1ra-832/22 — art.264-1 al.4 Cp

1ra-832/22 — art.264-1 al.4 Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-832/2022

1-20001975-01-1ra-30052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

02 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către avocatul Țurcan Vitalie și de către avocatul Corolevschi Maria în numele

inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 16 martie 2022, în cauza penală în privința lui

Antoci Vasile xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 09.01.2020 – 29.03.2021;

Instanța de apel: 23.04.2021 – 16.03.2022;

Instanța de recurs: 30.05.2022– 02.11.2022.

a c o n s t a t a t :

probelor administrate în faza de urmărire penală, potrivit art.3641 Cod de

procedură penală, Antoci Vasile a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.2641 alin.(4) Cod penal, cu aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală,

la 4 luni închisoare.

În temeiul art.85 Cod penal, prin cumul de sentințe, la respectiva pedeapsă s-

a adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilită prin sentința Judecătoriei

Florești din 05.04.2018, stabilindu-i-se pedeapsa definitivă de 3 ani 1 lună

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Cererea procurorului cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare a fost

admisă parțial, fiind dispusă încasarea de la inculpatul Antoci Vasile a sumei de

836 lei, cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea expertizei judiciare.

1

fiind persoană ce nu deține permis de conducere, la data de 09.12.2019, ora 02:40,

dându-și seama de consecințele care pot surveni în rezultatul consumului

alcoolului, a servit băuturi spirtoase, după ce, aflându-se la volanul autoturismului

de model „Seat Inca" cu numărul de înmatriculare xxx și deplasându-se la

intersecția străzilor Conev și I. Franco, municipiul Bălți, neadecvat, având o

traiectorie neuniformă de deplasare, a fost stopat de către colaboratorii de poliție.

În cadrul discuției cu Antoci Vasile, el avea o vorbire neclară, la întrebările

colaboratorilor de poliție reacționa încetinit, neadecvat, din cavitatea bucală se

simțea un miros puternic de alcool, în legătură cu ce el a fost supus testării cu

alcooltesterul „Drager", în urma căruia s-a constatat, că concentrația de alcool pur

în aerul expirat de Antoci Vasile este de 0,52 mg/l, cantitate care conform Hotărârii

Guvernului nr.296 din 16.04.2009 cu modificările ulterioare și se atribuie la stare

de ebrietate cu grad avansat. Conform procesului-verbal al examinări medicale de

constatare a faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei

nr.3257 din 09.12.2019, s-a constatat că Antoci Vasile se afla în stare de ebrietate

alcoolică cu grad avansat, totodată de la el au fost prelevate probe biologice de

sânge pentru examinare toxicologică. Conform raportului de expertiză judiciară

nr.201906P0696/201902D2721 din 16.12.2019 în sângele lui Antoci Vasile, s-a

depistat alcool etilic în cantitate de 1,40 %o (1,40 gr/l), cantitate care conform

Hotărârii Guvernului nr.296 din 16.04.2009 cu modificările ulterioare se atribuie la

stare de ebrietate cu grad avansat.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

prima instanță a reținut că, în drept, faptele inculpatului Antoci Vasile întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de a art.2641 alin.(4) Cod penal,

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat.

sentința, prin care a solicitat casarea acesteia, cu trimiterea cauzei la rejudecare în

prima instanță, cu ulterioara dispunere a strămutării cauzei penale de acuzare a lui

Antoci Vasile de comiterea infracțiunilor prevăzute de art.art.287 alin.(2) și 164

alin.(1) Cod penal, de la Judecătoria Soroca, sediul Florești la Judecătoria Bălți,

sediul Central, cu conexarea acestora în vederea neînrăutățirii situației procesuale a

inculpatului și neagravării eventualei pedepse penale.

În motivarea cerințelor sale, apărarea a invocat că prima instanță, ținând cont

de explicațiile inculpatului cu privire la recunoașterea parțială a vinovăției în

comiterea infracțiunii prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod penal, prin încheiere s-a

dispus declinarea competenței și remiterea la Judecătoria Soroca, sediul Florești a

cauzelor penale privind acuzațiile aduse lui Antoci Vasile pe art.art.287 alin.(2) și

164 alin.(1) Cod penal, apelantul criticând soluția emisă pe marginea acestei

2

chestiuni, întrucât aceasta a fost luată înafara ședinței de judecată, în lipsa

apărătorului, prin ce inculpatului i s-a încălcat dreptul la apărare.

apelul avocatului a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a reținut, că prezenta cauză, la

solicitarea inculpatului Antoci Vasile, a fost judecată în prima instanță în ordinea

prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, ultimul înaintând în acest sens

cerere, invocând că recunoaște săvârșirea faptei indicată în rechizitoriu, solicitând

ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Cererea în cauză a fost scrisă și semnată personal de Antoci Vasile, totodată fiind

și contrasemnată de către apărătorul acestuia (f.d.125).

Respectiv, argumentul avocatului Maria Corolevschi invocat în cadrul

ședinței de judecată, precum că, declarațiile și cererea de examinare a cauzei în

procedură simplificată au fost depuse de Antoci Vasile în lipsa avocatului, nu se

confirmă, fiind apreciat ca declarativ.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că, în corespundere cu art.3641

alin.(4) Cod de procedură penală, prin încheierea protocolară, instanța a admis

cererea inculpatului privind examinarea cauzei în procedura simplificată, în baza

probelor administrate la faza de urmărire penală, pe motiv că din probele

administrate, rezultă că faptele sunt stabilite, iar în cauză sunt suficiente date cu

privire la personalitatea inculpatului, care ar sta la baza emiterii unei soluții corecte

pe caz. Inculpatul Antoci Vasile, depunând în prima instanță declarații consecvente

referitor la fapta comisă, a recunoscut pe deplin vinovăția adusă de comiterea

infracțiunii ce i-a fost imputată.

Instanța de apel a considerat că, judecând cauza penală, prima instanță a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludentei, utilității, veridicității, și din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Antoci

Vasile în comiterea infracțiunii prevăzută de art.2641 alin.(4) Cod penal,

stabilindu-i în baza acestei legi pedeapsa de 4 luni închisoare.

4.2. Colegiul penal consideră, că la individualizarea pedepsei prima instanță

corect a reținut categoria și gravitatea faptei - catalogată drept ușoară, a luat în

considerație instanța și faptul că inculpatul a recunoscut vina, depunând cerere cu

privire la examinarea cauzei în procedura simplificată, fapt care a determinat

micșorarea limitelor de pedeapsă prevăzute la art.2641 alin.(4) Cod penal. De

asemenea, prima instanță a ținut cont de criteriile complementare ce vizează

personalitatea lui Antoci Vasile, care nu este la prima abatere de la legea penală,

anterior fiind condamnat: prin sentința Judecătoriei Florești din 04.04.2018 în baza

3

art.2641 alin.(4) Cod penal, la 150 ore muncă neremunerată (pedeapsa executată);

prin sentința Judecătoriei Florești din 05.04.2018 în baza art.287 alin.(2) Cod

penal, la 3 ani închisoare, cu suspendarea condiționată a executării ei, în temeiul

art.90 Cod penal, pentru perioada de probațiune de 3 ani (pedeapsa neexecutată).

Respectiv, prima instanță just s-a ghidat de prevederile art.85 Cod penal la

aplicarea pedepsei, și i-a adăugat la pedeapsa stabilită de 4 luni, parțial, partea

neexecutată a pedepsei stabilită prin sentința Judecătoriei Florești din 05.04.2018,

stabilindu-i astfel pedeapsa definitivă de 3 ani 1 lună închisoare.

Pe de altă parte, ținând cont că infracțiunea imputată lui Antoci Vasile a fost

comisă la 09.12.2019, instanța de apel a considerat oportun de a se expune și

privitor la termenul de prescripție pentru tragere la răspundere penală. Pe parcursul

judecării apelului s-a constatat, că la data de 27-28.01.2021 Antoci Vasile a comis

infracțiune de furt, pentru care prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei din

05.08.2021 a fost condamnat în baza art.186 alin.(2) lit. d) Cod penal - sentință

menținută prin decizia Curții de Apel Bălți din 23.02.2022. Respectiv, ținând cont

de respectiva circumstanță în raport cu prevederile art.60 alin.(4) Cod penal,

instanța de apel a apreciat că la moment termenul de prescripție nu a intervenit,

acest termen fiind întrerupt, calcularea căruia începe de la data când Antoci Vasile

a comis o nouă infracțiune.

Instanța de apel a reținut că, apărătorul-apelant Țurcan Dorel nu critică

soluția instanței pe marginea acuzațiilor aduse lui Antoci Vasile, nici soluția cu

privire la măsura de pedeapsă aplicată față de acesta, axându-și dezacordul

exclusiv cu încheierea instanței emisă în lipsa apărătorului, prin care s-a dispus

declinarea competenței și remiterea la Judecătoria Soroca, sediul Florești a

cauzelor penale privind acuzațiile aduse lui Antici Vasile pe art.art.287 alin.(2) și

164 alin.(1) Cod penal, apelantul solicitând în acest sens rejudecarea cauzei în

prima instanță în vederea soluționării chestiunii respective, cu respectarea dreptului

inculpatului la apărare.

Cu referire la acest argument, instanța de apel a menționat, că temeiurile

pentru dispunerea rejudecării cauzei sunt prevăzute expres la art.415 alin.(1) pct. 3)

Cod de procedură penală. Deci, instanța de apel poate dispune rejudecarea cauzei

cu remiterea ei în instanța de fond doar dacă nu a fost citat inculpatul, nu i s-a

asigurat dreptul la interpret, nu a fost asistat de un avocat sau au fost încălcate

prevederile art.art.33-35 Cod de procedură penală. La caz, cauza a fost examinată

conform tuturor regulilor de procedură, cu participarea apărătorului inculpatului

Antoci Vasile, respectându-i-se drepturile la apărare și un proces echitabil.

Luând în considerație cele enunțate, instanța de apel a conchis asupra

netemeiniciei argumentelor formulate în cererea de apel, precum și în cadrul

ședinței de judecată, apelul fiind respins cu păstrarea fără modificări a sentinței

4

pronunțate de către prima instanță.

decizia, solicitând casarea acesteia, precum și a încheierilor, cu trimiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, din motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată

în instanța de recurs.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat argumente similare celor din

apel. Suplimentar a evidențiat o serie de erori care consideră că au fost admise la

faza de urmărire penală a cauzei.

Cu referire la aplicarea termenul de prescripție privind tragerea ia răspundere

penală, avocatul a reținut că, instanța de apel la respingerea cererii apărării privind

încetarea procesului în legătură cu expirarea termenului de prescripție și-a

întemeiat concluzia în baza Decizie Curții de Apel Bălți din 23.02.2022, chipurile

prin săvârșirea unei noi infracțiuni de către Antoci Vasile, a fost întrerupt termenul

de prescripție.

A mai menționat că, această Decizie din 23.02.2022, a fost anexată

neîntemeiat la materialele cauzei, nu este autentificată de procuror (care a solicitat

anexarea acesteia) și nu conține vreo semnătură pe ea sau o confirmare că ar

corespunde originalului. În cazul dat, instanța de apel a luat în considerație un

document ce nu corespunde exigențelor legale.

În plus, apărarea s-a expus asupra modului în care s-a desfășurat procesul

penal în ansamblul său, în sensul art.6 al Convenției, nu a fost echitabil deoarece

judecarea cauzei a avut loc în lipsa inculpatului, care nu a fost anunțat în căutare,

nefiind pornită procedura de căutare de către poliție în condițiile art.321 alin.(5)

Cod de procedură penală - în instanța de apel.

În final, apărarea invocă prevederile art.427 alin.(1) pct.4) Cod de procedură

penală - adică instanța de judecată a soluționat chestiunea posibilității conexării

cauzelor în lipsa apărătorului - care a solicitat amânarea pe motive de boală. Tot

aici, instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor motivelor invocate în apel - adică

instanța de apel nu a pus în discuție încheierea instanței de fond din 05.02.2021,

fapt ce constituie temei de recurs prevăzut la art.427 alin.(1) pct.6) Cod de

procedură penală și nici nu a examinat cauza în ordinea art. 414 Cod de procedură

penală. De asemenea, s-a invocat că inculpatul a fost pus sub învinuire fără a-i

comunica ce articol din Codul penal a încălcat, această circumstanță constituind

temei de recurs prevăzut la art.427 alin.(1) pct. 8) Cod de procedură penală.

5.1. Avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului a contestat cu

recurs hotărârile instanțelor de fond, solicitând casarea acestora, cu trimiterea

cauzei la rejudecare în instanța de apel, din motiv că eroarea judiciară nu poate fi

corectată în instanța de recurs.

În motivarea cerințelor sale, avocatul a invocat argumente similare celor din

5

apel. Suplimentar, a indicat că inculpatului i s-a aplicat o pedeapsă prea aspră,

neglijându-se criteriile generale de individualizare la stabilirea pedepsei.

5.2. Avocatul Coban Igor în numele inculpatului a înaintat declarație de

susținere a recursurilor declarate prin care invocă motive similare celor din

recursurile ordinare declarate.

alin.(1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care și-

a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, a solicitat declararea recursurilor

ca inadmisibile fiind vădit neîntemeiate cu menținerea deciziei instanței de apel,

motivând prin faptul că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile din următoarele considerente.

În speță se constată că, recurenții s-au conformat prevederilor art.422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală prevede că, hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Reieșind din conținutul recursurilor ordinare declarate, Colegiul penal

constată că, titularii acestora critică decizia instanței de apel sub aspectul

temeiurilor de casare stipulate la art.427 alin.(1) pct. 4), 6), 8) și 10) Cod de

procedură penală, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

când judecata a avut loc fără participarea inculpatului, instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

La fel, din conținutul recursurilor ordinare declarate, se reține că recurenții

aduc critici și sub aspectul încălcărilor de procedură admise la faza de urmărire

penală și judecare a cauzei.

Însă, verificând alegațiile recurenților, în raport cu actele cauzei, Colegiul

penal conchide că acestea sunt neîntemeiate, iar instanța de apel la adoptarea

soluției, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată.

6

Cu referire la temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.4) Cod de procedură

penală, invocat de partea apărării în recursuri, Colegiul penal reține că potrivit

art.321 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță și în instanța

de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor când:

1) inculpatul se ascunde de la prezentarea în instanță;

2) inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru

judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui;

3) examinării unor cauze privitor la săvârșirea unor infracțiuni ușoare, când

inculpatul solicită judecarea cauzei în lipsa sa.

În cazul judecării cauzei în lipsa inculpatului, participarea apărătorului și,

după caz, a reprezentantului lui legal este obligatorie.

În caz de neprezentare a inculpatului în instanță, judecarea cauzei se amână,

cu excepția cazurilor menționate supra. Instanța, în cazul neprezentării nemotivate

a inculpatului la judecarea cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a

inculpatului și să-i aplice o măsură preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură

care va asigura prezentarea lui în instanță, iar la demersul procurorului, să dispună

anunțarea inculpatului în căutare.

Astfel, respectând prevederile art.321 alin.(2) pct. 1) Cod de procedură

penală, instanța de apel corect a dispus examinarea cauzei în lipsa inculpatului

Antoci Vasile, din motiv că acesta în mod repetat se ascunde de la prezentarea în

instanță (Vol. I, f.d.185, 209, 211), fiind anunțat în căutare. Mai mult, argumentele

apărării referitor la observațiile aduse instanței de apel privind dispunerea

examinării cauzei în lipsa inculpatului reprezintă doar aprecieri subiective, or, în

textul art.321 alin.(5) Cod de procedură penală, nu se regăsesc alegațiile invocate

de partea apărării privind – confirmarea pornirii procedurii de căutare.

Cu referire la temeiul prevăzut de art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură

penală, Colegiul penal reiterează argumentele instanței de apel prin care cert s-a

explicat că, prezenta cauză, la solicitarea inculpatului Antoci Vasile, a fost judecată

în prima instanță în ordinea prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, ultimul

înaintând în acest sens cerere, invocând că recunoaște săvârșirea faptei indicată în

rechizitoriu, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza

de urmărire penală. Astfel, prin încheierea protocolară, instanța a admis cererea

inculpatului privind examinarea cauzei în procedura simplificată, în baza probelor

administrate la faza de urmărire penală, pe motiv că din probele administrate,

rezultă că faptele sunt stabilite, iar în cauză sunt suficiente date cu privire la

personalitatea inculpatului, care ar sta la baza emiterii unei soluții corecte pe caz.

Cu referire la alegațiile părții apărării, precum că, cererea privind

examinarea cauzei conform prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală

nu a fost întocmită personal de către inculpatul Antoci Vasile, Colegiul penal

7

subliniază, că din conținutul acesteia, rezultă, „...scrisă și semnată personal „ (vol.

I, f.d.125), iar potrivit procesului verbal al ședinței de judecată, la întrebarea

instanței, inculpatul Antoci Vasile a confirmat întocmirea unei asemenea cereri pe

care a susținut-o și a solicitat examinarea cauzei în baza probelor administrate la

faza de urmărire penal (vol. I, f.d.l26). Respectiv, argumentele apărării invocate în

recursuri, precum că declarațiile și cererea de examinare a cauzei în procedură

simplificată au fost depuse de Antoci Vasile în lipsa avocatului, nu se confirmă,

fiind apreciate ca declarative.

De asemenea, nu pot fi acceptate alegațiile precum că, instanța de apel a

omis să se pronunțe detaliat și amănunțit asupra tuturor argumentelor invocate în

apel, or, în recursurile declarate nu se conține o careva concretizare – care sunt

argumentele ce nu au fost apreciate de către instanța de apel. În plus, suplinirea din

oficiu a recursului prin constatări subiective, ar constitui o derogare de la principiul

contradictorialității în condițiile egalității armelor.

Totodată, Colegiul penal reține în ce privește dezacordul apărării cu raportul

de expertiză judiciară nr.201906P0696/201902D2721 din 16.12.2019, că critica

apărării urma a fi expusă la faza urmăririi penale, prin contestarea rezultatelor în

termenul și modul prevăzut de lege, nerespectarea căreia, în sensul art.230 alin.(2)

Cod de procedură penală, implică pierderea acestui drept, lipsind temeiuri

obiective de recunoaștere în sensul art.251 Cod de procedură penală, a nulității

actului procesual.

Pe de altă parte, cu referire la ingerința invocată de apărare precum că

inculpatul a fost pus sub învinuire fără de a-i comunica ce articol a încălcat din

Codul penal, temei de recurs prevăzut la art.427 alin.(1) pct.8) Cod procedură

penală, Colegiul penal reține că apărarea nu a contestat sentința primei instanțe în

această latura, iar potrivit prevederilor art.427 alin.(2) Cod procedură penală,

asemenea temeiuri pot fi invocate în recurs doar în cazul în care au fost invocate în

apel sau încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Ce ține de temeiul invocat de recurent prevăzut de art.427 alin.(1) pct. 10)

Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că, este invocat de recurenți

declarativ, în conținutul recursurilor nefiind specificate argumente în susținerea

temeiului invocat.

În plus, se reține că motivele invocate în recursurile de pe rol, au constituit

deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în

acest sens (pct.4. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor

pricinii nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (f.d.218-220) în coraport cu

motivele invocate de recurenți, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus

argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs

8

ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care

în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În aceste condiții instanța de recurs conchide că, n-a fost constatată prezența

în speța examinată a unei erori de drept, care ar servi drept temei de implicare a

instanței de recurs în sensul casării deciziei contestate, deoarece instanța de apel n-

a admis o eroare, care ar afecta soluția acesteia.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor

de drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Țurcan

Vitalie și de către avocatul Corolevschi Maria în numele inculpatului, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 16 martie 2022, în cauza

penală în privința lui Antoci Vasile xxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 27 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

9