1ra-2296/21 — 1ra-2296/21
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- 1ra-2296/21
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct.4,6,12 CPP
1ra-2296/21 — 1ra-2296/21 (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2296/21
1-19144167-01-1ra-29122021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
12 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Plămădeală Ghenadie, Toma Nadejda,
Țurcan Anatolie, Cobzac Elena
Judecând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul
ordinar declarat de către avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului
Cristea Mihail, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 05 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui
Cristea Mihail xxxxxx, născut xxxxx, originar și
domiciliat în xxxxx,
în comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal.
Termenii de examinare:
prima instanță: 06.09.2019 – 09.07.2021;
instanța de apel: 29.07.2021 – 05.10.2021;
instanța de recurs: 29.12.2021 – 12.05.2022.
Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,
Colegiul penal lărgit
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 09 iulie
2021, Cristea Mihail xxxxxx a fost recunoscut vinovat în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal și în baza
acestei Legi a fost condamnat la 7 (șapte) ani închisoare, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că:
Cristea Mihail la 05.08.2008, în perioada de timp de la ora 24:00 până
la ora 01:00, împreună și după o înțelegere prealabilă cu persoane
necunoscute, aflându-se în preajma localului „Aura”, amplasat la intersecția
str. Vadul lui-Vodă cu str. Maria Dragan din mun. Chișinău, urmărind
scopul sustragerii bunurilor altei persoane cu însușirea lor ulterioară, a
comis un atac tâlhăresc însoțit de violență periculoasă pentru viața și
sănătatea persoanei asupra lui Cimpoi Vasile Ion, în timpul căruia i-a aplicat
ultimului multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale
corpului, provocându-i acestuia conform Raportului de expertiză medico-
legală nr.2188/D din 05.09.2008, traumatism cranio-cerebral închis,
1
comoție cerebrală, plagă a feței în regiunea zigomatică pe stânga,
encefalopatie mixtă grad II, calificate ca vătămări corporale ușoare și care au
cauzat dereglarea sănătății de scurtă durată, după ce a sustras în mod
deschis de la Cimpoi Vasile Ion un lănțișor confecționat din aur, cu greutatea
de 25 grame la preț de 15 000 lei și o brățară confecționată din aur, cu
greutatea de 20 grame la preț de 12 000 lei, după care cu bunurile sustrase
s-a ascuns de la locul comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate
Cimpoi Vasile o daună materială considerabilă în sumă totală de 27 000 lei.
Astfel, acțiunile lui Cristea Mihail au fost încadrate juridic în baza
art.188 alin. (2) lit. b) și f) Cod penal, după indicii calificativi - ” tâlhăria,
adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor,
însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate,
săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile.”
Nefiind de acord cu sentința avocatul Russu Alexandr în numele
inculpatului Cristea Mihail, a declarat apel solicitând casarea sentinței și
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care Cristea Mihail învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute
la art. 188 alin. (2), lit. b), f) Cod penal, să fie achitat.
În situația de condamnarea a lui Cristea Mihail, a pronunța o nouă
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a dispune
recalificarea acțiunilor lui Cristea Mihail din art.188 alin.(2), lit. b), f) Cod
penal în art. 188 alin. (1) Cod penal, cu aplicarea pedepsei penale sub formă
de închisoare pe un termen de 4 ani (potrivit sancțiunii prevăzute în Cod penal
din an. 2008 momentul comiterii faptei-penale), cu aplicarea concomitentă a
prevederilor art.90 Cod penal și suspendarea condiționată a executării
pedepsei pe un termen de 5 ani.
3.1. În motivarea apelului apărarea a menționat următoarele:
- prima instanță incorect a stabilit circumstanțele de fapt și eronat a
conchis că inculpatul este vinovat de comiterea infracțiunii art. 188 alin.(2),
lit. b), f) Cod penal, așa cum probele anexate la dosar nu demonstrează acest
fapt;
- instanța nu a motivat care acțiuni concrete au fost săvârșite de către
inculpat, or instanța a ajuns la concluzia că acesta a comis un atac asupra
lui Cimpoi Vasile cu scopul de a putea sustrage bunurile acestuia. Din
declarațiile părții vătămate și a martorilor nu poate fi confirmat faptul că,
Cristea Mihail a comis atacul tâlhăresc asupra părții vătămate, urmat de
sustragerea ulterioara a bunurilor acestuia;
- învinuirea înaintată de către organul de urmărire penală este bazată
doar pe presupuneri că Cristea Mihail, întrucât acesta din start a negat
faptul comiterii infracțiunii încriminate, iar probele administrate de acuzare
nu sunt pasibile de a demonstra faptul că inculpatul a comis infracțiunea
încriminată. În realitate partea vătămată duce în eroare toți participanții la
proces, din speță, iar adevărată victimă fiind însuși Cristea Mihail;
- nu a fost probat existența cuantumul prejudiciului cauzat și anume
proporțiile considerabile, întrucât la partea vătămată nu s-au stabilit acte de
proveniență a procurării, posesiunii bijuteriilor din aur. Mai mult nu a fost
2
administrată nici o probă (fotografie) ce ar atesta faptul că până la momentul
presupusului atac tâlhăresc partea-vătămată a avut în posesie bijuterii din
aur;
- în cazul în care se ajunge la o eventuală concluzie de vinovăției a
inculpatului Cristea Mihail în comiterea infracțiunii dedus judecății potrivit
art.188 Cod penal, este oportun de a dispune aplicarea față de Cristea Mihail
a prevederilor art. 90 Cod penal, ținând cont de tergiversarea cauei penale.
La caz inculpatul a fost deferit anchetei penale din anul 2008, astfel timp de
13 ani i-au fost cauzate suferințe de ordin psihologic din cauza că, a fost
urmărit penal o perioadă atât de îndelungată (mai ales în situația când
acesta a indicat că nu a comis fapta penală).
4.1. Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din
05 octombrie 2021, a fost respins ca nefondat apelul declarat cu menținerea
sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, la
pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de fapt
și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Cristea Mihail a săvârșit
infracțiunea imputată, acțiunile acestuia corect fiind încadrate juridic în
baza art.188 alin. (2), lit. b) și f) Cod penal, conform indicilor calificativi -
„atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit
de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit
de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”.
Instanța de apel a reținut, că deși inculpatul Cristea Mihail nu a
recunoscut vina, vinovăția în comiterea infracțiunii imputate a fost
confirmată prin următoarea sistemă de probe analizate și apreciate de
instanța de apel prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală,
care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele,
cum ar fi: declarațiile părții vătămate Cimpoi Vasile, declarațiile martorilor
Șaptefrați Dumitru, Petrașcu Dumitru, Beghiu Nicolae, precum și prin
probele scrise: conținutul procesului-verbal privind recunoașterea persoanei
după fotografie din 28.03.2009 (vol. I, f.d.63); conținutul procesului-verbal
privind recunoașterea persoanei după fotografie din 31.03.2009 (vol. I,
f.d.76); conținutul procesului-verbal privind recunoașterea persoanei după
fotografie din 28.08.2008 (vol. I, f.d.81); conținutul procesului-verbal de
confruntare din 03.10.2016 (vol. I, f.d.69-70); conținutul procesului-verbal
de confruntare din 19.05.2010, (vol. I, f.d.77-78); conținutul procesului-
verbal de confruntare din 19.05.2010, efectuată între martorul Beghiu
Nicolae și învinuitul Cristea Mihail (vol. I, f.d.82-83); Raportul de expertiză
medico-legală nr.2188/D din 05.09.2008, potrivit căruia la Cimpoi Vasile a
fost constatat traumatism cranio-cerebral închis. Comoție cerebrală. Plagă a
feței în regiunea zigomatică pe stânga. Encefalopatie mixtă grad II, care a
cauzat dereglarea sănătății de scurtă durată, calificându-se ca vătămări
corporale ușoare (vol. I, f.d.56).
Astfel, instanța de apel a remarcat că prima instanță, judecând cauza,
a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat
partea vătămată, martorii, a cercetat materialele administrate de organul de
urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv și corect a conchis că
3
vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate a fost dovedită
integral.
De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat
argumentul apelantului privind lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor
infracțiunii imputate, or analizând probatoriul administrat în cadrul
cercetării judecătorești, s-a demonstrat cu certitudine întrunirea în acțiunile
inculpatului a tuturor elementelor infracțiunii încriminate în circumstanțele
constatate corect de către prima instanță.
Instanța de apel a apreciat invocarea părții apărării privind inexistența
bijuteriilor din aur la partea vătămată, ca fiind o poziția de apărare și a
menționat că existența bijuteriilor la partea vătămată a fost confirmată prin
declarațiile martorului Șaptefrați Dumitru, care a declarat că „ atunci când
mergea în mașină, Cimpoi Vasile avea brățara și lanțul de la gât. Bijuteriile lui
Cimpoi Vasile știa că sunt din aur, fiindcă le-a verificat, cunoaște ce este aur și
știe cum arată alte metale, a pus mâna pe lanțul lui mai înainte de asta și
confirmă că este din aur, nu a văzut dacă are probă.”
Totodată și martorul Petrașcu Dumitru a confirmat că, „atunci când se
afla în mașină și când a văzut bijuteriile din aur la Vasile, era spre seară deja,
când s-au întâlnit în centru era ziua, dar când au ajuns la barul "Aura" deja
se întunecase. Aurul la Vasile bătea la ochi, fiindcă era dezgolit, el le purta
deschis, așa ca țiganii. Personal nu a pus mâna pe bijuteriile din aur ale lui
Vasile, prima dată atunci l-a văzut. Nu a luat proba dacă bijuteriile erau din
aur, dar luceau ca aurul.”
La fel, instanța de apel a respins și argumentele părții apărării precum
că, prima instanță nu a motivat care acțiuni concrete au fost săvârșite de
către inculpat, dacă acesta a comis un atac asupra lui Cimpoi Vasili cu
scopul de a putea sustrage bunurile acestuia, întrucât prin declarațiile părții
vătămate Cimpoi Vasile s-a constatat faptul că, în timp ce inculpatul i-a
aplicat lovituri părții vătămate, i-a rupt lanțul de la gât, ca ulterior în moment
ce partea vătămată stătea fără puteri jos, cineva din colegii inculpatului i-a
spus acestuia să rupă brățara de pe mâna părții vătămate, prin urmare
inculpatul i-a deschis brățara pentru că era groasă și nu putea să o rupă.
Absența bijuteriilor părții vătămate în urma conflictului a fost confirmat prin
declarațiile martorilor care inițial le-au văzut la partea vătămată.
Instanța de apel a ajuns la concluzia că, inculpatul Cristea Mihail a
avut intenția directă de a sustrage bijuteriile de la partea vătămată Cimpoi
Vasile, prin aplicarea violenței, cauzându-i vătămări corporale confirmate
prin Raportul de expertiză medico-legală nr.2188/D din 05.09.2008, potrivit
căruia la Cimpoi Vasile a fost constatat traumatism cranio-cerebral închis.
Comoție cerebrală. Plagă a feței în regiunea zigomatică pe stânga.
Encefalopatie mixtă grad II, care a cauzat dereglarea sănătății de scurtă
durată, calificându-se ca vătămări corporale ușoare.
Cu referire la argumentul apelantului privind recalificarea acțiunilor
inculpatului Cristea Mihail din art.188 alin.(2) lit. b), f) Cod penal în art.
188 alin. (1) Cod penal, instanța de apel a statuat că acest temei nu și-a găsit
confirmarea, or s-a stabilit cert și fără careva dubii, că faptele expuse în
învinuire își regăsesc confirmarea prin probele administrate și cercetate în
4
ședința de judecată, suplimentar în instanța de apel.
În acțiunile inculpatului Cristea Mihail se regăsesc semnele calificative
ale infracțiunii de tâlhărie, săvârșită de mai multe persoane, cu cauzarea de
daune în proporții considerabile, fapt confirmat prin declarațiile părții
vătămate și a martorilor.
La caz s-a constatat cu certitudine că, la 05 august 200 a avut loc
comiterea infracțiunii de către inculpat și de către alte persoane care erau
împreună cu inculpatul și anume era un grup de persoane, 6 bărbați și 4
femei, erau în jur de 10 persoane.
Totodată, s-a constatat că anume inculpatul a sustras bijuteriile părții
vătămate, dar și restul persoanelor aflate împreună cu inculpatul au
participat la comiterea infracțiunii și anume prin aplicarea loviturilor părții
vătămate și persoanelor care erau împreună cu partea vătămată.
Prin urmare, instanța de apel a conchis că, prima instanță întemeiat a
stabilit vinovăția inculpatului Cristea Mihail în comiterea faptelor
incriminate revăzute la art. 188 alin. (2), lit. b) și f) din Codul Penal, și-a găsit
confirmare dincolo de orice dubiu rezonabil.
Referitor la pedeapsa stabilită, instanța de apel a reținut că prima
instanță a dat deplină eficientă prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal,
ținând cont de circumstanțele cauzei, de gravitatea infracțiunii săvârșite -
potrivit art.16 alin.(4) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor grave,
de motivul acesteia - a comis infracțiunea cu intenție, de personalitatea celui
vinovat - nu este integrat în societate și angajat în câmpul muncii, de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală -
anterior a fost condamnat pentru fapte similare, de condițiile de viață ale
familiei acestuia, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și
reeducării inculpatului, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă, în măsură să-și
atingă scopul de corectare și reeducare.
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocatul Russu
Alexandr în numele inculpatului Cristea Mihail, a declarat recurs ordinar
prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1), pct.4), 6), 10) și 12) Cod de
procedură penală, a solicitat casarea deciziei instanței de apel cu remiterea
cauzei la rejudecare, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată
de către instanța de recurs.
5.1. În motivarea recursului, avocatul a menționat că:
- la caz nu s-au adus probe convingătoare că inculpatul ar fi comis
fapta, mai mult analizând declarațiile părții vătămate și declarațiile
martorilor se constată faptul că acestea nu cunosc cu certitudine cine a
aplicat lovituri lui Cimpoi Vasile, cine a sustras bunurile acestuia, ca urmare
declarațiile acestor participanți la proces sunt insuficiente și nu pot fi puse
la baza sentinței de condamnare;
- instanța de apel nu a stabilit cert dacă Cristea Mihail a comis fapta
prejudiciabilă de care este învinuit și care a fost rolul acestuia la comiterea
infracțiunii de autor, organizator, instigator sau complice;
- declarațiile părții-vătămate Cimpoi Vasile nu demonstrează vinovăția
cet. Cristea Mihail, dimpotrivă aceste declarații se contrazic expres cu
declarațiile date de inculpat, care nu au fost combătute prin careva probe
5
concludente, acțiuni de confruntare. Nerecunoașterea vinei și lipsa unui
probatoriu de învinuire pe cauza dată, demonstrează cu certitudine
nevinovăția inculpatului în comiterea infracțiunilor încriminate, la caz
operează principiul nevinovăției;
- latura subiectivă a tâlhăriei se caracterizează prin vinovăție sub forma
intenției directe, calificată prin scopul acesteia - de sustragere obligatoriu de
stabilit. Pentru existența infracțiunii de tâlhărie este important ca apariția
scopului de sustragere la făptuitor să preceadă acțiunea de atac însoțită cu
aplicarea violenței sau amenințarea cu violenței. Din declarațiile victimei și
ale martorilor acuzării, precum și alte probe din dosar rezultă că inculpatul
nu a avut ce să sustragă de la victimă (în situația în care eventual ar fi comis
fapta imputată), nefiind probat la acel moment sau până la presupusul atac
tâlhăresc existența în posesia victimei, existență careva bijuterii de aur;
- instanța nu a motivat absolut care acțiuni concrete au fost săvârșite
de către inculpat, ori instanța a ajuns la concluzia că acesta a comis un atac
asupra lui Cimpoi Vasile cu scopul de a putea sustrage bunurile acestuia,
fapt care nu a fost confirmat din declarațiile părții vătămate și a martorilor;
- nevinovăția inculpatului se confirmă prin însăși declarațiile sale, care
a indicat că nu a comis fapta ce i se încriminează, nu a lovit pe cet. Cimpoi
Vasile sau pe alte persoane, nu a sustras careva bunuri sau bijuterii din aur
de la partea vătămată sau alte persoane, mai mult nu a fost prezent fizic la
locul și ora comiterii faptei;
- instanța de apel a dispus examinarea cauzei-penale într-o ședință
unică, în lipsa dovezii citării legale a cet. Cristea Mihail, fapt ce a dus la
încălcarea dreptului la un proces echitabil prevăzut de prevederile art.3,5,6,
CEDO;
- în cazul în care instanța ajunge la eventuală concluzie de vinovăție a
inculpatului Cristea Mihail, acțiunile acestuia ,urmează a fi recalificate în
art. 188 alin.(1) Cod penal (în redacția an.2008), întrucât la caz nu au fost
probate calificativele de la lit. b) „ de două sau mai multe persoane” și lit. f) „
cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Deși inculpatul este învinuit
în comiterea faptei „de două sau mai multe persoane” acest aspect nu a fost
probat de acuzare, în dosar nu se regăsește careva probă directă în acest
sens. Cuantumului proporțiilor considerabile nu s-a probat prin careva acte
de proveniență de la partea-vătămată a procurării, posesiunii bijuteriilor din
aur invocate ca fiind sustrase, sau măcar prețul/sau aproximativ a acestor
bijuterii, mai mult nu s-a administrat nici o proba/fotografie ce ar atesta
faptul că până la presupusul atac tâlhăresc partea-vătămată a avut în
posesie bijuterii din aur menționate;
- la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului, instanța
de apel nu a luat în considerație faptul că cet. Cristea Mihail a fost menținut
în stare de arest pe perioada: 14.05.2010-08.06.2010; 01.02.2016 -
18.06.2016; nu s-a eschivat de la prezentarea la instanța de judecată, fiind
prezent la toate ședințele în prima instanță; de cumulul de circumstanțe
atenuante - are un loc de trai permanent; are întemeiată o familie; se
caracterizează pozitiv la locul de trai; nu a comis careva fapte penale până
în prezent; de la momentul comiterii infracțiunii au expirat cel puțin 2/3 din
termenul de prescripție pentru tragerea la răspundere penală prevăzut
6
pentru această infracțiune.
- la caz este necesar de a stabili o eventuală pedeapsă penală sub limita
de 5 ani, cu aplicarea concomitentă a prevederilor art.90 Cod penal pe un
termen de 5 ani;
În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1), pct.11) Cod de
procedură penală, procurorul Crijanovschi Sergiu a depus referință, pledând
pentru inadmisibilitatea recursului ca fiind vădit neîntemeiat. Totodată a
depus referință și avocatul Proca Victoria în numele părții vătămate
Cimpoi Vasile, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca vădit
neîntemeiat, deoarece instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele,
adoptând o hotărâre motivată.
Judecând recursul ordinar, în raport cu materialele cauzei, Colegiul
penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi respins ca inadmisibil,
din următoarele considerente.
În conformitate cu prevederile art.435 alin.(1), pct. 1) Cod de procedură
penală, judecând recursul instanța este în drept să respingă recursul ca
inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate.
Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate
expres de art.427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să
fie invocate de recurent, or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede
că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect Legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Din conținutul recursului declarat se atestă, că apărarea invocă în
calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427 alin.(1)
pct.4), 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 4) judecata a avut
loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului,
interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit
legii; 6) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția;
10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, precum
și când 12) faptei săvârșite s-a dat o încadrare juridică greșită.
În esență, argumentele părții apărării se concentrează asupra faptului
că instanța de apel a dat o apreciere eronată materialului probator prezentat
la dosar prin ce a concluzionat greșit asupra vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2), lit. b), f) Cod penal.
Însă, în raport cu alegațiile recurentului invocate în cererea de recurs,
instanța de recurs constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și
întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației penale și
procesual-penale.
Referitor la temeiul de recurs invocat de apărător, prin prisma pct.4)
alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, prin care susține că instanța de
7
apel i-a încălcat inculpatului dreptul la un proces echitabil, deoarece a
examinat cauza în lipsa acestuia, Colegiul penal lărgit, analizând actele și
lucrările dosarului în raport cu argumentele din recurs, constată că astfel
de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului
declarat.
În acest sens, Colegiul penal lărgit precizează că în speță, apel
împotriva sentinței a declarat avocatul Russu Alexandr în numele
inculpatului Cristea Mihail, fapt ce denotă că atât avocatul acestuia, cât și
inculpatul au cunoscut despre examinarea cauzei în ordine de apel.
Prin urmare, nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că
inculpatul nu a fost citat legal, or, la caz instanța a întreprins acțiuni
prevăzute de Lege în vederea înștiințării inculpatului despre data și ora
ședințelor de judecată.
Tot la acest capitol este necesar de evidențiat că, inculpatul fiind parte
apelantă, urma să depună personal suficientă diligență pentru a se informa
despre judecarea propriei cauze penale, în vederea susținerii apelului în fața
instanței de judecată, sau eventual să informeze instanța despre
imposibilitatea întemeiată de a se prezenta, însă la caz, instanța de apel
corect a sesizat faptul că inculpatul manifestă rea credința la exercitarea
propriei căi de atac.
Mai mult de atât, potrivit procesului verbal al ședinței de judecată se
constată că avocatul Russu Alexandr, ce a fost apărătorul ales al
inculpatului, a informat instanță de apel despre faptul că inculpatul
cunoștea despre ședința de judecată din 05.10.2021, însă acesta „se află la
700 km de orașul Chișinău și nu reușește să se prezinte.”(f. d.9-10 vol. IV), în
condițiile în care prin sentință i-a fost aplicată măsura preventivă – obligarea
de a nu părăsi țara, până la rămânerea definitivă a sentinței.
În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă aplicabilitatea la caz a
prevederilor art. 319 alin.(1) Cod de procedură penală, care stipulează că
judecarea cauzei poate avea loc numai dacă părțile sânt legal citate și
procedura de citare este îndeplinită. Ne înfățișarea părții în instanța de
judecată nu împiedică examinarea cauzei dacă în instanță s-a prezentat
avocatul ales sau avocatul care acordă asistența juridică garantată de stat,
care a luat legătura cu partea reprezentată.
Totodată, în conformitate cu prevederile art. 412 alin. (5) Cod de
procedură penală, neprezentarea părților legal citate în instanța de apel nu
împiedică examinarea cauzei.
Reieșind din prevederile menționate mai sus, Colegiul penal lărgit
reține că decizia instanței de apel privind examinarea cauzei în lipsa
inculpatului este întemeiată și nu afectează dreptul acestuia la un proces
echitabil, în contextul în care pe parcursul examinării cauzei, Cristea Mihail
a fost reprezentat de avocatul ales în baza de contract, Russu Alexandr, care
a susținut pe deplin apelul declarat în numele acestuia.
Aceste statuări sunt în concordanță și cu jurisprudența CtEDO, care
în § 35 din hotărârea în cauza Avramenco vs Moldova a specificat că nu poate
fi admisă cerința reclamantului cu privire la constatarea încălcării art. 6§1
CțEDO, în contextul în care acesta nu a prezentat motive întemeiate în
8
privința lipsei sale de la judecarea cauzei.
La acest capitol, Colegiul penal lărgit reține practica judiciară expusă
în hotărârea CtEDO, în cauza Năstase v. Republica Moldova din 17 ianuarie
2019 (cererea nr.74444/11), în care Curtea a relevat că „în cazul când prin
atitudinea sa, anume reclamantul a determinat examinarea cauzei în absența
sa de către instanțele judecătorești naționale, concluzionând că, prin acțiunile
sale, reclamantul a renunțat la dreptul său de a se apăra personal. Totodată,
având în vedere că prezenta cauză nu se referă la un acuzat necitat sau
nereprezentat de către un avocat și ținând cont de marja de apreciere a
autorităților naționale, Curtea a considerat că, de fapt, condamnarea
reclamantului în absența și refuzul instanțelor de a reexamina cauza în
prezența sa nu au constituit o pedeapsă disproporționată”.
Totodată, urmează de menționat și practica CtEDO în cauza Kattan
versus România (decizia din 21 ianuarie 2014), prin care s-a statuat că: „nu
va fi încălcat art.6 din CEDO, în cazul când inculpatul contribuie la crearea
unei situații, în care în mod rezonabil a putut prevedea consecințele
comportamentului său - examinarea cauzei în lipsa sa. În cazul când
inculpatul a cunoscut despre desfășurarea judecății și nu s-a prezentat în fața
instanțelor, este vorba despre o condiție procesuală culpabilă a inculpatului”.
În acest context, Colegiul penal lărgit consideră că nu pot fi imputate
instanței de apel motivele de necitare legală a inculpatului, în situația în care
ultimul nu a prezentat motive plauzibile care ar genera concluzia că ultimul
a întreprins toate măsurile de a se prezenta în instanță și de a oferi informația
despre locul aflării sale.
În continuare, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de
drept prevăzută de art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul
penal lărgit constată că, astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea
la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul că instanța de apel, la
examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414 alin. (1), (5), 417 alin.
(8) Cod de procedură penală și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele
pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Colegiul penal lărgit notează că în decizia adoptată instanță de apel s-
a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat
de avocatul Russu Alexandr în numele inculpatului Cristea Mihail, ce țin de
soluția de constatare a vinovăției acestuia în comiterea infracțiunii
încriminate. Instanță de apel întemeindu-și soluția just în baza probelor
cercetate de prima instanță, verificate și apreciate corect de instanță de apel
prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, unele mijloace
de probe fiind reexaminate nemijlocit în instanța de apel, fiind descrise și
analizate în decizia instanței de apel (f.d.29-30 vol.IV).
La fel, Colegiul penal lărgit conchide că decizia instanței de apel
cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția corectă de menținere a
sentinței primei instanțe, prin care Cristea Mihail a fost recunoscut vinovat
și condamnat pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit.
b), f) Cod penal, just constatând că prin probele administrate, verificate în
instanța de apel, se demonstrează vinovăția inculpatului Cristea Mihail în
9
comiterea acestei infracțiuni, precum și prezența elementelor infracțiunii
încriminate în acțiunile inculpatului Cristea Mihail.
Colegiul penal reține că, nu pot fi acceptate argumentele recurentului
invocate în apel și repetat în recursul ordinar, ce țin de aprecierea
circumstanțelor și a probelor în prezenta speță, or din decizia instanței de
apel rezultă cert că toate probele administrate în prezenta cauză penală au
fost apreciate de instanța de apel prin coroborare între ele, conform
prevederilor art. 27, 101 Cod de procedură penală, fără a admite careva erori
de fapt sau de drept, iar la acest aspect instanța de apel s-a expus în decizie
cu privire la motivele respingerii argumentelor părții apărării și acceptării
probelor prezentate de partea acuzării, cu respectarea rigorile dictate de
principiul contradictorialității stipulat în art. 24 Cod de procedură penală.
Mai mult ca atât, Colegiul penal lărgit consideră necesar de a sublinia
și faptul că, aprecierea sau reaprecierea în modul propus de către autorul
recursului, nu se încadrează în prevederile art.427 Cod de procedură penală,
iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza hotărârii primei
instanțe, apoi verificate și reapreciate de către instanța de apel, prin
continuarea judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru
reexaminarea cauzei.
La etapa judecării recursului, instanța de recurs nu analizează
conținutul mijloacelor de probă, nu dă apreciere materialului probator și nu
stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic
inferioare, aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.
Colegiul penal lărgit nu a constatat discrepanța între cele reținute de
instanța de apel în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al
probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință
pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă.
Astfel, Colegiul penal lărgit conchide, în conformitate cu prevederile
art.414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, a
verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate
de prima instanță și conform materialelor din dosar, ajungând corect la
concluzia că sentința atacată urmează a fi menținută, or, în fapt, decizia
instanței de apel corespunde tuturor prevederilor legii de procedură penală,
ea fiind legală și întemeiată. Instanța de apel acordând răspunsuri la toate
argumentele esențiale din apel în raport cu concluziile primei instanțe,
specificând motivele pe care și-a întemeiat soluția, astfel aceasta fiind una
legală și întemeiată, iar instanța nu a admis vreo eroare gravă de fapt.
În acest sens, se atestă că instanța de apel nu a comis vreo eroare de
fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea și corectitudinea deciziei contestate
și ar cădea sub incidența temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1),
pct. 6) Cod de procedură penală.
Cu referire la eroarea de drept prevăzută de art.427 alin.(1), pct.12)
Cod de procedură penală, potrivit căreia, faptei săvârșite s-a dat o încadrare
juridică greșită, invocată de recurent, Colegiul penal lărgit constată că
alegațiile recurentului în respectiva parte la fel sunt vădit neîntemeiate.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în
recursul declarat, Colegiul penal lărgit atestă că împrejurările menționate în
10
partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1.
din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat
și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpatului,
în conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor
de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar care au
fost apreciate în conformitate cu prevederile art.101 alin.(1) Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității,
veridicității și coroborării lor, instanța de apel pronunțându-se argumentat
și detaliat asupra motivelor pentru care a respins versiunile apărării, probele
administrate pe caz demonstrând ferm prezența în acțiunile inculpatului
Cristea Mihail a elementelor infracțiunii prevăzute la art.188 alin.(2) lit. b),
f) Cod penal, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii
bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei
agresate, săvârșit de mai multe persoane, cu cauzarea de daune în proporții
considerabile.
Potrivit jurisprudenței naționale, atacul săvârșit asupra unei persoane
în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prevăzută de art.188 Cod
penal, adică tâlhăria, se consideră fapta prejudiciabilă principală exprimată
prin sustragere în formă consumată sau sub formă de tentativă, și cea
adiacentă manifestată prin atacul săvârșit asupra unei persoane, însoțit
alternativ de violența periculoasă pentru viața și sănătatea ei sau prin
amenințarea aplicării unei asemenea violențe, ce este îndreptată spre
atingerea scopului sustragerii, prestabilit în prealabil, ce comportă datorită
metodei de operare, un pericol real pentru viață și sănătate, latura subiectivă
exprimându-se prin vinovăție, ce preia strict forma intenției directe,
făptuitorul dându-și seama de caracterul și urmările prejudiciabile, dorindu-
le în mod conștient, fiind o infracțiune formală, consumată din momentul
atacului asupra victimelor în vederea sustragerii bunurilor materiale.
Totodată, Colegiul penal lărgit reține că pentru încadrarea acțiunilor
criminale la componența tâlhăriei, important rămâne a fi modul în care
victima a acceptat caracterul real și iminent al atacului, cu consecințele lui,
pentru calificare ne având relevanță forma exteriorizării amenințării, care de
cele mai multe ori se exprimă prin cuvinte, dar și prin gesturi sau acțiuni
concludente (pe baza cărora se poate trage o concluzie), important fiind
faptul ca amenințarea, să fie expusă într-o formă evident clară victimei, fiind
percepută de aceasta ca fiind reală și imediată, creând convingerea că, în caz
dacă făptuitorul, în timpul săvârșirii infracțiunii, va întâmpina împotrivire
din partea victimei, amenințarea va fi realizată de îndată.
În speță, s-a stabilit cert că, pentru a obține bunurile care aparțin părții
vătămate Cimpoi Vasile (bijuterii din aur), Cristea Mihail a aplicat în privința
părții vătămate violență periculoasă pentru viața și sănătatea acestuia, fapt
confirmat prin Raportul de expertiză medico-legală nr.2188/D din
05.09.2008, la Cimpoi Vasile a fost constatat traumatism cranio-cerebral
închis. Comoție cerebrală. Plagă a feței în regiunea zigomatică pe stânga.
Encefalopatie mixtă grad II, care a cauzat dereglarea sănătății de scurtă
durată, calificându-se ca vătămări corporale ușoare (vol. I, f.d.56).
Partea vătămată Cimpoi Vasile, fiind audiată în cadrul ședinței de
11
judecată, a declarat că Cristea Mihail este persoana care nemijlocit l-a lovit
cu pumnii și picioarele, după care i-a sustras bijuteriile din aur, astfel dânsul
a perceput acțiunile acestuia ca fiind periculoase și cu intenție directă de a-
i cauza vătămări periculoase pentru viață și sănătatea acesteia.
Astfel, instanța de recurs reține ca fiind corectă concluzia instanței de
apel privind determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între
semnele faptelor prejudiciabile săvârșite de inculpat și semnele componenței
de infracțiune prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, or la acest
capitol instanța de apel corect a reținut declarațiile părții vătămate Cimpoi
Vasile cît și ale martorilor Șaptefrați Dumitru, Petrașcu Dumitru, Beghiu
Nicolae, care au indicat direct și fără echivoc asupra lui Cristea Mihail, ca
fiind cel care l-a agresat pe Cimpoi Vasile și de la care a sustras în mod
deschis un lănțișor confecționat din aur, cu greutatea de 25 grame la preț de
15 000 lei și o brățară confecționată din aur, cu greutatea de 20 grame la
preț de 12 000 lei, după care cu bunurile sustrase s-a ascuns de la locul
comiterii infracțiunii, cauzându-i părții vătămate Cimpoi Vasile o daună
materială considerabilă în sumă totală de 27 000 lei.
Colegiul penal lărgit respinge ca fiind neîntemeiate argumentele
recurentului precum că, nu a fost probat calificativul de la lit. b) „ de două
sau mai multe persoane”, or la caz s-a demonstrat cu certitudine ca la 05
august 2008, Cristea Mihail împreună cu un grup de persoane, identitatea
cărora nu a fost stabilită de către organul de urmărire penală și în privința
cărora prin Ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul
Ciocana, Moraru Corneliu din 23 august 2019, cauza penală a fost disjunsă
într-o procedură separată (f.d.92 vol. III), i-au aplicat părții vătămate
multiple lovituri cu pumnii și picioarele în diferite regiuni ale corpului,
provocându-i vătămări corporale ușoare. Acest fapt a fost confirmat atât prin
declarațiile părții vătămate Cimpoi Vasile, cât și prin declarațiile martorilor
Șaptefrați Dumitru, Petrașcu Dumitru, Beghiu Nicolae.
Totodată, Colegiul penal lărgit nu poate reține nici alegațiile
apărătorului precum că nu a fost probat calificativul de la lit. f) „cauzarea de
daune în proporții considerabile”, deoarece nu a fost demonstrată că partea-
vătămată a avut în posesie bijuterii din aur până la atac, or instanțele de
fond corect au apreciat că în speță, existența bijuteriilor din aur la Cimpoi
Vasile la momentul comiterii atacului tâlhăresc, a fost demonstrată prin
declarațiile martorului Șaptefrați Dumitru, care a indicat că „atunci când
mergea în mașină, Cimpoi Vasile avea brățara și lanțul de la gât. Bijuteriile lui
Cimpoi Vasile știa că sunt din aur, fiindcă le-a verificat, cunoaște ce este aur și
știe cum arată alte metale, a pus mâna pe lanțul lui mai înainte de asta și
confirmă că este din aur, nu a văzut dacă are probă.”
La fel și martorul Petrașcu Dumitru a relatat că, „atunci când se afla în
mașină și când a văzut bijuteriile din aur la Vasile, era spre seară deja, când
s-au întâlnit în centru era ziua, dar când au ajuns la barul "Aura" deja se
întunecase. Aurul la Vasile bătea la ochi, fiindcă era dezgolit, el le purta
deschis, așa ca țiganii. Personal nu a pus mâna pe bijuteriile din aur ale lui
Vasile, prima dată atunci l-a văzut. Nu a luat proba dacă bijuteriile erau din
aur, dar luceau ca aurul.”
12
Colegiul penal lărgit notează că declarațiile martorilor vizați, audiați
sub jurământ și preîntâmpinați de răspundere penală pentru declarații false,
conform art.312 Cod de procedură penală, indică direct că „anume inculpatul
a sustras bijuteriile părții vătămate, dar și restul persoanelor aflate împreună
cu inculpatul au participat la comiterea infracțiunii și anume prin aplicarea
loviturilor părții vătămate, precum și asupra prezenței bijuteriilor din aur la
partea vătămată, iar circumstanțe care ar pune la îndoială declarațiile
acestora, lipsesc.
Prin urmare, instanța de recurs menționează că, este lipsită de temei
solicitarea recurentului privind reîncadrarea acțiunilor inculpatului în baza
art.188 alin.(1) Cod penal, or instanța de apel, în urma cercetării probelor,
corect a stabilit în acțiunile inculpatului prezența tuturor elementelor
constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), f) Cod penal.
Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că, în speță,
nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului prezența erorii de drept
prevăzută de art.427 alin.(1) pct.12) Cod de procedură penală.
Instanța de recurs reține că, în prezenta speță, nu și-a găsit
confirmarea nici temeiul pentru recurs semnalat de către recurent prevăzut
la pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, deoarece instanța de apel
și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență
prevederilor art. art.61, 75, Cod penal.
Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanțele de fond just au
concluzionat că în cazul în care inculpatul a comis infracțiunea prevăzută
de art. 188 alin. (2) lit. b), f) Cod penal, care se pedepsește în exclusivitate cu
închisoare de la 6 la 12 ani, cu amendă în mărime de la 500 la 1500 unități
convenționale, pedeapsa aplicată pe un termen de 7 ani închisoare este
proporțională și echitabilă în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii
săvârșite, cu persoana inculpatului, care deși anterior a fost condamnat, nu
s-a corectat și a comis intenționat o nouă infracțiune gravă, instanța de apel
oferind acestui aspect o atenție corespunzătoare și o motivare întemeiată de
susținere a sentinței.
Astfel, Colegiul penal, având în vedere veridicitatea argumentelor
instanțelor ierarhic inferioare în motivarea soluției lor și în virtutea
corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile, conchide că o acceptă
și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în
pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010,
statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze
deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat
pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),
cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,
fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod,
să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
În acest context, Colegiul penal lărgit conchide că, în prezenta cauză
nu se constată admiterea erorilor de drept semnalate de avocat și prevăzute
de art. 427 alin. (1) pct.4), 6), 10) și 12) Cod de procedură penală, iar la
judecarea acestei cauze în ordine de apel, instanța a respectat cu strictețe
prevederile legale prescrise de art. art. 414-419 Cod de procedură penală,
13
pronunțând o hotărâre legală și întemeiată, de aceea recursul urmează a fi
respins, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit
D E C I D E :
Se respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul
Russu Alexandr în numele inculpatului Cristea Mihail, cu menținerea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2021,
în cauza penală în privința lui Cristea Mihail xxxxx.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 23 iunie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Plămădeală Ghenadie
Toma Nadejda
Țurcan Anatolie
Cobzac Elena
14