1ra-582/2022 — art. 188 alin.2 lit. b, d, f CP

1ra-582/2022 — art. 188 alin.2 lit. b, d, f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.1ra-582/2022

1-21084074-01-1ra-14042022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

07 septembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Negru Elena în numele inculpatului Sîrbu Mihail, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 08 decembrie

2021, în cauza penală în privința lui

Sîrbu Mihail

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.06.2021 – 20.08.2021;

Instanța de apel: 08.10.2021 – 08.12.2021;

Instanța de recurs: 14.04.2022 – 07.09.2022.

A C O N S T A T A T:

probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641

Cod de procedură penală, Sîrbu Mihail a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa, prin aplicarea art.70 alin.(31) Cod penal, sub formă de închisoare pe un

termen de 5 ani 4 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art.901 alin.(1) Cod penal, prima parte a pedepsei de 3 ani închisoare,

se va executa în penitenciar de tip semiînchis, iar restul pedepsei 2 ani 4 luni, a fost

dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, pe un termen

de probațiune de 3 ani.

A fost dispusă încasarea în mod solidar de la Sîrbu Mihail și Gandrabura

Nicolae în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 320 lei.

Prin aceeași sentință Gandrabura Nicolae a fost liberat de răspunderea penală,

conform art.109 Cod penal, cu încetarea procesului penal în legătură cu împăcarea

părților, în privința căruia hotărârile judecătorești cu recurs ordinar nu se contestă.

26.04.2021, aproximativ ora 14:00 împreună cu Gandrabura Nicolae, fiind ambii în

1

stare de ebrietate, au pătruns în gospodăria lui Agapie Ion din localitatea xxx,

aplicându-i multiple lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului,

după care plecase într-o direcție necunoscută. Ulterior, aproximativ ora 14:40, Sîrbu

Mihail prin înțelegere prealabilă cu Gandrabura Nicolae, urmărind scopul sustragerii

bunurilor altei persoane, au pătruns în domiciliul lui Agapie Ion și văzând că acesta

doarme i-a sustras un centru muzical de model ʺJVCʺ la preț de 1 000 lei; 55 insigne

diferite; 2 lănțișoare din metal de culoare gri; un lănțișor din metal de culoare

galbenă fără preț; o geantă de culoare albastră la preț de 500 lei; buletinul de

identitate, patentă și două carduri bancare pe numele lui Agapie Ion, iar în momentul

în care Agapie Ion i-a observat pe cei doi sustrăgându-i bunurile, aceștia din nou i-

au aplicat violența fizică, manifestată prin aplicarea multiplelor lovituri cu pumnii și

picioarele pe diferite părți ale corpului, precum și violența psihică exprimată în

aplicarea de către Sîrbu Mihail unei centuri în regiunea gâtului, poziționarea unei

furci în regiunea gâtului și aplicarea de către Gandrabura Nicolae a unui cuțit de

bucătărie în aceiași regiune, însoțite de amenințări cu moartea, după care cu bunurile

sustrase au părăsit locul faptei, cauzându-i proprietarului Agapie Ion prejudiciu

material considerabil în mărime de 1 500 lei.

Acțiunile inculpatului Sîrbu Mihail au fost încadrate în baza art.188 alin.(2)

lit. b), d), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața și sănătatea

persoanei agresate, de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violenței, săvârșită

de două persoane, prin pătrundere în locuință și cu cauzarea de daune în proporții

considerabile.

acesteia, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Sîrbu

Mihail în baza art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă

sub formă de închisoare, prin excluderea dispozițiilor art.901 Cod penal, apreciind-

o ca fiind nejustificat de blândă în raport cu gravitatea faptei, caracteristica negativă

a celui din urmă de la locul de trai, ne încadrarea oficială în câmpul munci și

comiterea faptei în stare de ebrietate alcoolică, ca circumstanță ce-i agravează

răspunderea penală.

3.1. Avocatul Negru Elena în numele inculpatului Sîrbu Mihail, a contestat

sentința cu apel, în partea stabilirii pedepsei, solicitând casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță

prin care inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea

prevederilor art.79 și 90 Cod penal, ținându-se cont de cumulul circumstanțelor

atenuante cum ar fi: recunoașterea vinovăției, comportamentul post-faptic

manifestat prin conlucrarea activă cu organul de urmărire penală, căința sinceră,

lipsa antecedentelor penale, caracteristica pozitivă de la locul de trai și lipsa

pretențiilor materiale sau morale din partea părții vătămate.

decembrie 2021, au fost respinse ca nefondate, apelurile declarate, cu menținerea

sentinței atacate fără modificări.

2

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, în urma

analizei materialelor cauzei, în raport cu normele relevante la caz, a constatat că,

prima instanță a îndeplinit strict cerințele dispozițiilor art.3641 alin.(1) Cod de

procedură penală, opțiunea primei instanțe privind judecarea cauzei potrivit

procedurii enunțate, nu a fost viciată, în cadrul urmăririi penale n-au fost încălcate

normele imperative din Codul de procedură penală, fapt ce condiționează concluzia

că instanța de apel nu este în drept a reține o altă situație de fapt decât cea reținută

în rechizitoriu și de către prima instanță.

Astfel, instanța de apel a reținut că prima instanță a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală, acceptate de

inculpat, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității

și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Sîrbu Mihail în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), d), f) Cod penal.

Verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului

Sîrbu Mihail, instanța de apel a stabilit că prima instanță a acordat deplină eficiență

prevederilor art.art.7, 61, 75, 70 alin.(31) Cod penal, și a ținut cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Instanța de apel a reținut că, reieșind din circumstanțele cauzei și prevederile

legale, având în vedere lipsa circumstanțelor agravante, precum și recunoașterea

vinovăției în cele săvârșite, căința sinceră, vârsta tânără și personalitatea

inculpatului, care se caracterizează pozitiv la locul de trai, ne având antecedente

penale, fiind spus doar răspunderii contravenționale, circumstanțe ce permit

aplicarea prevederilor art.901 Cod penal, dar nu și art.art.79, 90 Cod penal, precum

a solicitat apărarea.

Au fost respinse argumentele procurorului în partea dezacordului cu aplicarea

de către prima instanță a prevederilor art.901 Cod penal, menționându-se că, la acest

aspect, soluția primei instanțe este corectă, din materialele cauzei penale, instanța a

reținut că inculpatul Sîrbu Mihail a recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii

incriminate și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, s-a căit sincer

de cele săvârșite, a comis pentru prima dată o infracțiune, a recuperat benevol

daunele materiale și morale cauzate prin infracțiune, care este o obligație a

făptuitorului față de părțile vătămate, constituind o circumstanță ce-i atenuează

răspunderea penală, de care prima instanță a ținut cont la stabilirea pedepsei penale,

prin aplicarea prevederilor art.901 Cod penal.

art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, contestă decizia instanței de

apel cu recurs ordinar, solicită casarea acesteia în latura stabilirii pedepsei, cu

pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care lui Sîrbu Mihail să-i fie

stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederile art.art.79, 90 Cod penal.

3

În argumentarea recursului menționează, că instanțele de fond nu au acordat

deplină eficiență principiilor de aplicare a pedepsei, prevăzute de art.61 Cod penal,

astfel că la stabilirea pedepsei, nu au ținut cont de faptul că inculpatul a recunoscut

vina și s-a căit sincer de cele săvârșite, din care motiv consideră că urmează să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă.

La individualizarea pedepsei, deși instanțele de fond au constatat circumstanța

atenuantă - că Sîrbu Mihail a săvârșit pentru prima dată o infracțiune, apreciind

personalitatea acestuia precum că la locul de trai se caracterizează pozitiv, a

recunoscut vinovăția și s-a căit sincer de cele săvârșite, a recuperat benevol daunele

materiale și morale cauzate prin infracțiune, neîntemeiat au ajuns la concluzia

aplicării prevederilor art.901 Cod penal. Totodată, instanțele de fond nu s-au expus

asupra solicitării privind aplicarea prevederilor art.90 Cod penal.

Prin urmare, conchide apărarea că pedeapsa aplicată lui Sîrbu Mihail este una

prea aspră.

5.1. La data de 07 aprilie 2022, avocatul Negru Elena în numele inculpatului

Sîrbu Mihail, a depus recurs suplimentar, solicitând aplicarea Legii nr.243 din 24

decembrie 2021 cu privire la amnistie în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenței Republicii Moldova, în privința lui Sîrbu Mihail.

pentru inadmisibilitatea recursului din 11 februarie 2022, ca fiind vădit neîntemeiat,

iar cel declarat la data de 07 aprilie 2022, ca fiind depus peste termen.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Conform dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal menționează că, potrivit practicii judiciare constante, erorile

de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, instanța de recurs atestă că titularul

acesteia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel,

prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, care stabilesc că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

admise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 6) instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și 10) faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii de drept prevăzută de

4

art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, instanța de recurs constată, că

asemenea eroare nu se confirmă la examinarea recursului declarat, dat fiind faptul,

că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414 alin.(1), 417

alin.(8) Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția pronunțată.

Potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de

apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Totodată, conform prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală,

decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției.

Așadar, cu referire la criticile invocate de apărare precum că instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal le

apreciază ca fiind neîntemeiate, aceasta deoarece, verificând decizia recurată în

raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că apărarea a primit răspuns la

argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția

pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat.

Mai mult, în conținutul recursului nu au fost descrise care anume din motivele

apelului nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei.

Colegiul penal menționează că, motivarea hotărârii este un proces de analiză

și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar

expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate

aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele

obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță.

Contrar argumentelor invocate de recurent prin care acesta susține că este

echitabilă aplicarea inculpatului Sîrbu Mihail a unei pedepse fără privarea de

libertate, Colegiul penal menționează că instanța de apel a argumentat motivele în

baza cărora și-a fundamentat concluziile sale, reținând în acest sens că prima instanță

legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei

în latura pedepsei penale aplicate inculpatului, just și argumentat a ținut cont de

prevederile art.art.7, 61, 75 Cod penal, precum și de faptul că acesta a săvârșit o

infracțiune gravă.

La fel, instanța de recurs a stabilit că, pedeapsa aplicată inculpatului Sîrbu

Mihail, a fost motivată și individualizată în conformitate cu prevederile legale,

aceasta fiind una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al

infracțiunii săvârșite, precum și scopul pedepsei penale de restabilirea echității

sociale, corectarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea

acestuia și a altor persoane.

În acest context, fiind solidar concluziilor instanței de apel, Colegiul penal

constată că aceasta corect a reținut că pedeapsa aplicată inculpatului Sîrbu Mihail

este una echitabilă și proporțională în raport cu gradul prejudiciabil al infracțiunii

săvârșite, fiind constatate și apreciate circumstanțele reale pe caz.

Prin urmare, această soluție a instanței de apel, este susținută și de instanța de

5

recurs, și a cărei reluare nu se mai impune, acestea demonstrând cu prisosință soluția

dată de instanțele de fond, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CEDO,

potrivit căreia în cazul în care acestea și-au motivat decizia luată, arătând în mod

concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs

poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe

(hotărârile CEDO Garcia Ruis versus Spania din 21 ianuarie 1999, Helle versus

Finlanda din 19 decembrie 1997).

7.1. Referitor la recursul ordinar declarat la data de 07 aprilie 2022, de către

avocatul Negru Elena în numele inculpatului Sîrbu Mihail, Colegiul penal notează

că potrivit art.432 alin.(2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat peste termen.

Dispozițiile art.422 Cod de procedură penală, prevăd expres că termenul de

recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

Din analiza materialelor cauzei penale, Colegiul penal reține că decizia

motivată a Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți a fost pronunțată la 19

ianuarie 2022.

La caz, termenul de declarare a recursului se calculează din 20 ianuarie 2022,

ziua imediat următoare datei pronunțării deciziei motivate și a expirat la 19 februarie

2022, aceasta fiind și ultima zi de depunere a recursului, pe când avocatul Negru

Elena în numele inculpatului Sîrbu Mihail, a declarat recursul la 07 aprilie 2022,

respectiv cu depășirea termenului de declarare a acestuia.

Astfel, Colegiul penal stabilește că omisiunea de a respecta termenul de

depunere a recursului nu poate fi imputată instanței de judecată, or, părțile urmau să

se intereseze de soarta dosarului, având obligația de a întreprinde toate măsurile

necesare, după cum sugerează și jurisprudența CEDO (cauza Van Harn versus

Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007, cauza Ghirea versus Moldova din

26 iunie 2012), de a proteja drepturile inculpatului de acces la instanță, inclusiv și

de a depune în termen legal cererea de recurs, fapt ignorat de către recurent, ce în

consecință, s-a soldat cu omiterea termenului de declarare a recursului.

Potrivit prevederilor art.230 alin.(2) Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen,

nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului

efectuat peste termen.

Conform art.231 Cod de procedură penală, termenele stabilite de prezentul

cod se calculează pe ore, zile, luni și ani. La calcularea termenelor procedurale se

pornește de la ora, ziua, luna și anul indicate în actul care a provocat curgerea

termenului, afară de cazurile în care legea dispune altfel. La calcularea termenelor

pe ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul,

nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.

Colegiul penal menționează că, termenul de recurs este absolut și are caracter

imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea

6

de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se va respinge ca tardiv,

deoarece legea procesual-penală ce reglementează procedura examinării recursului

ordinar, nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului.

Raportând situația reținută în cauză la prevederile art.art.422, 432 alin.(2) pct.

2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide, că recursul declarat la data de

07 aprilie 2022 de către avocatul Negru Elena în numele inculpatului Sîrbu Mihail

este inadmisibil, deoarece este declarat peste termen.

penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Negru Elena

în numele inculpatului Sîrbu Mihail, împotriva deciziei Colegiului judiciar penal al

Curții de Apel Bălți din 08 decembrie 2021, în cauza penală în privința lui Sîrbu

Mihail xxxx:

- declarat la data de 11 februarie 2022, ca fiind vădit neîntemeiat;

- declarat la data de 07 aprilie 2022, ca fiind depus peste termen.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 07 septembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

7