1ra-584/22 — Art.264/1 al.4 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 05 aprilie 2021, Sîrbu Alexei XXXXX a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal și în baza acestei Legi, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a fost condamnat la pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal executarea pedepsei cu închisoare a fost suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 1 (un) an. S-a dispus încasarea de la Sîrbu Alexei în folosul Statului cheltuielile judiciare pentru efectuarea alcooltestului în sumă de 26,86 lei, în rest sumă de 21,60 lei a fost trecută în contul statului. A fost hotărâtă soarta corpurilor delicte

În sentință, prima instanță a constatat în fapt că: 1 Sîrbu Alexei, la 21 noiembrie 2020, aproximativ la ora 00:44 minute, nedeținând permis de conducere valabil pentru categoria de vehicul condus, în urma consumului de băuturi alcoolice, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, aflându-se pe una din străzile s. Cimișeni, r. Criuleni, intenționat, încălcând cerințele pct. 14 lit. a) a Regulamentului Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009, care prevede că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, având concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de 1,00 mg/l, a condus mijlocul de transport XXXXX, cu n/îi XXXXX, până când a fost stopat de colaboratorii de poliție. Astfel, acțiunile inculpatului Sîrbu Alexei au fost încadrate juridic în baza art. 2641 alin. (4) Cod penal, după semnele calificative – ”conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care nu deține permis de conducere”.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Cazacu Ruslan, prin care a solicitat casarea acesteia în partea pedepsei stabilite inculpatului, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Sîrbu Alexei să-i fie numită pedeapsă cu excluderea prevederilor art.90 Cod penal. În motivarea apelului procurorul a invocat, că pedeapsa aplicată este prea blândă în sensul aplicării față de inculpat a prevederilor art.90 Cod penal, considerând că această soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei penale de corectare și reeducare a inculpatului. Astfel, acuzatorul consideră că pedeapsa stabilită inculpatului este vădit neproporțională celor comise și urmările produse, aplicată cu abatere de la criteriile generale de individualizare a pedepsei, prevăzute de art.75 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 decembrie 2021, a fost admis apelul declarat, casată parțial sentința în partea stabilirii pedepsei și pronunțată o nouă hotărâre, prin care au fost excluse prevederile art. 90 Cod penal. Lui Sîrbu Alexei recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În rest sentința a fost menținută fără modificări. 4.1. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut că, judecarea cauzei în instanța de fond a avut loc pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în corespundere cu prevederile art.3641 Cod de procedură penală, probele, fiind apreciate corect prin prisma art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, prima instanță corect concluzionând asupra vinovăției inculpatului de săvârșirea 2 infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, conform semnelor calificative: „conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, care nu deține permis de conducere”. Analizând materialele cauzei, în raport cu normele relevante la caz, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit procedurii enunțate, n-a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate normele imperative din Codul de procedură penală, astfel instanța de apel a ajuns la concluzia că, nu poate fi reținută o altă situație de fapt decât cea reținută de către prima instanță. Cu privire la legalitatea pedepsei, instanța de apel a menționat că instanța de fond, deși a luat în considerare caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, persoana celui vinovat și circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, eronat a considerat că corectarea inculpatului este posibilă fără izolare de societate, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 8 luni, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 1 an. La capitolul individualizării pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art. art. 7, 61, 75 Cod penal, și anume de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și a personalității inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața socială, precum și cel din înainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate, în coraport cu fapta comisă și urmările prejudiciabile ale faptei, precum și personalitatea inculpatului instanța de apel a conchis că corijarea și reeducarea inculpatului este posibilă doar prin închisoare pe un termen de 8 luni, cu executare reală în penitenciar de tip semiînchis, or, în cadrul cercetării judecătorești nu s-au constatat careva circumstanțe ce ar atesta necesitatea suspendării pe un termen de probă a pedepsei cu închisoare. Instanța de apel a notat că infracțiunea săvârșită de inculpat, conform art.16 alin. (2) Cod penal, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, circumstanțe ce atenuează sau agravează răspunderea penală nu au fost reținute, inculpatul a recunoscut fapta, s-a căit, regretă cele comise, potrivit caracteristicii, Sîrbu Alexei la locul de trai se caracterizează negativ (f. d. 51), la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f. d. 48, 50). De asemenea, instanța de apel a reținut că, potrivit informației Biroului de Probațiune Criuleni nr. 300 din 12.02.2021, anterior prin sentința XXXXX, Sîrbu Alexei a fost recunoscut vinovat în comiterea 3 infracțiunilor prevăzute de art. art. XXXXX Cod penal, însă prin încheierea XXXXX, în temeiul art. 92 Cod penal a fost eliberat înainte de termen, cu aplicarea unei pedepse mai blânde sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de XXXXXore. Potrivit aceleiași informații, Sîrbu Alexei a executat pedeapsa de XXXXX până la XXXXX). Astfel, instanța de apel a reținut că la data comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, adică la 21.11.2020, nu a expirat termenul de doi ani, inculpatul considerându-se ca având antecedente penale. Respectiv, instanța de apel, a reținut ca concluzia instanței de fond precum că corijarea inculpatului este posibilă prin aplicarea prevederilor art.90 Cod penal - suspendarea condiționată a pedepsei, a fost una pripită, neîntemeiată, urmând a fi exclusă. Totodată, instanța de apel a reținut că instanța de fond în mod justificat, în temeiul art. art. 227 - 229 Cod de procedură penală a dispus încasarea de la inculpatul Sîrbu Alexei în beneficiul Statului cheltuielile de judecată în sumă de 320 lei, or, acestea au fost suportate în legătură cu întocmirea Raportului de constatare tehnico-științifică nr. 202102D1346 din 09.09.2021.

Legalitatea și temeinicia hotărârii instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către inculpatul Sîrbu Alexei, prin care fără a indica temeiurile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită aplicarea unei pedepse mai blânde, deoarece are la întreținere părinții care sunt la pensie și sunt bolnavi, este supus militar și divorțat.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1), pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece lipsesc temeiurile de casare.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. 4 Din conținutul recursului declarat se constată că, inculpatul nu invocă nici un temei de drept, însă critică modul în care instanța de apel a dispus stabilirea și executarea pedepsei, solicitând o pedeapsă mai blândă, astfel se întrevede temeiul pentru recurs prevăzut de art.427 pct.10) Cod de procedură penală, care prevede că, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Verificând argumentele recursului în raport cu soluția instanței de apel, Colegiul penal conchide că aceste sunt neîntemeiate, deoarece instanța de apel și-a motivat întemeiat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia. În acest sens, Colegiul penal constată că instanța de apel la stabilirea formei și termenului pedepsei, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, care potrivit art.16 alin. (2) Cod penal se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, motivul acesteia, de lipsa circumstanțelor atenuante și circumstanțelor agravante, recunoașterea vinei, de influența pedepsei asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de personalitatea inculpatului Sîrbu Alexei, care potrivit Revendicării (f.d.46) anterior a fost condamnat prin sentințele Judecătoriei: XXXXX ore muncă neremunerată în folosul comunității (f.d.61-63); XXXXX, cu aplicarea art. 90 Cod penal - XXXXX Criuleni din XXXXX, în baza art. art. 3201, 155 Cod penal, cu aplicarea art. art. 84 alin. (1), 85 alin. (1) Cod penal - XXXXX, iar prin încheierea Judecătoriei XXXXX, a fost liberat înainte de termen în baza art. 92 Cod penal, conform caracteristicii eliberate de Primarul s. Cimișeni, r-l Criuleni – V. Pisarenco, la locul de trai se caracterizează negativ (f.d.51), la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află (f.d.48, 50), aplicându-i o pedeapsă în limitele sancțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal. În continuare, Colegiul penal notează că în conformitate cu art.90 alin. (1) Cod penal, dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile săvârșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și termenul de probațiune. Astfel, lexemul „poate”, oferă posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile acestei norme. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Circumstanțele respective denotă clar că, pedepsele aplicate 5 anterior, inclusiv cu închisoare, nu au atins scopul Legii penale și nu au convins inculpatul să renunțe la comiterea infracțiunilor, iar suspendarea condiționată a executării pedepsei cu atât mai mult nu va duce la corectarea, reeducarea inculpatului Sîrbu Alexei, respectiv și atingerea scopului pedepsei. Colegiul penal reiterează că raționamentul de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal, are la origine persoana și comportamentul acestuia până la săvârșirea infracțiunii, atitudinea și modul de manifestare a infractorului în fazele de urmărire penală și de judecare a cauzei față de infracțiune, cum vinovatul își apreciază fapta social periculoasă încă de la momentul descoperirii ei, cum ar fi: conduita bună a infractorului, stăruința depusă pentru a înlătura rezultatul infracțiunii sau pentru a repara paguba pricinuită, comportarea sinceră în cursul procesului. Astfel, luând în considerație personalitatea inculpatului, infracțiunea săvârșită, ce prezintă un pericol cu grad avansat, la securitatea circulației rutiere și a exploatării mijloacelor de transport, ca parte componentă a securității și ordinii publice, fiind frecvente și punând în pericol viața și sănătatea cetățenilor Republicii Moldova, fără a face careva concluzii necesare, că faptele social periculoase sunt supuse răspunderii penale, Colegiul penal conchide asupra faptului că infracțiunea comisă de către Sîrbu Alexei nu reprezintă un incident în viața acestuia, dar acțiuni intenționate, fapt care determină lucid temeinicia soluției instanței de apel privind executarea reală a pedepsei cu închisoarea, care își va atinge scopul pedepsei, precum și va curma de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului, cât și altor persoane. Prin urmare, Colegiul penal consideră că argumentele invocate în cererea de recurs referitor la individualizarea pedepsei penale nu întrunesc temeinicia intervenției în hotărârea contestată, or, instanța de apel și-a motivat complet și întemeiat soluția adoptat, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 7, 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilind inculpatului Sîrbu Alexei o pedeapsă echitabilă și proporțională faptei comise, care corespunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului. În aceste circumstanțe, Colegiul penal conchide că hotărârea instanței de apel în latura atacată de către recurent, nu conține erori ce ar duce la casarea acesteia, iar hotărârea atacată este legală, întemeiată și echitabilă, astfel că recursul urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Sîrbu Alexei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 6 din 16 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Sîrbu Alexei XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 20 octombrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Cobzac Elena 7