1ra-71/22 — Art.27, 248 alin.5 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Hâncești, sediul Central din 15 aprilie 2021, Gurschii Vitalie xxxxx a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 27, 248 alin. (5), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi a fost condamnat la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 (trei) ani, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani. S-a încasat de la Gurschii Vitalie în beneficiul Statului cheltuielile judiciare pentru efectuarea rapoartelor de expertiză, în sumă totală de 27 720,00 (douăzeci și șapte mii șapte sute douăzeci) lei. Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte: - mijlocul de transport marca „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXXși semiremorca atașată marca „Schmitz” cu 1 numărul de înmatriculare XXXXXX; cheia de contact a mijlocului de transport „Xxxxxx” cu n/î XXXXXX; certificatul de înmatriculare nr. xxxxxx din 28.09.2017; certificatul de înmatriculare nr. xxxxxx din 22.08.2017, care se află la păstrare în camera corpurilor delicte al DUP al SV - a fost restituit proprietarului sau posesorului legal; - cartela conducătorului auto cu nr.xxxxx și banda „VDO” din tahograful instalat în mijlocul de transport de model „Xxxxxx” cu n/î XXXXXX, anexate la materialele cauzei penale - de restituit proprietarului; - Mijloacele bănești în sumă de 1.560.665 (un milion cinci sute șaizeci mii șase sute șaizeci și cinci) euro, transmise spre păstrare în contul Ministerului Finanțelor, Trezoreria regională Chișinău, bugetul de Stat (nr. codului IBAN: XXXXXX, încasați conform ordinului de încasare a numerarului nr. 40501 din 29 aprilie 2020) - s-a confiscat în beneficiul statului; - mijloacele bănești în sumă de 50020 (cincizeci mii douăzeci) euro, transmise spre păstrare în contul Ministerului Finanțelor, Trezoreria regională Chișinău, bugetul de Stat (nr. codului IBAN: XXXXXX, încasați conform ordinului de încasare a numerarului nr. 99598 din 07 mai 2020) - s-au confiscat în beneficiul statului; - 1 (una) bancnotă cu nominalul de 20 (douăzeci) euro care este parțial deteriorată, fiind vizibil doar numărul 136141 - s-a confiscat în beneficiul statului; - 1 (una) bancnotă cu nominalul de 50 (cincizeci) euro cu seria SA 0873977341, care este falsă - s-a dispus nimicirea acesteia; - utilajul destinat pentru fabricarea pachetelor de țigări (ambalajul) împachetat în 7 (șapte) cutii 3 (trei) lăzi și 1 (unu) sac, care se află la păstrare în camera de păstrare a corpurilor delicte a DUP al SV - a fost trecut în proprietatea statului; - 11 suporturi tehnice „DVD-R” cu inscripția pe fiecare „18.04.2020 Vama Leușeni, depistarea mijloacelor bănești, cu numărul 1 până la 11” și un suport tehnic de model „CD-R” cu inscripția pe el „18.04.2020 Vama Leușeni, Imagini și Planșa CFL și Numărare”, atașate la dosar - s-a dispus a fi păstrate la cauza penală pe tot parcursul păstrării acestora; - 2 suporturi tehnice „DVD-R” cu inscripția pe fiecare „29.04.2020 Vama Leușeni, numărarea mijloacelor bănești, cu numărul 2.1 și 2.2”; 6 suporturi tehnice „DVD-R” cu inscripția pe fiecare „29.04.2020 Vama Leușeni, depistarea mijloacelor bănești cu nr 1.1; 1.2; 1.3; 1.4; 1.5; 1.6” și un suport tehnic de model „CD-R” cu inscripția pe el „29.04.2020 Vama Leușeni, Imagini și Planșa (jpg, doc), atașate la dosar - s-a dispus a fi păstrate la cauza penală pe tot parcursul păstrării acestea; - purtătorul optic de informație care conține 4 (patru) fișiere cu coordonatele GPS și traseele de deplasare pentru camionul „Xxxxxx” cu n/î XXXXXX, intervalul de timp 01.04.2020 – 18.04.2020 și pentru camionul de model „Xxxxxx” cu n/î GBS xxxxxx intervalul de timp 01.09.2019 - 30.09.2019, atașate la dosar - s-a dispus a fi păstrate la cauza penală pe tot parcursul păstrării acesteia; - discul „DVD-R” cu înregistrările video din 18.04.2020 ora 08.00- 11.00 din cadrul postului vamal „PVF Leușeni”, atașate la dosar - s-a dispus a fi păstrate la cauza penală pe tot parcursul păstrării acestea; 2 - un plic sigilat de expertul criminalist cu ștampila „Expert Judiciar nr. 050”, anexă la raportul de expertiză nr. R-l569 în care se conține urmele papilare relevate de pe suprafața obiectelor, atașate la dosar - s-a dispus a fi păstrate la cauza penală pe tot parcursul păstrării acestea; - cutie din carton, sigilată cu bandă adezivă și sigiliu din hârtie cu inscripția 4 „Inspectoratul General al Poliției Centrul Tehnico-criminalistic și expertize judiciare în care se află ambalate obiectele anexate la 34/12/1R-l569 din 25.05.2020 și anume ambalajul în care au fost împachetate bancnotele ridicate la 18.04.2020, care se află la păstrare în camera corpurilor delicte al DUP al SV - s-a dispus a fi nimicită; - cutie din carton, sigilată cu bandă adezivă și sigiliu din hârtie cu inscripția pe el, RE 34/12/1-R- 1612 din 07.05.2020, cu semnătura expertului judiciar și ștampila cu nr. 096, în cutie se află ambalajele din polietilenă în care au fost împachetate bancnotele, care se află la păstrare în camera corpurilor delicte al DUP al SV - s-a dispus a fi nimicită; - telefonul mobil „Xiaomi Mi A2 Uite” de model „xxxxx” IMEE xxxxx și IMEE xxxxx, care se află la păstrare în camera corpurilor delicte al DUP al SV - de restituit proprietarului Gurschii Vitalie; - s-a dispus ridicarea sechestrului de pe mijlocul de transport „Xxxxxx” VIN: xxxxxx cu numărul de înmatriculare XXXXXX, aflat în proprietatea „Disofi-Trans” SRL, c/f xxxxxx, aplicat prin Încheierea judecătoriei Chișinău (sediul Ciocana) nr. 12- 214/2020 din 28.04.2020. S-a restituit lui Gurschii Vitalie suma de 10.000 (zece mii) euro.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat în fapt că: Gurschii Vitalie în perioada zilelor de 17-18 aprilie 2020, conform înțelegerii prealabile cu alte persoane, într-un timp și loc nestabilit de către organul de urmărire penală, prin dezasamblare, au ascuns în torpedoul camionului de model „Xxxxxx” cu numere de înmatriculare XXXXXX, valută străină în sumă de 50 020 euro, în bancnote în câte 10 euro, împachetate în vacuum, iar în habitaclul camionului au camuflat și ascuns sub îmbrăcăminte în zona odihnă a camionului în bagajul de mână și cinci pachete de polietilenă valută străină în sumă de 1 570 735 euro, în bancnote în câte 50, 20, 10 și 5 euro, la fel împachetate în vacuum. Astfel, la 18 aprilie 2020, aproximativ la ora 09:30 min., Gurschii Vitalie, fiind angajat al companiei de transport „Disofi-Trans” SRL, conducând mijlocul de transport de model „Xxxxxx” cu numere de înmatriculare XXXXXX, cu remorca de model „Schmitz”, cu numere de înmatriculare XXXXXX, ce aparțin companiei de transport, s-a prezentat la pista de intrare camioane a PVI „Leușeni”, pe direcția „intrare în țară”, din România. Acționând de comun acord cu alte persoane care sunt în curs de identificare, cu scopul trecerii ilegale peste frontiera vamală a Republicii Moldova a mijloacele financiare în valută străină, cunoscând despre faptul că potrivit prevederilor art.31 alin.(2) lit. b) a Legii nr. 1569-XV din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice”, era obligat de a declara în scris organelor vamale la introducerea pe teritoriul Republicii 3 Moldova a valutei străine suma ce depășește 10 000 euro, nu a declarat controlului vamal faptul deținerii în bagajul de mână și 5 pachete de polietilenă ce se aflau camuflate în habitaclul camionului, în care se afla valută străină în sumă totală de 1 570 735 euro, ce conform cursului oficial al BNM la zi, euro/19,27 lei, constituind echivalentul de 30 266 618,2 lei. Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr.75 din 27.04.2020, reprezintă 1021 bancnote cu nominalul de 5 euro, 15 992 bancnote cu nominalul de 10 euro, 28 533 bancnote cu nominalul de 20 euro, 16 701 bancnote cu nominalul de 20 euro, care sunt veridici, iar bancnota de 50 euro cu seria SA xxxxx este falsă, cât și cele ascunse în torpedoul camionului valută străină în sumă de 50 020 euro, ce conform cursului oficial al BNM la zi, euro/19,27 lei, constituind echivalentul de 963 885,4 lei și potrivit raportului de expertiză judiciară nr.76 din 05.05.2020, reprezintă 5002 bancnote cu nominalul de 10 euro, care sunt veridici, suma totală nedeclarată controlului vamal fiind de 1 620 755 euro constituind echivalentul de 31 230 503,6 lei, ceia ce depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate la momentul săvârșirii faptei (Hotărârea Guvernului nr. 678 din 27.12.2019). La fel, în circumstanțe analogice, Gurschii Vitalie intenționat nu a supus declarării și 7 ștanțe de tăiat hârtie sau carton, cuțite pentru ștanțe, produse de compania „Marbach”, în valoare de 146 000 lei, pe care le transporta și potrivit Legii nr.l569-XV din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice”, era obligat de a le declara. Ulterior, de către colaboratorii postului vamal „Leușeni”, fiind efectuat controlul fizic al mijlocului de transport de model „Xxxxxx” cu numere de înmatriculare XXXXXX, au fost depistate și ridicate mijloacele bănești menționate, în așa mod, din motive independente de voința făptuitorului Gurschii Vitalie nu a reușit să-și realizeze până la capăt intențiile infracționale. Astfel, Gurschii Vitalie, a încercat trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin nedeclarare și tăinuire de controlul vamal, a bunurilor, valoarea totală a cărora este de 31376503,6 lei. Astfel, acțiunile lui Gurschii Vitalie au fost încadrate juridic în baza art. art. 27, 248 alin. (5), lit. b) Cod penal, după indicii calificativi – ”tentativă de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a bunurilor valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop și prin nedeclarare, săvârșite de două sau mai multe persoane, care din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul”.

Nefiind de acord cu sentința pronunțată, a declarat apel procurorul, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivii modului stabilit pentru prima instanță, prin care Gurschii Vitalie să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art. 27, 248 alin. (5), lit. b) Cod penal la 4 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. Potrivit prevederilor art. 106 Codul penal a dispune: 4 - încasarea de la Gurschii Vitalie în beneficul Statului, contravalorii mijlocului de transport de model ”Xxxxxx” în suma de 591 509 lei. -confiscarea mijloacelor bănești în sumă de 1 570 665 euro, transmise spre păstrare în contul Ministerului Finanțelor, trezoreria regională Chișinău, bugetul de Stat (nr. codului IBAN: XXXXXX, încasați conform ordinului de încasare a numerarului nr. 40501 din 29 aprilie 2020) În rest a solicitat menținerea prevederilor sentinței. 3.1. În motivarea cererii de apel, procurorul a menționat că: - prima instanță neîntemeiat a aplicat prevederile art. 90 Cod penal; - conform prevederilor art. 106 Codul penal, confiscarea specială constă în trecerea, forțată și gratuită, în proprietatea statului a bunurilor indicate la alin. (2), în cazul în care aceste bunuri nu mai există, nu pot fi găsite sau nu pot fi recuperate, se confiscă contravaloarea acestora. Mijlocul de transport de model ”Xxxxxx” aparține cu drept de proprietate companiei de transport ”Disoli Trans" SRL, iar inculpatul a comis tentativă de contrabandă, cu utilizarea mijlocului de transport ”Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare xxxxx, contravaloarea acestuia este de 591509 lei, respectiv neîntemeiat s-a respins confiscarea contravalorii transportului; - instanța făcând trimitere la prevederile art. 3/1 lit. a) din Legea nr. 1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, potrivit căruia persoanele fizice sânt obligate să declare în scris numerarul și cecurile în moneda națională a Republicii Moldova, precum și numerarul și cecurile de călătorie în valută străină, în cazuri la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depășește 10000 euro (sau echivalentul lor) de persoană; - în cazul infracțiunii de contrabandă este neîntemeiată separarea valorii bunurilor pentru care se permite trecerea peste frontiera vamală fără declarare (până la 10 000 euro), de valoarea totală a mărfurilor trecute peste frontieră prin contrabandă. Or la caz, intenția făptuitorului a fost îndreptată spre trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin nedeclarare și tăinuire de la controlul vamal a bunurilor indicate în actul de acuzare, valoarea cărora nu poate fi delimitată, reieșind din prevederile Legii nr. 1569 din 20.12.2002 cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2021, a fost admis apelul procurorului, casată parțial sentința în partea respingerii confiscării speciale și restituirii mijloacelor bănești, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță după cum urmează: S-a dispus confiscarea specială din contul lui Gurschii Vitalie, în proprietatea Statului a contravalorii mijlocului de transport de model ”Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX în sumă de 591 309 (cinci sute nouăzeci și unu mii trei sute nouă) lei, precum și a sumei de 10 000 (zece mii) euro. În rest dispozițiile sentinței au fost menținute. 5 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, prima instanță la pronunțarea sentinței, corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a concluzionat că, inculpatul a săvârșit infracțiunii prevăzută de art. 27, 248 alin. (5) lit. b) Codul penal, conform indicilor calificativi – „tentativă de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a bunurilor valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop și prin nedeclarare, săvârșite de două sau mai multe persoane, care din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul”. Împrejurări constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de apel a reținut că, sentința este contestată doar în partea individualizării pedepsei penale, precum și a confiscării speciale, iar temei pentru a interveni în sentință din oficiu, conform art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, nu a fost constatat. Cu referire la individualizarea pedepsei instanța de apel a reținut că, prima instanță la stabilirea pedepsei a ținut cont de prevederile art. art.7, 61, 75- 78 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului. Astfel, s-a luat în considerație faptul că, circumstanțe agravante în privința inculpatului în conformitate cu art. 77 Cod penal nu au fost stabilite, iar potrivit prevederilor art. 76 Cod penal, în calitate de circumstanțe atenuante au fost constatate - căința sinceră și faptul că inculpatul deține la întreținere copii minori. De asemenea, ținând cont și de faptul că a fost comisă o infracțiune ușoară, iar careva circumstanțe agravante care ar mări esențial gravitatea vinovăției inculpatului nu sunt, prima instanță corect a conchis că pedeapsa cu aplicarea prevederilor art. 90 Codul penal, este echitabilă, și capabilă de a contribui la realizarea scopurilor ale pedepsei penale. Prin urmare, instanța de apel a conchis că solicitarea procurorului de aplicare în privința lui Gurschii Vitalie, a celei mai aspre pedepse, și anume pedeapsa sub formă închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, este lipsită de temei și nu se regăsește în circumstanțele cauzei și personalitatea inculpatului. În continuare, instanța de apel a statuat că prima instanță neîntemeiat a respins solicitarea acuzatorului de stat, cu privire încasarea în favoarea statului din contul lui Gurschii Vitalie a sumei bănești în mărime de 591 309 lei, adică contravaloarea mijlocului de transport de model ”Xxxxxx”. Instanța de apel a reținut că, la caz, s-a constatat cu certitudine faptul că mijlocul de transport ”Xxxxxx”, cu numărul de înmatriculare 6 XXXXXX, a fost utilizat la săvârșirea infracțiunii - cu acesta fiind transportate obiectele din contrabandă, ce se confirmă prin Actul de control fizic vamal nr. 1241 din 18.04.2020 a camionului mijlocului de transport de model „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX (f. d. 12-13), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.04.2020 (f .d. 15-27) și procesul-verbal de examinare a camionului ”Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX (f. d. 1-3), și că aparține cu drept de proprietate - companiei de transport ”Disofi Trans” SRL, temei pentru care acuzarea a solicitat a fi confiscată de la inculpat contravaloarea unității de transport – 591 309 lei (conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 28/10- 00164 din 25.05.2020, potrivit căruia valoarea medie de comercializare pe piață a unui mijloc de transport de marca Xxxxxx 1845LS, anul fabricării 2014, constituie circa 30 650 euro, conform cursului oficial al BNM la prețul mediu de piață constituie circa constituie 591 309 lei). Instanța de apel a menționat că la trecerea forțată a corpurilor delicte în proprietatea statului, instanța de judecată urma să verifice această situație, prin prisma principiilor elaborate de jurisprudența Curții Europene: 1) dacă o așa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege; 2) dacă urmărește un scop legitim; 3) este necesară într-o societate democratică și 4) dacă este proporțională cu circumstanțele cauzei, cerințele generale ale societății, coroborate cu cerințele de a proteja drepturile de proprietate.” Prin urmare aplicând triplu test de proporționalitate dintre presupusa ingerință și solicitarea confiscării de la inculpatul Gurschii Vitalie a contravalorii mijlocului de transport „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXXîn sumă de 591 309 lei, utilizate la comiterea infracțiunii, prin prisma art. 1 Protocolul 1 a CEDO, instanța de apel a conchis că prezenta ingerință fiind proporționala, prevăzută de lege și necesară într-o societate democratică. Măsura de siguranță a confiscării speciale a mijlocului de transport se va dispune, în temeiul art. 106 Cod penal, numai în cazul în care se dovedește că acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalitățile normative ale infracțiunii, prevăzute de art. 248 Cod penal, precum și în cazul în care se dovedește că mijlocul de transport a fost fabricat, pregătit ori adaptat în scopul realizării laturii obiective a acestor infracțiuni, în toate cazurile, verificându-se dacă măsura luată este una proporțională. Astfel, instanța de apel a conchis că, în temeiul art. 106 alin. (2), lit. a) Cod penal și art. 158, 162 Cod de procedură penală, contravaloarea automobilului de model „Xxxxxx”, cu numărul de înmatriculare XXXXXXîn sumă de 591 309 lei urmează a fi confiscată prin trecerea în proprietatea statului. De asemenea, instanța de apel a statuat că este neîntemeiată și soluția primei instanțe în partea restituirii sumei de 10 000 euro lui Gurschii Vitalie, În acest, instanța de apel a reținut că, în conformitate cu Legea nr.1569 din 20.12.2002, nu se supun declarării obligatorii valorile valutare sub formă de bancnote, monede și cecuri în monedă națională a Republicii Moldova, precum și bancnote, monede și cecuri de călătorie în valută 7 străină introduse în Republica Moldova și scoase de pe teritoriul ei, a căror sumă nu depășește 10000 euro (sau echivalentul acestora) aflate la o persoană. În cazul în care persoana fizică, la trecere peste frontiera vamală, va deține valută ce depășește 10 000 euro, aceasta este obligată să o declare organului vamal. La depistarea valutei nedeclarate ce depășește 10 000 euro, se consideră contrabandă suma ce depășește suma permisă de lege. Astfel instanța de apel a statuat că, suma de 10 000 euro dispusă spre restituire inculpatului Gurschii Vitalie nu urma a fi calificată ca fiind valoarea bunurilor pentru care se permite trecerea peste frontiera vamală fără declarare (până la 10000 euro) prevăzută la art. 31 din Legea nr. 1569 din 20.12.2002, cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice, or potrivit rechizitoriului obiectul faptei infracționale constituie 1 570 735 euro în bancnote de 50, 20, 10 și 5 euro împachetate în vacum. Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate și corecte argumentele acuzării precum că, la calificarea infracțiunii de contrabandă, valoarea bunurilor pentru care se permite trecerea peste frontiera vamală fără declarare (până la 10 000 euro), nu poate fi separată de la valoarea totală a mărfurilor trecute peste frontieră prin contrabandă. Intenția făptuitorului a fost îndreptată spre trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin nedeclarare și tăinuire de la controlul vamal a bunurilor indicate în actul de acuzare, valoarea cărora nu poate fi delimitată.

Nefiind de acord cu soluția pronunțată de instanța de apel, avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului Gurschii Vitalie a declarat recurs ordinar, prin care a solicitat casarea deciziei, pe motiv ca apelul a fost greșit admis, cu menținerea sentinței fără modificări. 5.1. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă următoarele argumente: - instanța incorect a interpretat circumstanțele de fapt, și eronat a aplicat normele legale. Măsura de siguranță a confiscării speciale a mijlocului de transport se va dispune, în temeiul art.106 Codul penal, numai în cazul în care se dovedește că acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalitățile normative ale infracțiunii, prevăzute de art. 248 Codul penal, precum și în cazul în care se dovedește că mijlocul de transport a fost fabricat, pregătit ori adaptat în scopul realizării laturii obiective a acestor infracțiuni, în toate cazurile, verificându-se dacă măsura luată este una proporțională; - mijlocul de transport „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX, nu întrunește condițiile, cumulativ, pentru a putea fi supus confiscării speciale or acesta nu a fost fabricat, pregătit ori adaptat în scopul realizării laturii obiective; - calitățile calitative ale camionului „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX, cu semiremorca de model „Schmitz”, nu sunt unice sau exclusiviste destinate anume pentru realizarea acțiunii de „tentativă de contrabandă” constatată prin sentința instanței de judecată, astfel transportarea acestor bunuri aferent cărora deja s-a dispus confiscarea putea fi realizată cu oricare mijloc de transport, sau chiar 8 pedestru, adică obiectele puteau fi plasate în geanta de cală a unui pasager a unui autocar de curse lungi, dar în aceste situații autoritățile nu recurg la confiscarea autocarului, în bagajul căruia un pasager transportă careva obiecte prin contrabandă; - potrivit Legii nr.l569-XV din 20.12.2002 „Cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice”, nu este interzisă introducerea de către persoane fizice a sumelor de bani pe teritoriul Republicii Moldova, condiția de legalitatea fiind doar declarația. Nici măcar impozite/taxe nu sunt impuse la introducerea mijloacelor bănești. Nedeclararea valorilor financiare mai mult se datorează cutumei cetățenilor Republicii Moldova de a-și ascunde veniturile legale pentru a nu genera invidie și pericole asupra securității personale; - nedeclararea mijloacelor financiare nu generează careva pericole pentru securitatea națională-economică, prin urmare conținutul pentru fapta prejudiciabilă încriminată este foarte redus, situație regăsită inclusiv la art.14 Cod penal; - constatările instanței sunt în contradicție cu pct.9 a Hotărârii Plenului Curții Supreme de justiție nr.5 din 24.12.2010, privind practica judiciară în cauzele referitoare Ia contrabandă, eschivarea de la achitarea plăților vamale și contravențiile vamale indică că „în cazul în care persoana fizică, la trecere peste frontiera vamală, va deține valută ce depășește 10 000 euro, aceasta este obligată să o declare organului vamal. La depistarea valutei nedeclarate ce depășește 10 000 euro, se consideră contrabandă suma ce depășește suma permisă de lege”. Astfel, Plenul Curții Supreme formulând concluziile amintite supra nu a diferențiat careva condiții de intenție fie asupra întregii sume sau a unei părți din ele. Regula descrisă și dispusă pentru aplicare se referă la întreaga sumă de bani, indiferent de intențiile persoanei asupra căreia a fost depistată.

În conformitate cu prevederile art.431 alin.(1), pct.11) Cod de procedură penală, procurorul Guțan Pavel a depus referință asupra recursului declarat, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca vădit neîntemeiat.

Judecând recursul ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit conchide că, acesta urmează a fi respins ca inadmisibil, din următoarele considerente. Conform art.435 alin.(1), pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate, adoptând soluția respectivă în cazul în care se constată că recursul nu a fost declarat cu respectarea condițiilor legale (este tardiv sau inadmisibil), ori nu este întemeiat legal (este nefondat). Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Lecturând conținutul recursului, Colegiul penal lărgit reține că, recurentul a invocat în calitate de temei pentru recurs prevederile art.427 alin.(1), pct.10) și 16) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când:10) s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, sau când: 16) norma de 9 drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Astfel, potrivit textului recursului, se atestă că avocatul inculpatului a invocat în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, însă recurentul a omis în totalitate argumentarea ilegalității hotărârii atacate în acest sens. În asemenea circumstanțe, Colegiul penal lărgit apreciază că recursul în respectiva parte este declarativ și nu va examina cauza prin prisma pretinselor erori, întrucât instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii, astfel, instanța nu are competența de a completa din oficiu un recurs nemotivat. La fel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind declarativ și temeiul de recurs stipulat în prevederile art. 427 alin. (1), pct. 16) Cod de procedură penală, invocat de recurent, care stabilește că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. Or, acest, temei poate fi invocat atunci când norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze similare, și este îndreptat spre unificarea practicii judiciare. La invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze similare, anterior a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză, fapt omis de către partea apărării. Cu referire la argumentele părții apărării privind dezacordul cu confiscarea în proprietatea statului - a contravalorii mijlocului de transport de model ”Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXXîn mărime de 591 309 lei, cu care a fost comisă fapta de contrabandă, precum și a sumei de 10 000 euro, Colegiul penal lărgit menționează că acestea urmează a fi respinse, or instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind confiscarea specială. În contextul dat, Colegiul penal lărgit reține că în speță s-a constatat cu certitudine faptul că Gurschii Vitalie a comis tentativă de contrabandă, adică trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a bunurilor valoarea cărora depășește 100 de salarii medii lunare pe economie prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern în vigoare la momentul săvârșirii faptei, tăinuindu-le de controlul vamal, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop și prin nedeclarare, săvârșite de două sau mai multe persoane, care din cauze independente de voința făptuitorului, nu și-a produs efectul, adică infracțiunea prevăzută de art. 27, 248 alin. (5), lit. b) Cod penal. Astfel, cu referire la soarta corpurilor delicte - mijlocului de transport de model ”Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX și mijloacele bănești în valută străină în număr de 10 000 euro, Colegiul penal lărgit menționează 10 că obiectele care constituie obiectul contrabandei, ca și în cazul mijloacelor de transport, folosite pentru transportarea sau tăinuirea acestora și recunoscute drept instrumente ale infracțiunii, fiind corpuri delicte, pot fi confiscate în beneficiul Statului conform art. 46 alin. (4) din Constituția RM, art. 106 Cod penal și art. 162 Cod de procedură penală. Confiscarea specială se aplică persoanelor care au comis contrabanda. Pot fi supuse confiscării speciale și bunurile menționate la art. 106 alin. (2) lit. c)-g) Cod penal, care aparțin altor persoane în cazul în care acestea le-au acceptat știind despre dobândirea, deținerea, transformarea ilegală a acestor bunuri sau despre faptul că sunt rezultate din infracțiuni. La aplicarea concomitentă a pedepsei penale și a confiscării obiectelor contrabandei, transmiterii bunurilor, forțat și gratuit, a obiectelor, uneltelor menționate ale contrabandei în proprietatea statului, va ține cont de necesitatea unor penalități proporționale. Totodată, la trecerea forțată a corpurilor delicte în proprietatea Statului, instanța de judecată urmează să verifice această situație prin prisma principiilor elaborate de jurisprudența Curții Europene: 1) dacă o așa imixtiune în dreptul la proprietate este prevăzută de lege; 2) dacă urmărește un scop legitim; 3) este necesară într-o societate democratică și 4) dacă este proporțională cu circumstanțele cauzei, cerințele generale ale societății, coroborate cu cerințele de a proteja drepturile de proprietate. De asemenea, Colegiul penal lărgit menționează că la aplicarea confiscării obiectelor contrabandei în proprietatea statului, se va ține cont de necesitatea unor penalități proporționale, această situație fiind verificată prin prisma „triplului test”, constant emanat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care presupune trei condiții asumate corelativ pentru a justifica și argumenta o restricție adusă: a) limitarea este prevăzută de lege; b) protejează un interes legitim; c) să fie necesară într-o societate democratică. În jurisprudența Curții Europene s-a statuat că simpla faptă de încălcare a legislației nu este destulă pentru aplicarea măsurii de confiscare. Este necesar de stabilit dacă măsura de confiscate corespunde gravității situației create (cauza Ismaylov vs F. Rusă, 06.11.2008). Confiscarea nu este o metodă de recompensare a prejudiciului statului, dar ca o măsură de siguranță și de pedepsire a inculpatului pentru comiterea infracțiunii incriminate (cauza Bendenoun vs Franța, 24.02.1994), la care instanțele trebuie să țină seama că acesta să nu fie vădit disproporționat față de natura și gravitatea faptei, raportat cu bunul supus confiscării. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar (pct. 5., 5.1 din decizie) se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. 4.1 din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, la adoptarea soluției de aplicare a confiscării speciale a contravalorii mijlocului de transport, precum și a sumei de 10 000 euro, în strictă conformitate cu jurisprudența Curții Europene și prevederile art. 106 alin. (1), (2), lit. a) și b) Cod penal, care prevăd expres, imperativ și univoc că bunurile utilizate la săvârșirea infracțiunilor sau rezultate din infracțiuni sunt 11 supuse confiscării speciale, în cazul în care aceste bunuri nu mai există, sau nu se găsesc se confiscă contravaloarea acestora, instanța de apel pronunțând-se asupra tuturor motivelor invocate de participanții la proces și indicând, argumentat, motivele pentru care a dispus aplicare prezentei măsuri de siguranță. Ori, în speță s-a constatat cu certitudine faptul că mijloc de transport ”Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX, ce aparține cu drept de proprietate companiei de transport ”Disofi Trans” SRL, a fost utilizat la săvârșirea infracțiunii, și anume la transportate obiectele din contrabandă, fapt confirmat prin actul de control fizic vamal nr. 1241 din 18.04.2020 a camionului mijlocului de transport de model „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX (f. d. 12-13), procesul-verbal de cercetare la fața locului din 18.04.2020 (f. d. 15-27) și procesul-verbal de examinare a camionului ”Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX (f. d. 1-3). În acest sens, argumentul apărării precum că „nu putea fi dispusă confiscarea mijlocului de transport de model „Xxxxxx” cu numărul de înmatriculare XXXXXX, deoarece acesta nu a fost fabricat, pregătit ori adaptat în scopul realizării laturii obiective”, este nefondat, or reieșind din gradul de implicare a inculpatului în acțiunile comise, modul în care a fost concepută activitatea infracțională cu folosirea mijlocului de transport destinat să servească la realizarea laturii obiective a contrabandei, se deduce că mijlocul de transport a servit în mod indispensabil la săvârșirea faptei în întregul ei, în sensul că fără utilizarea acestuia nu s-ar fi putut realiza apropierea efectivă a obiectului material al infracțiunii. La fel, Colegiul penal lărgit apreciază ca fiind nefondat și argumentul apărării precum că, instanța de apel neîntemeiat „a dispus confiscarea mijloacelor financiare în sumă de 10 00 euro, or nedeclararea mijloacelor financiare în esență nu generează careva pericole pentru securitatea națională-economică, prin urmare conținutul pentru fapta prejudiciabilă încriminată este foarte redus, situație regăsită inclusiv la art.14 din Codul penal”. În acest sens, Colegiul penal lărgit notează că în conformitate cu art. 31 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 1569 din 20.12.2002 „cu privire la modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoanele fizice”, persoanele fizice sânt obligate să declare în scris numerarul și cecurile în moneda națională a Republicii Moldova, precum și numerarul și cecurile de călătorie în valută străină, în următoarele cazuri: a) la introducerea acestora pe teritoriul Republicii Moldova, dacă suma lor depășește 10 000 euro (sau echivalentul lor) de persoană. La depistarea valutei nedeclarate ce depășește 10 000 euro, se consideră contrabandă suma ce depășește suma permisă de lege. Astfel, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel corect a statuat că mijloacele bănești în sumă de 10 000 euro, recunoscute în calitate de corpuri delicte, urmează a fi trecute în proprietatea Statului, or, potrivit rechizitoriului obiectul faptei infracționale constituie - 1 570 735 euro în bancnote de 50, 20, 10 și 5 euro împachetate în vacum. Mai mult de atât, la calificarea infracțiunii de contrabandă, valoarea bunurilor pentru care se permite trecerea peste frontiera vamală fără 12 declarare (până la 10 000 euro) nu poate fi separată de valoarea totală a mărfurilor trecute peste frontieră prin contrabandă. Or intenția inculpatului a fost îndreptată exclusiv spre trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova prin nedeclarare și tăinuire de la controlul vamal a bunurilor indicate în actul de acuzare, valoarea cărora nu poate fi delimitată. Sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit consideră că nu pot fi admise în sensul admiterii recursului argumentele recurentului cu privire la lipsa de motivare a soluției cu privire la confiscarea specială a mijloacelor bănești în valută străină în număr de 10 000 euro, precum și a contravalorii mijlocului de transport folosit la comiterea infracțiunii, prin prisma jurisprudenței CEDO, aceasta deoarece din conținutul deciziei recurate rezultă cu claritate motivele pentru care instanța de apel a ajuns la concluzia aplicării prevederilor art. 106 Cod penal, inclusiv prin prisma „triplului test”, menționat în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Instanța de recurs mai notează și faptul, că argumentele apărării referitor la evaluarea necesității aplicării confiscării speciale prin prisma jurisprudenței CtEDO, au constituit obiect de examinare la judecarea cauzei în ordine de apel, în privința cărora instanța s-a expus motivat și amplu argumentat, soluție care este descrisă la pct. 4., 4.1 ale acestei decizii și pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin, considerând că reiterarea acesteia nu este necesară. Or, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (Helle împotriva Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997, § 60). Având în vedere cele relatate, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului Gurschii Vitalie.

În conformitate cu prevederile art. art. 434, 435 alin. (1), pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit DECIDE : Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Burlacu Silviu în numele inculpatului Gurschii Vitalie, cu menținerea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 12 octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Gurschii Vitalie xxxxx. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 iulie 2022. Președinte Timofti Vladimir 13 Judecători Plămădeală Ghenadie Toma Nadejda Țurcan Anatolie Cobzac Elena 14