1ra-5/2022 — art.188 al.2 lit. b, c, d, e, f Cp

1ra-5/2022 — art.188 al.2 lit. b, c, d, e, f Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-5/2022

1-21091424-01-1ra-03012022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

30 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de avocatul

Grigoraș Constantin în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13 octombrie 2021, în cauza penală în

privința lui

Pîntea Gheorghi xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.06.2021 – 09.07.2021;

Instanță de apel: 12.08.2021 – 13.10.2021;

Instanță de recurs: 03.01.2022– 30.03.2022.

A C O N S T A T A T:

probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art.3641

Cod de procedură penală, Pîntea Gheorghi a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani 4 luni.

Conform art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată

lui Pîntea Gheorghi, a fost adăugată parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin

sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14 noiembrie 2014, fiindu-i

stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani 6 luni, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

A fost dispusă încasarea de la Pîntea Gheorghi în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare pentru expertiza judiciară, în mărime de 114 lei și a cheltuielilor

suportate în legătură cu extrădarea inculpatului în mărime de 63 007,54 lei.

prin participație complexă, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu alte două

persoane care aveau calitate de coautori și o altă persoană ce avea calitate de complice,

favorizând săvârșirea infracțiunii, prin transportarea acestora la locul comiterii

infracțiunii, iar după comiterea acesteia a asigurat transportarea lor, pentru eschivarea

1

rapidă de la locul faptei; fiind recrutați în prealabil de către persoane neidentificate de

către organul de urmărire penală, care aveau calitate de organizatori, după ce ultimii

au dirijat realizarea comiterii unui atac tâlhăresc, prin culegerea informației despre

potențialul loc de comitere a infracțiunii, au întocmit un plan criminal pe care l-au

realizat după cum urmează:

La data de 02.08.2016, aproximativ la ora 02:00, Pîntea Gheorghi împreună cu

cele două persoane ce aveau calitate de coautori, aflându-se în satul Putinești, raionul

Florești, după ce au fost transportați în localitatea respectivă de către persoana ce avea

calitate de complice, cu automobilul de model „Dacia Logan” și îi aștepta în preajma

localității menționate, din interes material, cu scopul sustragerii a bunurilor altei

persoane, fiind dirijați în continuare, prin intermediul telefonic, de către persoane

neidentificate de către organul de urmărire penală, intenționat, au pătruns în

gospodăria soților Antoci Larisa și Valeriu, de pe adresa mai sus indicată, în prealabil

astupându-și fețele cu cagule și punându-și mănuși. După aceea, prin escaladarea

geamului, toți trei și anume Pîntea Gheorghi împreună cu cele două persoane ce aveau

calitate de coautori, au pătruns în locuința soților Antoci, unde au atacat proprietarii,

imobilizându-le mâinile și picioarele prin aplicarea benzii adezive, totodată

proprietarei Antoci Larisa fiindu-i aplicate lovituri cu palma în regiunea feței

provocându-i vătămări corporale sub formă de: edem a țesuturilor moi, echimoze și

excoriații la nivelul feții, excoriații la nivelul antebrațelor bilateral, care conform

raportului de expertiză medico-legală nr.176/D din 05.08.2016, se califică ca vătămări

neînsemnate, iar proprietarului Antoci Valeriu i-a fost aplicată o lovitură cu o rangă

metalică în regiunea capului, fiindu-i cauzate leziuni corporale sub formă de: edem a

țesuturilor moi, plagă contuză și echimoze la nivelul feței, excoriație la nivelul

antebrațului stâng care conform raportului de constatare medico-legală nr.460 din

03.07.2016, se califică ca vătămări ușoare.

Totodată, în cadrul acțiunilor infracționale Pîntea Gheorghi împreună cu cele

două persoane ce aveau calitate de coautori, au amenințat victimele cu violență

periculoasă pentru viață cu o rangă metalică și o armă de vânătoare, pe care au găsit-o

în casa acestora, pentru ca să indice locul păstrării banilor și a bunurilor de valoare.

Ulterior, în rezultatul amenințării cu aplicarea violenței periculoase pentru viață, din

locuința soților Antoci Larisa și Valeriu în mod deschis au fost sustrase: mijloace

bănești în sumă de 17 200 lei, 300 lei românești, care conform ratei de schimb a BNM

constituie echivalentul a 1 486,77 lei, bijuterii din aur în sumă totală de 12 000 lei și o

geantă cu prețul de 200 lei, după care, cu bunurile sustrase, au părăsit locul

infracțiunii, cauzându-le părților vătămate Antoci Valeriu și Antoci Larisa, o daună

materială considerabilă în sumă totală de 30 886,77 lei.

Acțiunile inculpatului Pîntea Gheorghi au fost încadrate în baza art.188 alin.(2)

lit. b), c), d), e), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau sănătatea

persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită

de două sau mai multe persoane prin pătrundere în locuință, cu aplicarea armei și altor

obiecte folosite în calitate de arme, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

care a solicitat casarea parțială a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Pîntea Gheorghi

2

în baza art.188 alin.(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub

formă de închisoare pe un termen de 6 ani 8 luni, iar conform art.85 alin.(1) Cod

penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată lui Pîntea Gheorghi, să-i fie

adăugată în întregime pedeapsa stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 14 noiembrie 2014, (încheierea Judecătoriei Orhei, din 25.07.2016, prin

care Pîntea Gheorghi, a fost liberat condiționat înainte de termen cu - 2 luni și 18 zile),

să-i fie stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu

executare în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea apelului a invocat că, pedeapsa aplicată este prea blândă,

considerând că această soluție este una greșită și care nu corespunde scopului pedepsei

penale de corectare și reeducare a inculpatului, ținând cont de faptul că la aplicarea

pedepsei pentru recidivă periculoasă, instanța nu a ținut cont de minimul pedepsei

prevăzute la art.188 alin.(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, or, mărimea pedepsei pentru

recidiva periculoasă nu poate fi mai mică de o treime din maximul pedepsei prevăzute

la acest articol, iar în termenul pedepsei urma a fi inclusă perioada aflării lui Pîntea

Gheorghi sub arest și perioada aflării în procedura de extrădare.

3.1. Avocatul Grigoraș Constantin în numele inculpatului, a contestat sentința

cu apel, prin care a solicitat casarea acesteia în latura penală, în partea stabilirii

pedepsei, cu adoptarea unei noi soluții prin care lui Pîntea Gheorghi să-i fie stabilită o

pedeapsă mai blândă, în coroborare cu prevederile art.art.76, 78, 79 Cod penal, iar

solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor judiciare din contul

inculpatului să fie respinsă.

În motivarea apelului a invocat dezacordul cu modalitatea de individualizare a

pedepsei penale înfăptuită de către prima instanță, pe care o consideră prea aspră,

ținând cont de faptul că inculpatul a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise, a

înaintat cerere de examinare a cauzei penale în baza art.3641 Cod de procedură penală,

astfel că la stabilirea pedepsei, prima instanță nu a acordat deplină eficiență

principiilor de aplicare a pedepsei, prevăzute de art.61 Cod penal, în coroborare cu

prevederile art.art.76, 78, 79 Cod penal, din care motiv consideră că urmează să-i fie

aplicată o pedeapsă mai blândă.

A mai indicat că, nu este de acord nici cu încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare, considerând că acestea urmează a fi suportate de către stat.

fost respins apelul avocatului Grigoraș Constantin în numele inculpatului, ca nefondat,

admis apelul procurorului, casată parțial sentința, în latura pedepsei, cu pronunțarea în

această parte a unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin

care Pîntea Gheorghi se consideră condamnat în baza art.188 alin.(2) lit. b), c), d), e),

f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani

8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art.85 alin.(1) Cod penal, prin cumul de sentințe, la pedeapsa aplicată

prin respectiva decizie, lui Pîntea Gheorghi, a fost adăugată parțial partea neexecutată

a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 14

noiembrie 2014, fiindu-i stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 6 ani 9 luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima

3

instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității, corect a stabilit

situația de fapt, încadrând corespunzător acțiunile incriminate inculpatului Pîntea

Gheorghi în baza art.188 alin.(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul

săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență

periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, săvârșită de două sau mai multe persoane prin

pătrundere în locuință, cu aplicarea armei și altor obiecte folosite în calitate de arme,

cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Pîntea Gheorghi, instanța de apel

a constatat în baza probelor administrate, că acțiunile inculpatului întrunesc elementele

componente ale infracțiunii prevăzute de art.188 alin.(2) lit. b), c), d), e), f) Cod penal,

iar sentința primei instanțe nu se contestă în această parte, fiind invocat dezacordul în

partea individualizării pedepsei penale.

Referitor la pedeapsă, instanța de apel a apreciat că există temei legal pentru

casarea sentinței întrucât, la soluționarea chestiunii respective nu s-a acordat deplină

eficiență dispozițiilor art.art.7, 61, 75 Cod penal, pedeapsa stabilită de prima instanță

fiind prea blândă în raport cu circumstanțele de drept și de fapt stabilite pe cauză,

precum și reieșind din gravitatea faptei infracționale săvârșite de către inculpat.

Cu privire la individualizarea pedepsei, instanța de apel a constatat că, prima

instanță pripit a considerat că aplicarea sancțiunii la limita minimă în cazul din speță

nu este oportună, având în vedere circumstanța agravantă reținută în sarcina lui Pîntea

Gheorghi, prevăzută de art.77 alin.(1) lit. a) Cod penal, or, anterior inculpatul a fost

condamnat pentru o infracțiune similară și care are relevanță pentru cauză, astfel,

instanța de apel a reținut că, Pîntea Gheorghi ispășind pedeapsa tot pentru infracțiune

de tâlhărie, fiind eliberat condiționat din locurile de detenție la 26 iulie 2016, la 02

august 2016 comite din nou tâlhărie, adică peste 7 zile de la eliberare. Această

împrejurare cu certitudine denotă că anterioara condamnare reală a lui Pîntea Gheorghi

nu și-a atins scopul de reeducare și corectare, acesta continuând comiterea faptelor

infracționale cu aplicarea violenței și folosirea armei, în acest sens acționând în

participație cu alte persoane după un plan bine chibzuit, având înțelegere prealabilă.

Așadar, instanța de apel a considerat că circumstanțele comiterii infracțiunii, scopul și

motivele săvârșirii, precum și circumstanța agravantă reținută, nu pot determina

stabilirea față de Pîntea Gheorghi a unei pedepse la limita minimă.

Instanța de apel a considerat nefondate motivele invocate de către partea

apărării cu referire la aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai reduse, sub

minimul noilor limite stabilite, or, prin analiza criteriilor enunțate supra este

demonstrată inoportunitatea unei pedepse sub limita minimă, nici la limita minimă a

sancțiunii legilor aplicate, aceasta nefiind aptă să conducă la realizarea scopurilor

pedepsei de reeducare/corectare a inculpatului, de restabilirea echității sociale.

Instanța de apel a menționat, că instanța poate aplica prevederile art.79 alin.(1)

Cod penal, doar în cazul în care constată prezența circumstanțelor excepționale ce

vizează scopul și motivele faptei, rolul inculpatului în săvârșirea infracțiunii, de

comportarea lui în timpul și după consumarea infracțiunii, de circumstanțe care

micșorează esențial gravitatea faptei și a consecințelor ei. Totodată, dispozițiile art.79

alin.(1) Cod penal nu sunt imperative, posibilitatea aplicării acestora urmând a fi

4

apreciată la discreția instanței, rezultând din convingerea fermă că atingerea scopului

pedepsei penale prevăzut la art.61 alin.(2) Cod penal, poate avea loc prin aplicarea

pedepsei sub limita minimă prevăzută la sancțiunea articolului, sau prin aplicarea unei

pedepse mai blânde de altă categorie, sau prin neaplicarea pedepsei complementare

obligatorie, - în cazul lui Pîntea Gheorghi o atare convingere nu poate fi formată.

Totodată, instanța de apel a notat că, nu poate fi reținută ca circumstanța

atenuantă – contribuirea activă a lui Pîntea Gheorghi la descoperirea infracțiunii, or,

după cum denotă actele cauzei, urmărirea penală a fost pornită în baza plângerii părții

vătămate din 02 august 2016, adică inculpatul nu s-a autodenunțat, iar declarațiile

acestuia prin care descrie comiterea tâlhăriei, erau depuse deja după reținerea sa la 22

august 2016. Deși în calitate de bănuit, la 22 august 2016, Pîntea Gheorghi a relatat

unele circumstanțe ale comiterii infracțiunii, fiind audiat la 24 august 2016 în calitate

de învinuit, acesta a refuzat de a depune careva declarații.

Instanța de apel a menționat că, în stare de arest, Pîntea Gheorghi pe cazul dat a

fost ținut până la 16 decembrie 2016, când prin încheierea Judecătoriei Florești i-a fost

înlocuit arestul cu arestarea la domiciliu (f.d.131-133, vol. I), însă în legătură cu faptul

că Pîntea Gheorghi nu a respectat interdicțiile și obligațiile puse în seama acestuia prin

încheierea judiciară, a fost determinată dispunerea anunțării lui în căutare (f.d.172,

vol. I), ca urmare urmărirea penală fiind suspendată (f.d.173, vol. I), reluarea acesteia

a fost dispusă la 03.06.2021 (f.d.190, vol. I) ca urmare a stabilirii locului aflării lui

Pîntea Gheorghi, acesta fiind reținut și ținut în arest preventiv, începând cu 02

februarie 2021 (f.d.184, vol. I) cu ulterioara extrădare din Madrid (Spania).

Așadar, împrejurările expuse denotă că, până a depune declarații de învinuit,

Pîntea Gheorghi s-a eschivat de la urmărirea penală, a părăsit Republica Moldova în

timp ce în privința sa au fost în vigoare interdicțiile de a ieși din domiciliu, nu a

anunțat organele de drept despre locul aflării sale, fapt ce denotă atitudinea negativă a

acestuia față de procesul desfășurat împotriva sa, inculpatul fiind găsit abia în anul

2021 în Spania, fiind necesară intentarea procedurii de extrădare.

În contextul dat, instanța de apel reținut că, contribuirea activă a lui Pîntea

Gheorghi la descoperirea infracțiunii nu poate fi reținută în cazul din speță ca

circumstanță atenuantă, or, rezultând din materialele cauzei, pe motivul eschivării lui

Pîntea Gheorghi, dosarul penal în cauză la data de 18 august 2017 a fost disjuns în

procedură separată (f.d.1, vol. I), iar cercetarea celorlalți coparticipanți și descoperirea

tuturor circumstanțelor infracțiunii, a avut loc după anunțarea lui Pîntea Gheorghi în

căutare. Este de menționat, că după extrădarea lui Pîntea Gheorghi în Republica

Moldova, acestuia i-a fost adusă la cunoștință ordonanța de punere sub învinuire,

înmânată copia drepturilor și obligațiilor, acesta a fost audiat în calitate de învinuit,

după care a fost anunțat despre terminarea urmăririi penale cu prezentarea materialelor

cauzei, fiind întocmit rechizitoriu și trimis dosarul în instanța de judecată pentru

examinarea fondului. Deci, la momentul extrădării inculpatului, organul de urmărire

penală deja stabilise circumstanțele cauzei, iar Pîntea Gheorghi a acceptat probele

acuzării și a solicitat examinarea cauzei conform procedurii simplificate, respectându-

i-se la caz prevederile art.3641 Cod de procedură penală.

Referitor la atitudinea inculpatului, care chipurile a manifestat căința sinceră și

regret față de cele comise, instanța de apel a menționat că o atare poziție este una

camuflată, întrucât poziția în cauză inculpatul a luat-o ca urmare a extrădării, peste 5

5

ani de la comiterea infracțiunii, fiind influențat de eventuala răspundere pe care o

riscă. Mai mult ca atât, părțile vătămate abia în ședința de judecată din 01 iulie 2021

și-au expus poziția referitor lipsa oricăror pretenții față de Pîntea Gheorghi (f.d.37,

vol. II), fapt ce suplimentar denotă că ultimul nu s-a interesat timp de 5 ani de soarta

cauzei penale, neglijând consecințele faptei sale, iar acțiunile de recuperare a

prejudiciului fiind bazată pe ușurarea poziției sale vis a vis de eventuala răspundere.

Instanța de apel a notat faptul încadrării inculpatului în câmpul muncii (f.d.21,

vol. I), nu îl apreciază decisiv la stabilirea cuantumului pedepsei, fiind o circumstanță

generală, neconstituind o împrejurare ieșită din comun ce ar da temei de a o aprecia

drept excepțională, iar contractul individual de muncă prezentat de către partea

apărării și înscrisurile alăturate de la f.d.17-29 nu sunt autentificate de către apărător,

deși copia certificatului de naștere pe numele Nicoletei Pîntea a.n.2018 este

autentificat, și confirmă faptul că inculpatul are copil minor (f.d.15, vol. II) care este la

întreținerea lui Pîntea Gheorghi (f.d.31, vol. I), denotă faptul că aplicarea prevederilor

art.79 alin.(1) Cod penal nu este oportună în cazul din speță, mai mult, în atare

împrejurări nici pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința primei instanțe nu este

echitabilă, aceasta urmând a fi majorată până la limita maximă admisibilă – 6 ani 8

luni închisoare. Respectiva majorare instanța de apel a considerat-o necesară pentru a

fi atinsă echitatea socială, pentru reeducarea și corectarea inculpatului, pentru a-l

convinge în necesitatea respectării ordinii de drept și a normelor morale.

Instanța de apel a apreciat ca nefondată cererea părții apărării privind

necesitatea respingerii cererii părții acuzării de încasare a cheltuielilor judiciare din

contul inculpatului, având în susținere prevederile art.art.227, 228, 229 Cod de

procedură penală, instanța de apel a conchis că soluția primei instanțe este corectă și

motivată, iar cheltuielile judiciare pentru extrădarea lui Pîntea Gheorghi, în mărime de

63 007,54 lei, urmează a fi suportate de inculpat.

Grigoraș Constantin în numele inculpatului, prin care, invocă prevederile art.427

alin.(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, solicită casarea acesteia în latura

stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, prin care lui

Pîntea Gheorghi să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă, cu aplicarea prevederile

art.art.76, 78, 79 Cod penal, iar solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea

cheltuielilor judiciare din contul inculpatului să fie respinsă.

În dezvoltarea argumentelor recursului, apărarea susține că la stabilirea pedepsei

instanța trebuie să țină cont de scopul legii penale, care urmărește restabilirea echității

sociale, corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și ține cont

de gravitatea infracțiunii săvârșite, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele

cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia.

Consideră că, în speță este posibilă aplicarea față de inculpat a unei pedepse mai

reduse sub minimul noilor limite stabilite, cu aplicarea prevederile art.art.76, 78, 79

Cod penal, or, instanța de apel nejustificat nu a luat în considerație că Pîntea Gheorghi

este caracterizat pozitiv la locul de trai, are familie și un copil minor la întreținere,

atitudinea inculpatului față de procesul desfășurat - de faptul că a recunoscut

vinovăția, regretă mult de cele comise, părțile vătămate careva pretenții material sau

morale nu au față de inculpat, așadar, apărarea susține că instanța de apel nu a aplicat

6

corect prevederile art.79 alin.(1) Cod penal.

Recurentul nu este de acord nici cu încasarea din contul inculpatului a

cheltuielilor judiciare, considerând că acestea urmează a fi suportate de către stat.

apărării, și a pledat pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat,

deoarece instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată, acordând deplină eficiență

prevederilor art.art.61, 75, 85 Cod penal, astfel că nefiind comise careva erori de drept

în raport cu motivele invocate de partea apărării, iar decizia contestată conține motive

clare pe care se întemeiază soluția.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal

sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au

fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Reieșind din conținutul cererii de recurs, Colegiul penal atestă, că partea

apărării invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art.427

alin.(1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, însă reieșind din esența argumentelor

invocate se atestă partea apărării își focusează argumentele recursului pe critici în

privința modalității individualizării pedepsei penale de către instanțele de fond,

considerând că soluția adoptată de acestea este greșită și ilegală, deoarece în opinia

recurentului, o pedeapsă mai blândă, ar avea un impact pozitiv asupra corectării și

reeducării inculpatului.

Așadar, instanța de recurs se va expune doar în privința temeiului de casare

prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de

corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Pîntea Gheorghi,

întrucât celălalt temei de casare nominalizat în recurs nu a fost motivat de către partea

apărării, iar în circumstanțele în care recursul nu este motivat sub aspectul temeiului

de casare invocat, instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu

recursul ordinar al acuzării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.

Sub aspectul temeiului de casare invocat, Colegiul penal atestă că partea apărării

consideră că inculpatului Pîntea Gheorghi, i-a fost stabilită o pedeapsă prea aspră,

întrucât acesta a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele săvârșite și a solicitat

examinarea cauzei conform procedurii prevăzute de art.3641 Cod de procedură penală,

însă analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de

recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive.

Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile)

stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea

7

fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte.

Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în

practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând

cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de

condițiile de viață ale familiei acestuia.

Astfel, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se

aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana

se declară vinovată.

Totodată, categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul

penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai

aspră - detențiune pe viață.

În conformitate cu criteriile generale de individualizare a pedepsei, o pedeapsă

mai aspră, din numărul celor alternative, prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se

stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate,

nu va asigura atingerea scopului pedepsei.

Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de

individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având

deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Cu referire la cerința apărării ca inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă mai

redusă sub minimul noilor limite stabilite, prin prisma art.79 Cod penal, Colegiul

penal atestă că acest argument al recurentului este neîntemeiat. Faptul că, Pîntea

Gheorghi și-a recunoscut vina, s-a căit sincer, este tânăr, este caracterizat pozitiv la

locul de trai, are familie și un copil minor la întreținere, atitudinea inculpatului față de

procesul desfășurat, regretă mult de cele comise, părțile vătămate careva pretenții

materiale sau morale nu au față de inculpat, nu constituie circumstanțe excepționale,

acestea fiind circumstanțe care au fost luate în considerație de către instanța de apel la

individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, totodată, realizarea scopului pedepsei

penale prevăzut la art.61 Cod penal, în privința inculpatului nu poate fi realizat prin

aplicarea unei pedepse mai reduse, având în vedere circumstanța agravantă reținută în

sarcina lui Pîntea Gheorghi, prevăzută de art.77 alin.(1) lit. a) Cod penal, fiind anterior

condamnat pentru o infracțiune similară și care are relevanță pentru cauză. Astfel,

instanța de apel a reținut că, Pîntea Gheorghi ispășind pedeapsa tot pentru infracțiune

de tâlhărie, fiind eliberat condiționat din locurile de detenție la 26 iulie 2016, pe data

de 02 august 2016 comite din nou un atac tâlhăresc, adică peste 7 zile de la eliberare.

Această împrejurare denotă cu certitudine că anterioara condamnare a lui Pîntea

Gheorghi nu și-a atins scopul de reeducare și corectare, acesta continuând comiterea

faptelor infracționale cu aplicarea violenței și folosirea armei, în acest sens acționând

în participație cu alte persoane după un plan bine chibzuit, având înțelegere prealabilă.

Astfel, instanța de apel corect a considerat că circumstanțele comiterii

infracțiunii, scopul și motivele săvârșirii, precum și circumstanța agravantă reținută,

nu pot determina stabilirea față de Pîntea Gheorghi a unei pedepse la limita minimă,

or, chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a

8

tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei

pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia

a fost condamnat inculpatul.

Instanța de recurs ordinar reține că, solicitarea privind aplicarea unei pedepse

mai blânde în privința inculpatului, este neîntemeiată și doar faptul că inculpatul nu

este de acord cu pedeapsa stabilită, considerând-o prea aspră, nu poate servi ca temei

pentru aplicarea în privința lui Pîntea Gheorghi a unei pedepse mai blânde.

Colegiul penal reiterează că la stabilirea măsurii și modului de executare a

pedepsei, instanța de apel a ținut cont de prevederile art.art.7, 16, 75-78, 85 Cod penal,

soluția fiind motivată corespunzător circumstanțelor cauzei, aceasta fiind

proporțională și echitabilă faptei intenționate comise de către inculpat.

Cu referire la solicitările recurentului privind necesitatea respingerii cererii

părții acuzării de încasare a cheltuielilor de extrădare din contul inculpatului, Colegiul

penal reține că, conform art.11 alin.(1), art.82 alin.(1) din Legea 371-XVI din

01.12.2006, în vigoare din 02.02.2007, cu privire la asistența juridică internațională în

materie penală, cheltuielile de îndeplinire a cererii de asistență juridică sunt suportate,

de regulă, de statul solicitat. Cheltuielile aferente procedurii de extrădare efectuate pe

teritoriul său le suportă Republica Moldova prin bugetele autorităților și instituțiilor

implicate. Iar, art.24 alin.(1) din Convenția europeană de extrădare din 13.12.1957, în

vigoare din 31.12.1997, prevede că, cheltuielile ocazionate de extrădare pe teritoriul

părții solicitate vor fi în sarcina acestei părți. Prin urmare, cheltuielile de extrădare

sunt catalogate ca judiciare, fiind suportate de Republica Moldova prin bugetele

autorităților și instituțiilor implicate. Este de menționat că prevederile Convenției

europene de extrădare și ale Legii nr.371 din 01.12.2006 cu privire la asistența juridică

internațională în materie penală, reglementează suportarea cheltuielilor de extrădare la

momentul efectuării acesteia, între părțile (statele) implicate în procedura extrădării,

dar nicidecum procedura recuperării cheltuielilor suportate de către stat, după

condamnarea persoanei, iar în sensul dat urmează a fi notat că potrivit prevederilor

art.art.227-229 Cod de procedură penală, care stipulează cazurile în care instanța de

judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, fiind stabilite

exhaustiv și excepțiile de neîncasare a cheltuielilor de la condamnat, iar cheltuielile de

extrădare nu se regăsesc printre excepții.

Având în vedere prevederile legale menționate supra, Colegiul penal reține că,

extrădarea inculpatului Pîntea Gheorghi a fost necesară pentru buna desfășurare a

urmăririi penale și examinării cauzei în instanțele de judecată, astfel cu toate că, aceste

cheltuieli au fost avansate de către stat, aceasta nu-l absolvă automat pe inculpat de la

achitarea acestora, or, după pronunțarea unei hotărâri de condamnare, instanța de

judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, ținând cont că

nu au fost constatate careva impedimente privind încasarea din contul inculpatului a

respectivei sume, se ajunge la concluzia că soluția instanței de apel cu privire la

menținerea sentinței primei instanțe, raportată la prevederile art.art.227, 229 alin.(1)-

(3) Cod de procedură penală, este corectă și motivată.

Prin urmare, Colegiul penal atestă că, la judecarea cauzei, instanța de apel nu a

comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei recurate, motiv din care se

impune soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către avocatul Grigoraș

Constantin în numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.

9

Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Grigoraș Constantin în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 13

octombrie 2021, în cauza penală în privința lui Pîntea Gheorghi xxx, deoarece este

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 12 mai 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

10