1ra-372/2021 — art.187 alin.2, lit.e,f CP

1ra-372/2021 — art.187 alin.2, lit.e,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-372/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

01 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Victor Boico, Liliana Catan, Nadejda Toma, Ion Guzun,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Tampei Tatiana cu inculpatul Gheorghiuc Alexandru, și de către

inculpatul Gheorghiuc Alexandru, prin care solicită casarea sentinței Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 16 martie 2020, și a deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 28 iulie 2020,

Gheorghiuc Alexandru xxxxx, născut la xxxxxx,

originar din xxxxxxx, domiciliat în r-nul. xxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 24.10.2019 – 16.03.2020;

Instanța de apel: 25.05.2020 – 28.07.2020;

Instanța de recurs: 29.10.2020 – 01.03.2021.

A C O N S T A T A T:

Gheorghiuc Alexandru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 187 alin. 2 lit. e), f) Cod penal, și condamnat în baza acestei Legi

la o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani, fără amendă, cu

executarea pedepsei într-un penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 Cod Penal, la pedeapsa stabilită i s-a adăugat lui Gheorghiuc

Alexandru pedeapsa aplicată prin sentința Judecătoriei Hâncești (sediul Central)

din 10 august 2017 în baza art. 264¹ alin. (1) Cod Penal, amendă în mărime de 600

unități convenționale, echivalentul a 30 000 lei, cu privarea de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 4 ani și neexecutată, stabilind o pedeapsă

definitivă în cazul cumulului de sentințe sub formă de închisoare pe un termen 6

ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime

de 600 unități convenționale, echivalentul a 30 000 lei, cu privarea de dreptul de a

conduce mijloace de transport pe un termen de 4 ani, pedepse care urmează a fi

executate de sine stătător.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1

Alexandru, la data de 28 septembrie 2019, aproximativ la ora 19:20 min., acționând

în scopul sustragerii bunurilor altei persoane, aflându-se în holul căminului

familial situat pe str. xxxxxxxxxx, mun. Chișinău, aplicând violența nepericuloasă

pentru viața și sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor în

regiunea abdomenului cet. Tarca Valeriu, a sustras în mod deschis de la el

telefonul mobil de model ,,Samsung J3” în care era inserată cartela SIM cu

nr.xxxxxxxxx la preț de 2 000 lei, după care cu bunul sustras a părăsit locul

comiterii infracțiunii într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții vătămate

un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 2 000 lei.

Astfel, organul de urmărire penală a calificat acțiunile intenționate ale lui

Gheorghiuc Alexandru în baza art. 187 alin. (2) lit. e), f) Cod penal, adică „jaful,

adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, cu prelungirea violenței

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei

asemenea violențe și cu cauzarea părții vătămate de daune în proporții considerabile.”

Tatiana cu inculpatul Gheorghiuc Alexandru, care au solicitat, casarea sentinței

nominalizate supra și emiterea unei noi decizii de achitare a inculpatului pe motiv

că în acțiunile acestuia nu se conțin elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 187 Cod penal.

În motivarea cerințelor sale apelanții au menționat că:

- conform plângerii cet. Tarca Valeriu, urmează că acesta a solicitat organelor

de drept să atragă la răspundere penală persoana necunoscută de gen masculin

care la data de 28 septembrie 2019, aproximativ orele 19:20, aflându-se în holul

căminului familial situat pe str. xxxxxxxxxx, mun. Chișinău i-a aplicat lovituri cu

piciorul în regiunea pieptului, după care în mod deschis i-a sustras telefonul mobil

de model „Samsung J3”, organul de urmărire penală pornind cauza penală pe fapt,

neavând un suspect la care indică partea vătămată, nu a întreprins acțiuni

procesual penale îndreptate la identificarea făptașului, printre care recunoașterea

persoanei după fotografie, sau prezentarea persoanei către partea vătămată pentru

recunoaștere;

- declarațiile martorilor Cotovici Grigore și Țurcan Veaceslav consemnate în

procesele-verbale de audiere a martorilor din 29 septembrie 2019 nu sunt

pertinente și concludente, deoarece aceștia sunt colaboratori ai poliției care au

venit la fața locului la apelul telefonic al părții vătămate, aceștia nefiind martori

oculari, astfel declarațiile lor nu pot sta la baza formării învinuirii, motiv din care

apelanții au rezerve la capitolul audierii acestor martori la etapa urmăririi penale,

deoarece declarațiile lor sunt similar și identice cuvânt în cuvânt;

2

- conform procesului-verbal de percheziție corporală a lui Gheorghiuc

Alexandru din 28 septembrie 2019, urmează că a fost ridicat telefonul de model

„Samsung J3” a părții vătămate Tarca Valeriu, telefon care nu a fost cercetat în

instanța de judecată împreună cu toate probele acuzării;

- acuzatorul de stat nu a inclus în lisa probelor declarațiile bănuitului din 30

septembrie 2019 precum și declarațiile acestuia date având calitatea de învinuit

din 30 septembrie 2019, declarațiile învinuitului din 15 octombrie 2019, procesul

verbal de cercetare la fața locului din 28 septembrie 2020, Raportul de expertiză

judiciară nr.xxxxxxxxx din xxxxxxx conform căruia expertul medico-legal Scurtu

Iurie după examinarea lui Tarca Valeriu a concluzionat că leziuni corporale

vizibile lipsesc; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 30 septembrie.2019;

- fiind audiat în calitate de bănuit la 30 septembrie 2019, vina în cele imputate

nu a recunoscut, declarând că la 28 septembrie 2019 a fost în ospeție la prietenul

său Mihai ca să-l viziteze. Fiind la Mihai a servit alcool, rachiu, după care pe la

orele 19:00, fiind în stare de ebrietate avansată și din motiv că au servit cu Mihai

aproximativ o sticlă de rachiu acesta a ieșit să-l petreacă la taxi. Ieșind din odaia

nr.xx de la primul etaj, pe hol se aflau mai multe persoane, băieți și fete care făceau

gălăgie. Fiind în stare de ebrietate avansată posibil i-a făcut cuiva observație ca să

nu facă gălăgie, după care î-și amintește că a fost stopat de către colaboratorii de

poliție, care l-au reținut și escortat la Inspectoratul de Poliție Botanica.

Menționează că, fiind audiat în calitate de învinuit la data de 30 septembrie

2019 și la data de 15 octombrie 2019 și-a menținut declarațiile date anterior fiind

audiat în calitate de bănuit;

- indică că în procesul-verbal de reținere din 28 septembrie 2019, eronat a fost

indicat că persoana reținută nu are pretenții la starea sănătății, deoarece a înaintat

o plângere pe acțiunile colaboratorilor de poliție care l-au reținut și chiar dacă a

fost trimis să fie examinat de medicul expert, la caz lipsește raportul de constatare

de examinare a vătămărilor corporale a lui Gheorghiuc Alexandru;

- la fel indică că este o eroare gravă faptul că i s-a înaintat de două ori

învinuirea conform Ordonanței de înaintare a învinuirii din 30 septembrie 2019 și

Ordonanței de înaintare a învinuirii din 15 octombrie 2019.

Relatează că în instanța de judecată a făcut declarații și a menținut declarațiile

pe care le-a dat la faza urmăririi penale. Suplimentar a declarat că a ieșit pe holul

căminului familiar din mun. Chișinău, str. xxxxxxxxxx împreună cu Mihai să

verific cine se conectează ilegal la rețeaua de internet a lui Mihai. Pe coridor a văzut

o persoană care era cu telefonul mobil și care încerca să se conecteze la cablurile

de pe hol. Nu ia aplicat persoanei lovituri corporale, dar l-a apucat de haină și l-a

dat jos de pe scaunul pe care era urcat și i-a luat telefonul să discut cu persoana cu

3

care vorbea Tarca Valeriu ca să se convingă că acesta spune adevărul. După

discuția la telefon s-a convins că la telefon era proprietarul apartamentului unde

închiria partea vătămată Tarca Valeriu și care îi explica ultimului la care cablu să

se conecteze pentru a avea curent electric. Până a discutat la telefon, partea

vătămată a plecat și l-a văzut doar când a venit poliția la fața locului. A dorit să

restituie telefonul mobil părții vătămate dar acesta deja nu mai era și de pe

telefonul acestuia nu a mai făcut apeluri telefonice. A comunicat despre telefon

colaboratorilor de poliție când aceștia au sosit la fața locului. A mai invocat că a

fost stropit cu gaze lacrimogene de către coaboratorii de poliție care au venit la fața

locului și repetat a fost stropit cu gaze lacrimogene în incinta Inspectoratului de

Poliție Botanica. A făcut un apel telefonic de pe telefonul părții vătămate Tarca

Valeriu la serviciul de urgență 112 la data de 29 septembrie 2019;

- susține că martorii Cotovici Grigore și Țurcan Veaceslav fiind audiați în

ședință de judecată au depus declarații care diferă de declarațiile date la urmărirea

penală, ambii declarând că Gheorghiuc Alexandru a fost stropit cu gaze

lacrimogene;

- indică că apărătorul Tatiana Tampei nu a avut posibilitatea să facă

cunoștință cu declarațiile martorilor Cotovici Grigore și Țurcan Veaceslav

deoarece instanța i-a interzis accesul la aceste probe, dar din câte î-și amintește

martorul Țurcan Veaceslav a declarat că inculpatul a prezentat telefonul părții

vătămate atunci la fața locului, la momentul sosirii poliției, partea vătămată

comunicând polițiștilor că el, Gheorghiuc Alexandru l-a deposedat de telefonul

mobil sub pretextul că dorește să facă un apel telefonic ulterior a dispărut cu tot

cu telefon;

- declarațiile părții vătămate audiată în ședință de judecată au fost generale

fără careva detalii;

- indică că martorul Stavinschi Mihai, fiind preîntâmpinat de darea de

declarații false, a declarat că la 28 septembrie 2019 la el în ospeție a venit

inculpatul, Gheorghic Alexandru. Stând la masa unde se afla calculatorul au

observat cum acesta s-a mișcat din loc fiind scos cablul de la internet. Nu era

pentru prima dată când se conectează cineva la internet, mai mult ca atât, în odaia

vecină în care nu locuiește nimeni, au pătruns niște hoți care au furat mai multe

lucruri. Ulterior, ieșind împreună cu inculpatul pe hol au văzut o persoană care

era cu telefonul pe lângă cablurile de la internet, astfel, împreună s-au apropiat de

acea persoană, iar Gheorghiuc Alexandru a apucat-o de guler și a dat-o jos. Nu a

văzut ca inculpatul să-i aplicate acelei persoane careva lovituri și nici nu a auzit

careva strigăte de la lovituri. Gheorghiuc Alexandru a luat telefonul mobil al acelei

persoane (părții vătămate) pentru a vorbi la telefon cu persoana care era la acel

4

moment pe fir. Nu cunoaște cu cine discuta Gheorghiuc la telefon dar între timp

persoana dată (partea vătămată) a fugit.

Susține că din declarațiile părții vătămate date la faza urmăririi penale

urmează că a fost agresat de trei persoane, însă organul de urmărire penală nu a

întreprins nici o acțiune pentru identificarea și audierea acestora întru constatarea

adevărului și verificarea circumstanțelor indicate în plângerea înaintată;

- invocă apelantul că plângerile sale cu privire la solicitarea ridicării

înregistrărilor video din Izolatorul Inspectoratului de Poliție Botanica, mun.

Chișinău și prezentarea probelor cu privire la valoarea telefonului mobil al părții

vătămate au rămas nesoluționate;

- accentuează că nici o probă nu coroborează cu declarațiile părții vătămate

iar din materialele cauzei este evident că el nu a luat telefonul părții vătămate cu

scop de cupiditate, dar cu scopul de a verifica dacă acesta se conectează sau nu la

internet.

Consideră că în acțiunile sale nu se regăsesc toate elementele constitutive ale

infracțiunii de jaf, adică, intenția și scopul de cupiditate motiv din care solicită

casarea sentinței cu emiterea unei sentințe de achitare.

fost respins ca nefondat apelul declarat de către avocatul Tampei Tatiana cu

inculpatului, fiind menținută sentința primei instanțe.

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului

se confirmă prin următoarea sistemă de probe:

- conținutul declarațiilor părții vătămate Tarca Valeriu;

- conținutul declarațiilor martorului Cotovici Grigore;

- conținutul declarațiilor martorului Țurcan Veaceslav;

- conținutul declarațiilor martorului Stavinschi Mihail;

- conținutul procesului-verbal de cercetare la fața locului din 28 septembrie

2019, prin care a fost cercetat locul săvârșirii infracțiunii (f.d.6-8);

- conținutul Raportului de expertiză nr.xxxxxxx din 30 septembrie 2019, din

care urmează că la examinarea medico-legală a cet. Tarca Valeriu leziuni corporale

vizibile lipsesc (f.d.21-22);

- conținutul procesului-verbal de percheziție corporală din 28 septembrie

2019, prin care a fost depistat și ridicat de la Gheorghiuc Alexandru xxxxx un

telefon mobil de model ,,Samsung Galaxy J3” de culoare neagră cu cartela SIM

nr.xxxxxxx cu IMEI 1 xxxxxxxxxx și IMEI 2 xxxxxxxxxxx (f.d.27);

- conținutul procesului-verbal de examinare a obiectului din 30 septembrie

2019, prin care a fost examinat telefonul mobil de model ,,Samsung Galaxy J3” de

5

culoare neagră cu cartela SIM nr.xxxxxxxx cu IMEI 1 xxxxxxxxxx și IMEI 2

xxxxxxxx (f.d.31-32);

- ordonanță de recunoaștere a corpurilor delicte la cauza penală din 30

septembrie 2019, prin care a fost recunoscut drept corp delict la cauza penală

2019421388 - telefon mobil de model ,,Samsung Galaxy J3” de culoare neagră cu

IMEI 1 xxxxxxxxxx și IMEI 2 xxxxxxxxxx (f.d.33);

- ordonanța din 02 octombrie 2019 prin care s-a restituit părții vătămate Tarca

Valeriu telefonul mobil de model ,,Samsung Galaxy J3” de culoare neagră cu IMEI

1 xxxxxxxxxx și IMEI 2 xxxxxxxxxx (f.d.35);

În această ordine de idei, instanța de apel a menționat că, prima instanță a

analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, care în

ansamblu, dovedesc fără echivoc vinovăția inculpatului Gheorghiuc Alexandru în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. e), f) Cod penal după

semnele calificative, jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane,

săvârșit cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei

ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe și cu cauzarea de daune în

proporții considerabile.

Subsecvent, instanța de apel a punctat că, nu poate admite argumentele

avocatului referitor la achitarea inculpatului, din motiv că probele cercetate nu

indică cert că, Gheorghiuc Alexandru a comis fapta incriminată, și că nici o probă

nu coroborează cu declarațiile părții vătămate iar din materialele cauzei este

evident că el nu a luat telefonul părții vătămate cu scop de cupiditate, dar cu scopul

de a verifica dacă acesta se conectează sau nu la internet, or, această poziție a fost

apreciată drept o versiune de apărare care contravine materialelor dosarului și

anume, declarațiilor părții vătămate și martorilor Cotovici Grigore și Țurcan

Veaceslav care fiind audiați în ședința primei instanțe au declarat unanim că

anume Gheorghiuc Alexandru a comis fapta imputată.

Este de subliniat că, în ședință de judecată a primei instanțe partea vătămată

Tarca Valeriu a relatat cu certitudine că în toamna anului 2019, seara în jurul orei

20:00 min., anume inculpatul Gheorghiuc Alexandru i-a aplicat trei lovituri și i-a

smuls din mână telefonul mobil, motiv din care el a ieșit afară pentru a căuta

ajutor, astfel apelând organele de drept.

Totodată, instanța de apel a menționat și faptul că, în urma efectuării

percheziției corporale a inculpatului Gheorghiuc Alexandru, anume la acesta și nu

la alte persoane nedepistate de către organul de urmărire penală așa cum afirmă

ultimul în cererea de apel, a fost depistat și ridicat telefonul mobil de model

,,Samsung Galaxy J3” de culoare neagră cu cartela SIM nr. xxxxxxxxxx și cartela

6

SIM nr. xxxxxxxxxx cu IMEI 1 xxxxxxxxxx și IMEI 2 xxxxxxxxxx care aparține

părții vătămate Tarca Valeriu, fapt confirmat prin procesul verbal de percheziție

corporală din 28 septembrie 2019 (f.d.27-27 verso Vol. I).

Subsidiar, instanța de apel, a remarcat că, nu poate admite nici argumentele

avocatului referitor la faptul că în procesul-verbal de reținere din 28 septembrie

2019, eronat a fost indicat că persoana reținută nu are pretenții la starea sănătății,

deoarece acesta a fost semnat de către inculpat și apărătorul acestuia fără a înainta

careva obiecții.

În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat critic și argumentul

inculpatului invocat în cererea de apel cu privire la faptul că apărătorul său,

Tampei Tatiana nu a avut posibilitatea să facă cunoștință cu declarațiile martorilor

Cotovici Grigore și Țurcan Veaceslav deoarece instanța i-a interzis accesul la aceste

probe, or la materialele cauzei lipsește o atare solicitare adresată instanței.

Referitor la argumentul cu privire la faptul că acuzatorul de stat nu a inclus

în lista probelor declarațiile bănuitului din 30 septembrie 2019 precum și

declarațiile acestuia date având calitatea de învinuit din 30 septembrie 2019,

declarațiile învinuitului din 15 octombrie 2019, procesul verbal de cercetare la fața

locului din 28 septembrie 2020, Raportul de expertiză judiciară nr. xxxxxxxxxx din

xxxxxxxxxx conform căruia expertul medico-legal Scurtu Iurie după examinarea

lui Tarca Valeriu a concluzionat că leziuni corporale vizibile lipsesc; procesul-

verbal de examinare a obiectelor din 30 septembrie 2019, instanța de apel a

menționat că, aceste probe sunt anexate la materialele cauzei și acestea în nici un

fel nu exclud învinuirea adusă inculpatului pentru faptele comise.

Astfel, urmare a celor stabilite, instanța de apel a concluzionat că probele

prezentate de partea acuzării, analizate și examinate minuțios în cadrul examinării

cauzei în instanța de fond și de apel, cu respectarea principiului apărării, în

coraport cu dispoziția art.101 Cod de procedură penală, deduc existența intenției,

motivului și scopului comiterii acțiunilor infracționale și vinovăția inculpatului

Gheorghiuc Alexandru, iar nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de

apel o apreciază ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto incrimina

garantat de art. 66 Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or persoana care pe

parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit

pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi

calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale.

Distinct de cele expuse, instanța de apel a notat că, prima instanță just a

individualizat pedeapsa în baza art. 7, 75, Cod penal, și totodată, corect a aplicat

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 ani fără amendă cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, care este una echitabilă și

7

proporțională infracțiunii comise, ținând cont de gradul de pericol al infracțiunii,

care se califică ca fiind una gravă, săvârșită cu intenție directă, vina ne fiind

recunoscută, de circumstanțele cauzei, de lipsa circumstanțelor atenuante și

prezența circumstanțelor agravante în privința lui Gheorghiuc Alexandru, de

personalitatea inculpatului care anterior a fost condamnat, ultima sentință de

condamnare fiind emisă de către Judecătoria Chișinău (sediul Central) la data de

31.05.2018 prin care Gheorghiuc Alexandru a fost condamnat în baza art. 165 alin.

(2) lit. d) Cod penal, fiindu-i numită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de 8 ani cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de administrarea

resurselor umane pe un termen de 4 ani. În conformitate cu prevederile art.84

alin.(4) și art.87 Cod Penal, i s-a stabilit pedeapsa definitivă de 8 ani închisoare în

penitenciar de tip închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții legate de

administrarea resurselor umane pe un termen de 4 ani și amendă în mărime de

400 unități convenționale, echivalentul a 8 000 lei.

atacată cu recursuri ordinare de către inculpatul Gheorghiuc Alexandru și

Avocatul Tampei Tatiana împreună cu inculpatul.

5.1. Inculpatul Gheorghiuc Alexandru, a solicitat casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 29 iulie 2020 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

din 16 martie 2020, menționând că:

- în cadrul judecării cauzei în prima instanță, i-a fost refuzată audierea tuturor

martorilor, și examinarea de noi probe, care ar demonstra nevinovăția sa în

săvârșirea infracțiunii incriminate;

- din cauza leziunilor corporale provocate de către colaboratorii poliției la

momentul reținerii, precum și a condițiilor de detenție din Penitenciarul nr. 13 din

mun. Chișinău, nu a reușit în timpul stabilit să prezinte toate probele în apărarea

sa;

- prima instanță a profitat de imposibilitatea sa, de a încheia un contract cu

un avocat ales, pentru a avea posibilitatea de a prezenta probele menționate în

termen legal;

- la pronunțarea sentinței, instanța de judecată s-a bazat pe alte cauze penale;

- ședința instanței de apel petrecută prin videoconferință este una ilegală din

motiv că nu înțelegea nimic;

5.2. Avocatul Tampei Tatiana cu inculpatul, au solicitat casarea deciziei Curții

de Apel Chișinău din 29 iulie 2020 și sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 16 martie 2020, cu dispunerea achitării inculpatului menționând că:

- conform plângerii cet. Tarca Valeriu, ultimul solicită de la organele de drept

să atragă la răspundere penală persoana necunoscută de gen masculin care la data

8

de 28 septembrie 2019, aproximativ orele 19:20, aflându-se în holul căminului

familial situat pe str. xxxxxxxxxx, mun. Chișinău i-a aplicat lovituri cu piciorul în

regiunea pieptului, după care în mod deschis i-a sustras telefon mobil de model

„Samsung J3”. Însă în acest sens, organul de urmărire penală pornind cauza

penală pe fapt, neavând un suspect la care indică partea vătămate, nu a întreprins

acțiuni procesual penale îndreptate la identificarea făptașului, printre care

recunoașterea persoanei după fotografie, sau prezentarea persoanei către partea

vătămată pentru recunoaștere.

- declarațile martorilor Cotovici Grigore și Țurcan Veaceslav consemnate în

procesele-verbale de audiere a martorilor din 29 septembrie 2019 nu sunt

pertinente și nu sunt concludente, deoarece aceștia sunt colaboratori a poliției care

au venit la fața locului la apelul telefonic a părții vătămate. Aceștia nu sunt martori

oculari și declarațiile lor nu pot sta la baza unei învinuiri. Mai mult ca atât apărarea

cât și eu avem mari rezerve la capitolul audierii acestor martori la etapa urmăririi

penale, deoarece declarațiile lor sunt similar și identice cuvânt în cuvânt.

- conform procesului-verbal de percheziție corporală a lui Gheorghiuc

Alexandru din 28 septembrie 2019 a fost ridicat telefonul de model „Samsung J3”

a părții vătămate Tarea Valeriu. Dar acest telefon nu a fost cercetat în instanța de

judecată împreună cu toate probele acuzării.

- din materialele dosarului este evident că Gheorghiuc Aexandru nu a luat

telefonul părții vătămate din scop de cupiditate, dar cu scopul de a verifica dacă

partea vătămată se conectează sau nu la rețeaua de internet.

- nu au fost identificate probe care au demonstrat scopul de cupiditate;

- prima instanță nu a motivat în baza căror argumete declarațiile

martorului Stavinschi Mihail au fost calificate ca pertinente;

- nu au fost constatatate condițiile de detenție inumane și degradante în

Penitenciarul nr. 13;

- avocatul Tampei Tatiana în ședința de judecată la Curtea de Apel Chișinău

nu s-a expus asupra cererii de apel;

- a fost calculată greșit perioada arestului preventiv care se include în calculul

pedepsei. Pronunțarea publică a sentinței a fost pe 08 septembrie 2020, fară

înștiințarea părților, iar în decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 28 iulie 2020, pronunțată public la 08 septembrie 2020, ora 14:00 este

indicat că se include periada arestului până la 28.08.2020.

lărgit ajunge la concluzia că acestea urmează a fi admise, cu casarea parțială a

deciziei instanței de apel, din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel

9

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Se constată că, recurenții, respectând prevederile art.422 Cod de procedură

penală, au declarat recurs ordinar în termen.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate, fără

a agrava situația condamnaților.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Soluția de admitere a recursurilor declarate, în drept, se întemeiază pe

dispoziția art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit căreia

judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea parțială a hotărârii

atacate și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanță, la această etapă a procedurilor.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe

noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării apelului, instanța de apel

poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Verificând hotărârea atacată, Colegiul penal lărgit constată că aceasta este

motivată prin prisma procesului de evaluare și apreciere a probelor prezentate de

părți în raport cu faptele reținute în sarcina inculpatului Gheorghiuc Alexandru.

Decizia corespunde prevederilor art. 414, 417 Cod de procedură penală, iar soluția

în partea constatării faptelor și vinovăției înculpatului în cele imputate este una

corectă și rezultă din cumulul de probe prezentate și anexate la materialele cauzei.

Cu referire la criticile formulate de către recurenți în legătură cu faptul că,

„în acțiunile inculpatului nu se regăsesc elementele constitutive a infracțiunii de jaf –

intenția și scopul de cupiditate”; „prima instanță a profitat de imposibilitatea sa, de a

încheia un contract cu un avocat ales, pentru a avea posibilitatea de a prezenta probele

menționate în termen legal”, „prima instanță nu a motivat în baza căror argumete

declarațiile martorului Stavinschi Mihail au fost calificate ca pertinente” ș.a, Colegiul

penal lărgit observă că, concluziile instanței de apel privind vinovăția inculpatului

sunt descrise detaliat în descriptivul deciziei instanței de apel, pe care instanța de

10

recurs și le însușește sub aspectul stării de fapt și de drept a cauzei, așa cum au

fost reținute de instanța de apel.

Astfel, Colegiul penal consideră că, decizia instanței de apel în partea

stabilirii vinovăției, aprecierii probelor și concluziilor privind răspunderea, felul

și mărimea pedepsei penale este una legală și motivată, lipsind în această, parte

careva temei de casare prevăzut de art.427 alin.(1) Cod de procedură penală.

În aceste condiții, instanța de recurs notează că, potrivit jurisprudenței

constante a CtEDO se admite însușirea concluziilor instanțelor ierarhic inferioare

de către instanțele ierarhic superioare, or, potrivit pct. 37 a hotărârii sale în cauza

Albert vs. România din 16.02.2010, se statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă,

fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să

fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. În cazul când constatările

acestora sunt fundamentate în fapt și în drept, fiind amplu prezentate în hotărârile

atacate, constatându-se că la administrarea probelor nu au fost încălcate drepturile

și libertățile constituționale ale participanților la proces, iar probele puse la baza

hotărârilor nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea

concluziilor formulate de instanțe.

Totodată, Colegiul penal constată că, instanța de apel nu a supus examinării

și analizei argumentele invocate de partea apărării referitor la soluționarea

chestiunilor prevăzute de art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, criticele

recurenților în această parte fiind întemeiate, generând soluția de casare parțială a

deciziei recurate, fiind astfel, incident temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427

alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, și anume ,, instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel și instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței”.

Așadar, analizând materialele cauzei penale, Colegiul penal lărgit a stabilit

că, deși în textul cererii de apel declarate de către avocatul Tampei Tatiana cu

inculpatul (f.d. 100-108, Vol. II) și în cererea suplimentară a inculpatului (f.d. 116,

Vol. II) se solicită constatarea deținerii inculpatului în condiții inumane și

degradante, instanța de apel în decizia sa nu s-a pronunțat asupra posibilității s-

au imposibilități aplicării față de condamnat a prevederilor art. 385 alin. (5) Cod

de procedură penală.

În consecință, Colegiul penal lărgit conchide că, în această parte instanța de

apel nu a respectat întocmai și jurisprudența CtEDO, potrivit căreea, „(…) rolul

unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai mult, o decizie

11

motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca decizia să fie

revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii motivate poate

avea loc un control public al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit, prin urmare,

include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de asemenea obligația

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite

argumente au fost acceptate sau respinse.”(cauza Fomin vs Moldovei din 11 octombrie

2011, nr. 36755/06).

În acest context, Colegiul penal subliniază că, instanța de apel, în baza

art.385 Cod de procedură penală, urma să soluționeze prin prisma materialelor

anexate la dosar, prezența sau nu a încălcării condițiilor de detenție invocate de

inculpat, care conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului

afectează drepturile garantate de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, or, avocatul în cererea de apel a invocat

aceste cerințe, însă instanța de apel în decizia sa nu a oferit nici un răspuns și nu a

motivat în nici un fel respingerea cerințelor invocate în cererea de apel.

Această omisiune constituie eroare judiciară care nu poate fi corectată de

către instanța de recurs, cauza urmând a fi remisă la rejudecare în această parte în

instanța de apel, care în temeiul art.436 Cod de procedură penală urmează să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra motivelor asupra căror în procedura precedentă nu s-a expus, să

verifice și să aprecieze în strictă conformitate cu cerințele legii aspectele scoase în

evidență de către instanța de recurs, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității cerințelor înaintate de către partea, să-și

argumenteze clar concluziile în această parte, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate

cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

admite recursurile ordinare declarate de către avocatul Tampei Tatiana cu

inculpatul Gheorghiuc Alexandru, și de către inculpatul Gheorghiuc Alexandru,

casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 28 iulie

2020, în partea nesoluționării chestiunii prevăzute la alin. (5) al art. 385 din Codul

de procedură penală și dispune rejudecarea cauzei în această parte, de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale deciziei contestate se mențin.

12

Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 30 martie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Victor Boico

Liliana Catan

Nadejda Toma

Ion Guzun

13