțiune prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, or la acest

capitol instanța de apel corect a reținut declarațiile părții vătămate Cimpoi

Vasile cît și ale martorilor Șaptefrați Dumitru, Petrașcu Dumitru, Beghiu

Nicolae, care au indicat direct și fără echivoc asupra lui Cristea Mihail, ca

fiind cel care l-a agresat pe Cimpoi Vasile și de la care a sustras în mod

deschis un lănțișor confecționat din aur, cu greutatea de 25 grame la preț de

15 000 lei și o brățară confecționată din aur, cu greutatea de 20 grame la

preț de 12 000 lei, după care cu bunurile sustrase s-a ascuns de la locul

comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate Cimpoi Vasile o daună

materială considerabilă în sumă totală de 27 000 lei.

Colegiul penal lărgit respinge ca fiind neîntemeiate argumentele

recurentului precum că, nu a fost probat calificativul de la lit. b) „ de două

sau mai multe persoane”, or la caz s-a demonstrat cu certitudine ca la 05

august 2008, Cristea Mihail împreună cu un grup de persoane, identitatea

cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală și în privința

cărora prin Ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul

Ciocana, Moraru Corneliu din 23 august 2019, cauza penală a fost disjunsă

într-o procedură separată (f.d.92 vol. III), i-au aplicat părții vătămate

multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului,

provocându-i vătămări corporale ușoare. Acest fapt a fost confirmat atât prin

declarațiile părții vătămate Cimpoi Vasile, cât și prin declarațiile martorilor

Șaptefrați Dumitru, Petrașcu Dumitru, Beghiu Nicolae.

Totodată, Colegiul penal lărgit nu poate reține nici alegațiile

apărătorului precum că nu a fost probat calificativul de la lit. f) „cauzarea de

daune în proporții considerabile”, deoarece nu a fost demonstrată că partea-

vătămată a avut în posesie bijuterii din aur până la atac, or instanțele de

fond corect au apreciat că în speță, existența bijuteriilor din aur la Cimpoi

Vasile la momentul comiterii atacului tâlhăresc, a fost demonstrată prin

declarațiile martorului Șaptefrați Dumitru, care a indicat că „atunci când

mergea în mașină, Cimpoi Vasile avea brățara și lanțul de la gât. Bijuteriile lui

Cimpoi Vasile știa că sunt din aur, fiindcă le-a verificat, cunoaște ce este aur și

știe cum arată alte metale, a pus mâna pe lanțul lui mai înainte de asta și

confirmă că este din aur, nu a văzut dacă are probă.”

La fel și martorul Petrașcu Dumitru a relatat că, „atunci când se afla în

mașină și când a văzut bijuteriile din aur la Vasile, era spre seară deja, când

s-au întâlnit în centru era ziua, dar când au ajuns la barul "Aura" deja se

întunecase. Aurul la Vasile bătea la ochi, fiindcă era dezgolit, el le purta

deschis, așa ca țiganii. Personal nu a pus mâna pe bijuteriile din aur ale lui

Vasile, prima dată atunci l-a văzut. Nu a luat proba dacă bijuteriile erau din

aur, dar luceau ca aurul.”

12

Colegiul penal lărgit notează că declarațiile martorilor vizați, audiați

sub jurământ și preîntâmpinați de răspundere penală pentru declarații false,

conform art.312 Cod de procedură penală, indică direct că „anume inculpatul

a sustras bijuteriile părții vătămate, dar și restul persoanelor aflate împreună

cu inculpatul au participat la comiterea infracțiunii și anume prin aplicarea

loviturilor părții vătămate, precum și asupra prezenței bijuteriilor din aur la

partea vătămată, iar circumstanțe care ar pune la îndoială declarațiile

acestora, lipsesc.

Prin urmare, instanța de recurs menționează că, este lipsită de temei

solicitarea recurentului privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza

art.188 alin.(1) Cod penal, or instanța de apel, în urma cercetării probelor,

corect a stabilit în acțiunile inculpatului prezența tuturor elementelor

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), f) Cod penal.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță,

nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului prezența erorii de drept

prevăzută de art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală.

Instanța de recurs reține că, în prezenta speță, nu și-a găsit

confirmarea nici temeiul pentru recurs semnalat de către recurent prevăzut

la pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel

și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art. art.61, 75, Cod penal.

Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanțele de fond just au

concluzionat că în cazul în care inculpatul a comis infracțiunea prevăzută

de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, care se pedepsește în exclusivitate cu

închisoare de la 6 la 12 ani, cu amendă în mărime de la 500 la 1500 unități

convenționale, pedeapsa aplicată pe un termen de 7 ani închisoare este

proporțională și echitabilă în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, cu persoana inculpatului, care deși anterior a fost condamnat, nu

s-a corectat și a comis intenționat o nouă infracțiune gravă, instanța de apel

oferind acestui aspect o atenție corespunzătoare și o motivare întemeiată de

susținere a sentinței.

Astfel, Colegiul penal, având în vedere veridicitatea argumentelor

instanțelor ierarhic inferioare în motivarea soluției lor și în virtutea

corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile, conchide că o acceptă

și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,

statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze

deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,

să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În acest context, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta cauză

nu se constată admiterea erorilor de drept semnalate de avocat și prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct.4), 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, iar la

judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a respectat cu strictețe

prevederile legale prescrise de art. art. 414-419 Cod de procedură penală,

13

pronunțând o hotărâre legală și întemeiată, de aceea recursul urmează a fi

respins, ca inadmisibil.

penală, Colegiul penal lărgit

D E C I D E :

Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul

Russu Alexandr în numele inculpatului Cristea Mihail, cu menținerea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2021,

în cauza penală în privința lui Cristea Mihail xxxxx.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

14