1ra-165/2022 — art. 42, 187 alin. 2 lit. e, f, CP

1ra-165/2022 — art. 42, 187 alin. 2 lit. e, f, CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-165/2022

1-19168900-01-1ra-03022022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

23 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Cobzac Elena și Plămădeală Ghenadie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpatul Gheorghiuc Alexandru, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 noiembrie 2021, în cauza penală privindu-l

pe

Gheorghiuc Alexandru xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții

Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

Gheorghiuc Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 187 alin.

(2) lit. e), f) Cod penal la de 6 (șase) ani închisoare, fără amendă, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art.85 Cod Penal, la pedeapsa stabilită lui Gheorghiuc Alexandru i s-a

adăugat pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Hâncești (sediul Central) din

10.08.2017 în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, amendă în mărime de 600 unități

convenționale, echivalentul a 30 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani și neexecutată, stabilind o pedeapsă

definitivă în cazul cumulului de sentințe sub formă de închisoare pe un termen 6 ani,

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de

600 unități convenționale, echivalentul a 30 000 lei, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, pedepse care urmează a fi

executate de sine stătător.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Gheorghiuc

Alexandru, la data de 28 septembrie 2019, aproximativ la ora 19:20 min., acționând

în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în holul căminului familial

1

situat pe xxxxx, aplicând violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei,

manifestată prin aplicarea loviturilor în regiunea abdomenului cet. Tarca Valeriu, a

sustras în mod deschis de la el telefonul mobil de model „Samsung J3” în care era

inserată cartela SIM cu xxxxx la preț de 2 000 lei, după care cu bunul sustras a părăsit

locul comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții

vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2000 lei.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate acțiunile ale lui Gheorghiuc Alexandru

au fost calificate în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, a săvârșit jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu prelungirea violenței

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării.

inculpatul Gheorghiuc Alexandru prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

sentinței și emiterea unei noi decizii de achitare a inculpatului pe motiv că în

acțiunile acestuia nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 187 Cod penal.

2.1 în motivarea apelului apelanții au invocat că, conform plângerii cet. Tarca

Valeriu, a solicitat organelor de drept să atragă la răspundere penală persoana

necunoscută de gen masculin, care la data de 28 septembrie 2019, aproximativ orele

19:20, aflându-se în holul căminului familial situat pe xxxxx i-a aplicat lovituri cu

piciorul în regiunea pieptului, după care în mod deschis i-a sustras telefonul mobil

de model Samsung J3, organul de urmărire penală pornind cauza penală pe fapt,

neavând un suspect la care indică partea vătămată, nu a întreprins acțiuni procesual

penale îndreptate la identificarea făptașului, printre care recunoașterea persoanei

după fotografie, sau prezentarea persoanei către partea vătămată pentru

recunoaștere.

Menționează apelantul că, declarațiile martorilor Cotovici Grigore și Țurcan

Veaceslav consemnate în procesele-verbale de audiere a martorilor din 29.09.2019

nu sunt pertinente și concludente, deoarece aceștia sunt colaboratori ai poliției care

au venit la fața locului la apelul telefonic al părții vătămate, aceștia nefiind martori

oculari, astfel declarațiile lor nu pot sta la baza formării învinuirii, motiv din care

apelanții au rezerve la capitolul audierii acestor martori la etapa urmăririi penale,

deoarece declarațiile lor sunt similare și identice cuvânt în cuvânt.

Astfel, conform procesului-verbal de percheziție corporală a lui Gheorghiuc

Alexandru din 28.09.2019, urmează că a fost ridicat telefonul de model Samsung J3

a părții vătămate Tarca Valeriu, telefon care nu a fost cercetat în instanța de judecată

împreună cu toate probele acuzării.

Au invocat și faptul că, acuzatorul de stat nu a inclus în lisa probelor declarațiile

bănuitului din 30.09.2019 precum și declarațiile acestuia date având calitatea de

învinuit din 30.09.2019, declarațiile învinuitului din 15 octombrie 2019, procesul

verbal de cercetare la fața locului din 28.09.2020, raportul de expertiză judiciară

nr.201902P3340 din 30.09.2019 conform căruia expertul medico-legal Scurtu Iurie

după examinarea lui Tarca Valeriu a concluzionat că leziuni corporale vizibile

lipsesc; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 30.09.2019.

2

Au susținut că, în procesul-verbal de reținere din 28.09.2019, eronat a fost

indicat că, persoana reținută nu are pretenții la starea sănătății, deoarece a înaintat o

plângere pe acțiunile colaboratorilor de poliție care l-au reținut și chiar dacă a fost

trimis să fie examinat de medicul expert, la caz lipsește raportul de constatare de

examinare a vătămărilor corporale a lui Gheorghiuc Alexandru.

Mai indică că, este o eroare gravă faptul că i s-a înaintat de două ori învinuirea

conform Ordonanței de înaintare a învinuirii din 30.09.2019 și Ordonanței de

înaintare a învinuirii din 15.10.2019.

Afirmă apelanții că, martorii Cotovici Grigore și Turcan Veaceslav fiind audiați

în ședință de judecată au depus declarații care diferă de declarațiile date la urmărirea

penală, ambii declarând că Gheorghiuc Alexandru a fost stropit cu gaze lacrimogene.

Relevă că, apărătorul Tatiana Tampei nu a avut posibilitatea să facă cunoștință

cu declarațiile martorilor Cotovici Grigore și Turcan Veaceslav deoarece instanța i-

a interzis accesul la aceste probe, dar din câte î-și amintește martorul Turcan

Veaceslav a declarat că inculpatul a prezentat telefonul părții vătămate atunci la fața

locului, la momentul sosirii poliției, partea vătămată comunicând polițiștilor că el,

Gheorghiuc Alexandru l-a deposedat de telefonul mobil sub pretextul că dorește să

facă un apel telefonic ulterior a dispărut cu tot cu telefon.

Remarcă apelanții și faptul că, declarațiile părții vătămate audiată în ședință de

judecată au fost generale fără careva detalii. Martorul Stavinschi Mihai, fiind

preîntâmpinat de darea de declarații false.

Au susținut că, din declarațiile părții vătămate date la faza urmăririi penale

urmează că, a fost agresat de trei persoane, însă organul de urmărire penală nu a

întreprins nici o acțiune pentru identificarea și audierea acestora întru constatarea

adevărului și verificarea circumstanțelor indicate în plângerea înaintată.

Invocă apelanții că plângerile cu privire la solicitarea ridicării înregistrărilor

video din Izolatorul Inspectoratului de Poliție Botanica, mun. Chișinău și

prezentarea probelor cu privire la valoarea telefonului mobil al părții vătămate au

rămas nesoluționate,

Afirmă că, nici o probă nu coroborează cu declarațiile părții vătămate iar din

materialele cauzei este evident că el nu a luat telefonul părții vătămate cu scop de

cupiditate, dar cu scopul de a verifica dacă acesta se conectează sau nu la internet.

Consideră că, în acțiunile inculpatului nu se regăsesc toate elementele constitutive

ale infracțiunii de jaf, adică, intenția și scopul de cupiditate motiv din care solicită

casarea sentinței cu emiterea unei sentințe de achitare.

fost respins apelul comun al avocatului Tampei Tatiana și inculpatului Gheorghiuc

Alexandru, ca nefondat și menținută sentinței fără modificări.

inculpatul Gheorghiuc Alexandru și avocatul Tampei Tatiana în comun cu

inculpatul.

martie 2021, au fost admise recursurile ordinare declarate de către avocatul Tampei

3

Tatiana în comun cu inculpatul Gheorghiuc Alexandru, și de către inculpatul

Gheorghiuc Alexandru, cu casarea parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 28 iulie 2020, în partea nesoluționării chestiunii prevăzute la alin.

(5) art. 385 Cod de procedură penală și a dispus rejudecarea cauzei în această parte,

de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

2021 a fost admis parțial apelul comun al avocatului Tampei Tatiana și a inculpatului

Gheorghiuc Alexandru, casată parțial sentința și pronunță o nouă hotărâre prin care

în conformitate cu art. 385, alin. (5) Cod de procedură penală, termenul de pedeapsă

stabilit prin sentință a fost redus cu 171 (o sută șaptezeci și unu) zile.

Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute.

6.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel analizând în ansamblu de

probe ale cauzei penale prin prisma art.101 Cod procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, a concluzionat

despre existența în acțiunile inculpatului Gheorghiuc Alexandru a indicilor

infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2), lit. e), f) Cod penal, jaful, adică sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane, cu prelungirea violenței nepericuloase pentru

viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe și

cu cauzarea părții vătămate de daune în proporții considerabile.

Instanța de apel în coroborare cu probele la caz, a indicat că vinovăția

inculpatului se confirmă prin: - declarațiile părții vătămate Tarca Valeriu,

declarațiile martorilor Cotovici Grigore, Turcan Veaceslav, Stavinschi Mihail;

procesul - verbal de cercetare la fața locului din 28.09.2019, prin care a fost cercetat

locul săvârșirii infracțiunii (f.d.6-8); raportul de expertiză nr.201902P3340 din

30.09.2019, potrivit căruia la examinarea medico-legală a cet. Tarca Valeriu leziuni

corporale vizibile lipsesc (f.d.21-22); procesul-verbal de percheziție corporală din

28.09.2019, prin care a fost depistat și ridicat de la Gheorghiuc Alexandru un telefon

mobil de model „Samsung Galaxy J3” de culoare neagră (f.d.27); procesul-verbal

de examinare a obiectului din 30.09.2019, prin care a fost examinat telefonul mobil

de model „Samsung Galaxy J3" de culoare neagră (f.d.31-32).

Astfel, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a analizat obiectiv

cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, care în ansamblu,

dovedesc vinovăția inculpatului Gheorghiuc Alexandru în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art.187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal.

Potrivit deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 01

martie 2021, s-au admis recursurile ordinare declarate de către avocatul Tampei

Tatiana cu inculpatul, și de către inculpatul Gheorghiuc Alexandru, cu casarea

parțială a deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2020, în

partea nesoluționării chestiunii prevăzute la alin. (5) al art. 385 Cod de procedură

penală și s-a dispus rejudecarea cauzei în această parte, de către aceeași instanță de

apel, în alt complet de judecată.

Cu referire la cererea avocatului Tampei Tatiana privind aplicarea prevederilor

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală în privința inculpatului Gheorghiuc

4

Alexandru, de către instanța de apel a reținută ca fiind întemeiată, dat fiind faptul că,

în speță se constată încălcarea drepturilor privind condițiile de detenție în

Penitenciarul nr. 13 - Chișinău, garantate de articolul 3 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, or, jurisprudența Curții

Europene a Drepturilor Omului sancționează tortura și tratamentele sau pedepsele

inumane ori degradante, indiferent de circumstanțe și de comportamentul victimei.

Potrivit procesului verbal de reținere, Gheorghiuc Alexandru a fost reținut de

către organele de drept la 28.09.2019, ora 21.00, și ulterior plasat în Penitenciarul

13 - Chișinău, unde s-a aflat până la pronunțarea sentinței pe caz la 16.03.2020.

Instanța de apel a remarcat că, în mai multe cauze, Curtea de la Strasbourg a

notat cu îngrijorare repetarea problemelor în privința condițiilor precare de detenție

în Penitenciarul nr. 13 - Chișinău. Aceasta notează că, în repetate rânduri, a constatat

încălcarea articolului 3 din Convenție în privința acestui penitenciar, însă, această

problemă sistemică continuă să persiste (cauza Shishanov c. Moldovei, 15

decembrie 2015, § 127).

Astfel, instanța de apel a considerat că dificultățile cu care s-a confruntat

condamnatul pe parcursul detenției sale în Penitenciarul 13, în perioada 28.09.2019

- 16.03.2020, au depășit nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins

pragul de severitate contrar articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind

suficiente pentru constatarea încălcărilor admise în penitenciarul vizat și, în

corespundere cu prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură penală, dispunând

reducerea pedepsei lui Gheorghiuc Alexandru cu 171 zile.

Gheorghiuc Alexandru care neinvocând careva temei prevăzut la art.427 alin.(1)

Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea deciziei cu admiterea

cererii de reducere a termenului de pedeapsă în conformitate cu prevederile art.385

alin.(5) Cod de procedură penală, cu calcularea termenului până la pronunțarea

dispozitivului deciziei colegiului penal al Curții de Apel Chișinău.

7.1 În motivarea recursului ordinar invocă:

- instanța de apel a aplicat eronat prevederile art.385 alin.(5) Cod de procedură

penală, fiind calculat termenul din 28.09.2019 - perioada reținerii și până la

pronunțarea sentinței de 171 de zile, pe care nu le-au calculat nici pe acestea după

formula 1 zi de arest preventiv pentru -2 zile de închisoare;

- instanța de apel, nu a argumentat de ce a omis sa includă toată perioada de

arest preventiv. In același timp, expres calculează perioada arestului preventiv, dar

nu o include calcul, prin ce a încălcat dreptul condamnatului care a solicitat expres

constatarea încălcării dreptului la condiții umane de detenție cu acordarea

mecanismului compensatoriu, cu calculul prevăzut de art.385 alin.(5) Cod de

procedură penală, 1 zi din arest preventiv pentru 2 zile de închisoare.

conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul

depune referință, pledând pentru inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit

neîntemeiat, indicând că, instanța de apel, corect și-a argumentat soluția în sensul

5

reducerii din termenul de pedeapsă stabilit inculpatului, în temeiul art. art.385

alin.(5) Cod de procedură penală.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

Potrivit art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond

și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

Din cuprinsul recursului declarat inculpatul nu invocă careva temei de casare a

deciziei instanței de apel prevăzut la art. 427 alin. (1) Cod procedură penală,

susținând, că, instanța de apel eronat și incorect i-a redus pedeapsa în conformitate

cu prevederile art. 385 Cod de procedură penală, cu doar 171 zile, remarcă ce se

încadrează în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că

„hotărârile instanței de apel poate fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel atunci când, s-au aplicat pedepse

individualizate contrar prevederilor legale.”

Cu referire la dezacordul inculpatului cu soluția instanței de apel în partea

stabilirii pedepsei inculpatului, Colegiul penal menționează că, art. 385 alin. (5) Cod

de procedură penală, prevede că, în cazul constatării încălcării drepturilor privind

condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, reducerea pedepsei se va calcula în felul următor: două zile de

închisoare pentru o zi de arest preventiv.

Analizând temeiul invocat pentru recurs, în raport cu circumstanțele și

materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că în prezenta speța nu și-a găsit

confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanța de apel și-a motivat just

soluția adoptată, inclusiv în partea aplicării prevederilor art. 385 alin. (4), (5) Cod

penal, în privința inculpatului, Gheorghiuc Alexandru.

Astfel, instanța de recurs în prezenta speță nu acceptă criticile recurentului,

precum că, calculul efectuat de către instanța de apel este incorect, deoarece

Gheorghiuc Alexandru s-a aflat 171 zile în Penitenciarul nr.13 în calitate de prevenit

și urma să beneficieze de reducerea stabilită imperativ de legiuitor și anume doua

zile de închisoare pentru o zi de arest preventiv.

La acest capitol, Colegiul penal lărgit menționează că, prin decizia instanței de

apel, în temeiul art. 385 alin. (4) Cod de procedură penală, pedeapsa cu închisoarea

stabilită lui Gheorghiuc Alexandru prin sentința Chișinău, sediul Buiucani din 16

6

martie 2020 pe un termen de 6 (șase) ani, a fost redusă, ca urmare a constatării

încălcării drepturilor privind condițiile de detenție, garantate de art. 3 din Convenție

pentru detenția în Instituția penitenciară nr. 13 Chișinău în calitate de prevenit timp

de 171 zile în perioada 28.09.2019 - 16.03.2020, cu 171 zile. La fel, termenul

executării pedepsei cu închisoare de către Gheorghiuc Alexandru, s-a dispus a se

calcula din momentul pronunțării prezentei deciziei din 23 noiembrie 2021, cu

includerea în acest termen durata reținerii și aflării în arest preventiv din

28.09.2019 până la 06 februarie 2020 și perioada executării pedepsei de la

06.02.2020 până la 23.11.2021 și cu reducerea a 171 zile ca urmare a constatării

încălcării drepturilor privind condițiile de detenție. Astfel, Colegiul penal reține

că, inculpatului Gheorghiuc Alexandru, i-a fost redusă pedeapsa în conformitate cu

prevederile art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, astfel termenul de 171 zile,

durata reținerii și aflării în arest preventiv din 28.09.2019 până la 06 februarie 2020,

a fost inclus în termenul executării pedepsei cu închisoare de către Gheorghiuc

Alexandru, totodată i-au fost reduse încă 171 zile, ceea ce se încadrează în norma

legală indicată. Astfel, pentru termenul de 171 zile de arest preventiv, se revine 342

zile de închisoare, deci inculpatul în final a beneficiat de această reducere.

În ce privește argumentul recurentului privind aplicarea prevederilor art. 385

Cod de procedură până la pronunțarea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău

din 23 noiembrie 2021, Colegiul penal ține să menționeze că, acest argument

urmează a fi respins. Or, calitatea de prevenit se consideră perioada aflării în arest

preventiv a învinuitului pe perioada urmăririi penale și a inculpatului în instanța de

judecată, până la pronunțarea sentinței.

În baza celor expuse, Colegiul penal conchide, că în cauza dată nu au fost

admise erorile de drept la care face referire recurentul și nu sânt temeiuri de casare

a soluției adoptate, fiindcă hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, astfel, sunt apreciate ca fiind corecte concluziile instanței de apel referitoare

la aplicarea prevederilor art. 385 alin. (4), (5) Cod de procedură penală, în privința

inculpatului Gheorghiuc Alexandru.

În cele din urmă, Colegiul penal, consideră că nu este incident în speță cazul de

casare invocat de către inculpatul Gheorghiuc Alexandru, ce ar servi drept temei de

implicare a instanței de recurs, în sensul casării deciziei contestate, în partea

dispoziției referitoare la aplicarea prevederilor art. 385 alin. (4) Cod de procedură

penală.

Generalizând raționamentele mai sus nominalizate, Colegiul penal

concluzionează că recursul declarat de către inculpatul Gheorghiuc Alexandru, este

neîntemeiat fapt ce condiționează soluția inadmisibilității acestuia.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Gheorghiuc

Alexandru, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23

7

noiembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Gheorghiuc Alexandru xxxxx, ca

fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă pronunța motivat la 21 aprilie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

8