1ra-1446/2022 — art.152 alin. 1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.152 alin. 1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-1446/2022 — art.152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-1446/2022
1-19018931-01-1ra-23092022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
09 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Cobzac Elena
Plămădeală Ghenadie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de
către avocatul Ceornea Eduard în numele inculpatului, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2022, în
cauza penală privindu-l pe
Balan Ion Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat mun. Xxxxx s. Xxxxx str. Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 01.03.2019-30.06.2020
instanța de apel: 23.07.2020-15.06.2022
instanța de recurs: 23.09.2022 - 09.11.2022
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Bălți, sediul Central din 30 iunie 2020, Balan Ion
Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 152 alin. (1) Cod penal,
la 2 ani 6 luni închisoare.
În baza art. 85 Cod penal, prin cumul de sentințe, s-a adăugat parțial la
pedeapsa stabilită prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei stabilite de
sentința anterioară a Judecătoriei Bălți din 23 august 2017, stabilindu-i definitiv
lui Balan I., pedeapsă cu închisoare pe un termen de 3 ani, cu executare în
penitenciar de tip semiînchis.
A fost admisă cererea procurorului și a dispus încasarea din contul lui
Balan Ion a sumei de 320 lei cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru
efectuarea expertizei.
A fost admisă parțial acțiunea civilă și a dispus încasarea din contul lui
Balan Ion în beneficiul lui Balțatu Ivan a sumei de 5000 lei cu titlu de prejudiciu
moral și 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare pentru asistența juridică.
Potrivit sentinței s-a constatat, că Balan Ion, la data de 11.01.2019 în jurul
orei 23:30, aflându-se în fața casei de cultură din satul Elizaveta, municipiul Bălți,
având intenția cauzării leziunilor corporale lui Balțatu Ion, intenționat, în
1
vederea realizării scopului infracțional, i-a aplicat lui Balțatu Ion o lovitură ca
pumnul în regiunea mandibulei pe stânga și în rezultatul loviturii aplicate părții
vătămate Baltațu Ion, conform raportului de expertiză judiciară nr.20190D0066
din 13.02.2019, i-au fost cauzate leziuni corporale sub formă de fractura
mandibulei pe stânga cu deplasare. Leziunile sus menționate au fost produse
prin acțiunea traumatică cu obiect contondent, cum ar fi pumn, pumnal etc,
posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță, a condiționat o
dereglare a sănătății de lungă durată și în conformitate cu acest criteriu se
califică ca vătămări corporale medii.
Prima instanță a calificat acțiunile inculpatului Balan I. în baza art. 152 alin.
(1) Cod penal, vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, care
nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod
penal, dar care a fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății
Sentința a fost atacată cu apel de către:
3.1 Avocatul Ceornea Eduard în numele inculpatului, solicitând casarea
acesteia, rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, prin care Balan Ion să fie achitat, cu respingerea
cerințelor de încasare a cheltuielilor de judecată și respingerea acțiunii civile
înaintate de partea vătămată.
Pentru a-și argumenta aceste solicitări a indicat, că:
- instanța de fond neîntemeiat a ajuns la concluzia privind existența
vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1)
Cod penal, precum și nefondat a dispus admiterea acțiunii civile. De asemenea în
viziunea sa, instanța de fond neîntemeiat a respins plângerea apărătorului
declarată în ordinea art.313 CPP, prin care fapt a încălcat dreptul inculpatului la
apărare, lipsindu-l de posibilitatea de a prezenta probe în cadrul procesului
penal, drept rezultat instanța a condamnat inculpatul pentru o faptă care nu a
fost comisă de acesta;
- concluziile expertului sunt neîntemeiate și există îndoieli în privința
veridicității lor din motiv că concluzia a fost făcută de expert în baza extrasului
din fișa bolnavului, în lipsa originalului fișei medicale de tratament în staționar
sau ambalator, precum și în lipsa clișeelor radiologice cu descrierea
specialistului;
- cu titlu de prejudiciu material se solicită încasarea din contul inculpatului
în beneficiul părții vătămate a sumei de 6323,01 lei, iar în vederea valorificării
cuantumului prejudiciului material solicitat, drept probe de către partea
vătămată au fost anexate un șir de bonuri de plată pentru procurarea pretinselor
medicamente necesare în urma traumelor primite, fără a fi specificate care este
natura acestor servicii sau să fie prezentate recete care să confirme tratamentul
fracturii mandibulei. Mai mult ca atât, instanța de judecată atestă că la cererea de
chemare în judecată au fost anexate trimiteri extras eliberate de Centrul
medicilor de familie s. Elizaveta în care diagnosticul stabilit lui Balțatu Ivan este
hepatită cronică virală C, chiste hepatice multiple simple, colecistită cronică,
2
pancreatită cronică, precum și trimiterea extras eliberată de Spitalul clinic
municipal Bălți, conform căruia Balțatu Ivan în perioada 22.01.2019-31.01.2019, s-
a tratat în staționar cu diagnoza hepatită cronică C acută, fără nici o mențiune
privind tratamentul fracturii mandibulei. La fel, partea vătămată a prezentat
buletine de rezultate de investigații de laborator din 12.01.2019 și 17.01.2019, prin
care se confirmă efectuarea unor investigații ce nu au tangență cu vătămările care
au fost provocate părții vătămate;
- lipsa legăturii de cauzalitate dintre investigațiile și tratamentul urmat de
partea vătămată cu fractura mandibulei or, potrivit înscrisurilor anexate, acesta
s-a tratat de maladii hepatice cronice care nu au nici o legătură cu trauma
cauzată acestuia prin infracțiune;
- cu referire la solicitarea încasării cheltuielilor de transport susținute prin
biletele de călătorii anexate, apărarea specifică că nu este indicată direcția sau
cursa de călătorie, o parte din aceste bilete nu conțin data eliberării și respectiv
nu se cunoaște când și în ce direcții au avut loc deplasările, motiv din care
urmează a fi apreciate nepertinente speței în cauză;
- privitor la cheltuielile suportate de partea vătămată pentru procurarea poliței
de asigurare medicală obligatorie, apărarea invocă că în corespundere cu
prevederile anexei nr.2 al Legii nr.1593 din 26.12.2002 cu privire la mărimea,
modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență
medicală (în MO nr.18-19/57 din 08.02.2003), persoanele fizice neangajate, cu
domiciliul în Republica Moldova fac parte din plătitori ai primelor de asigurare
obligatorie de asistență medicală în sumă fixă care se asigură în mod individual.
Respectiv pentru a beneficia de tratament, acesta conform legii are obligația de a
procura anual polița de asigurare medicală obligatorie. Astfel, în viziunea
apelantului, necesitatea procurării poliței medicale nu are legătură cu
infracțiunea dată, în situația în care s-a constatat că, de fapt Balțatu Ivan a urmat
tratament pentru maladii hepatice, iar procurarea poliței medicale ține de
obligația sa, impusă prin Legea nr.1593 din 26.12.2002;
- referitor la cerința părții vătămate privind încasarea cheltuielilor de asistență
juridică în mărime de 10000 lei, consideră că valoarea onorariului pentru
serviciile avocatului solicitată de partea vătămată este una excesivă, or avocatul
părții vătămate a participat la 3 ședințe, examinarea cauzei penale nu a prezentat
complicații;
- invocă dezacord cu solicitarea încasării din contul inculpatului în beneficiul
părții vătămate a prejudiciului moral în mărime de 50000 lei;
- instanța de fond a adoptat sentința de condamnare bazându-se în mod
exclusiv pe probele învinuirii, în situația când apărarea a fost lipsită de
posibilitatea de a prezenta în cadrul urmăririi penale și în instanța de fond
probele sale, or respingându-i-se plângerea în ordinea art.313 CPP, a plasat
apărarea în situația de imposibilitate de a prezenta probe, iar motivele invocate
de instanța de judecată în vederea respingerii plîngerii sunt formale;
- la materialele cauzei penale lipsesc, extrasul din fișa medicală așa și clișeele
3
radiologice pretins prezentate expertului în vederea executării expertizei. Astfel
expertiza a fost executată în baza unor probe prin înscrisuri care nu au fost
anexate la materialele cauzei penale și nu au fost recunoscute drept probe. Motiv
din care orice concluzie prezentată de expert în baza unor înscrisuri ilegal
dobândite și lipsă la dosar este nulă și respectiv raportul de expertiză medico-
legală de asemenea este unul nul. Astfel, leziunile corporale constatate de expert
în baza unor documente medicale care nu se regăsesc în materialele cauzei
trezesc suspiciuni rezonabile în raport cu extrasele medicale care confirmă
tratamentul în perioada respectivă a unor altfel de maladii ce nu se referă la
leziunile corporale stabilite de expert, iar diagnosticul deplin nu conține
mențiuni privind tratamentul fracturii mandibulei;
-vina inculpatului nu a fost demonstrată prin probe concludente și pertinente,
iar tentativele apărării de a prezenta probe instanței în vederea examinării cauzei
în mod obiectiv și sub toate aspectele au fost în mod arbitral ignorate de instanță,
aceasta manifestând un comportament părtinitor și o apreciere exclusiv de
învinuire a inculpatului.
3.2 Avocatul Angela Gherasim în numele părții vătămate Balțatu Ivan, care
a pledat pentru casarea sentinței, cu rejudecarea cauzei și stabilirea unei pedepse
cu închisoarea maximă prevăzută la sancțiunea articolului. De asemenea a
solicitat admiterea acțiunii civile în cuantum integral solicitat și încasarea din
contul lui Balan Ion în beneficiul lui Baltatu Ivan: 6323, 11 lei - prejudiciul
material cauzat; 50000 lei - prejudiciul moral cauzat în urma infracțiunii și 10000
lei - cheltuieli de asistență juridică.
În susținerea poziției a indicat, că:
- instanța de judecată a stabilit inculpatului o pedeapsă prea blândă,
necorespunzând personalității celui vinovat, întrucât nu corespunde
circumstanțelor comiterii infracțiunii și gradului pericolului social ce îl
reprezintă inculpatul, acesta nu regretă că a comis fapta, nu recunoaște vina, nu
manifestă căință sinceră și nu a reparat prejudiciul cauzat;
- la stabilirea pedepsei prima instanță nu a ținut cont de prevederile art.61,
75 Cod penal, privind atingerea scopului restabilirii echității sociale, la stabilirea
pedepsei ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de circumstanțele
atenuante și agravante;
- privitor la latura civilă indică, că prin admiterea parțială a acțiunii civilă
prima instanță nu a restabilit prejudiciile și cheltuielile reale, suportate de partea
vătămată. Or, cheltuielile suportate, au fost necesare și raționale pentru partea
vătămată, motiv pentru care acestea urmează a fi compensate, or reprezintă un
prejudiciu real cauzat părții vătămate de către inculpat.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 15 iunie 2022,
apelul avocatului Ceornea Eduard în interesele inculpatului a fost respins ca
nefondat. Apelul avocatului Gherasim Angela în numele părții vătămate Balțatu
Ivan a fost admis, sentința în cauză fiinjd casată parțial, în latura civilă, cu
pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
4
prima instanță, după cum urmează. Acțiunea civilă înaintată de către partea
vătămată Balțatu Ivan a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea din contul
inculpatului Balan Ion în beneficiul părții vătămate Balțatu Ivan a sumei de 6323
lei și 1 ban, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune; a sumei de
20000 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și a sumei de 10000
lei, cu titlu de cheltuieli judiciare suportate pentru asistența juridică. În rest,
dispozițiile sentinței instanței de fond ce se referă la condamnarea lui Balan Ion
și cheltuieli judiciare suportate pentru efectuarea expertizei judiciare, au fost
menținute.
În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a indicat că, instanța de
fond în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a respectat
normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct
de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității, și din punct de
vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția
inculpatului Balan Ion în comiterea faptei incriminate, constatând și reținând în
acțiunile acestuia comiterea infracțiunii prevăzută de art.152 alin.(1) Cod penal.
În acest sens, instanța de fond întemeiat a bazat sentința de condamnare pe
probele scrise ale cauzei penale, declarațiile martorilor și a părții vătămate.
Cu toate că inculpatul nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii,
contrariul a fost demonstrat prin probele cercetate, declarațiile părții vătămate
Balțatu Ivan, martorii Chironda Cristian, Baltatu Cedric, Burlac Andrei și probele
scrise și anume, concluziile raportului de expertiză judiciară nr.201910D0066 din
13.02.2019, (f.d.11-12, vol.I), concluziile expertizei medico-legală repetată
nr.202202D0190 din 23.02.2022.
Din aceste considerente, instanța de apel a catalogat declarațiile inculpatului
Balan Ion, ca o metodă de apărare, care vin în contradicție cu cumulul de probe
administrat, declarații asupra cărora planează dubii rezonabile și nu pot fi
plasate la baza unui act judiciar, mai mult ca atât că, ulterior totuși apărarea a
pledat pentru o pedeapsă mai blândă.
În contextul celor expuse, instanța de apel a reținut că alegațiile apărării
privitor la faptul cauzării leziunilor prin cădere, sunt irelevante cazului și
contravin întregului probatoriu administrat, or, martorii, partea vătămată, cât și
probele scrise, nemijlocit concluziile expertale, indică, că leziunile corporale
cauzate părții vătămate Balțatu Ivan nu puteau fi provocate urmare a căderii, ci
sunt rezultatul loviturii aplicate de inculpatul Balan Ion cu pumnul în regiunea
mandibulei pe stânga.
Astfel, în viziunea instanței de apel, instanța de fond corect a statuat, că
Balan Ion se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.152 alin.(1)
Cod penal.
Analizând circumstanțele și împrejurările speței prin prisma materialelor
anexate la dosar ce vizează fapta infracțională comisă de Balan Ion,
personalitatea acestuia și urmările prejudiciabile ale acțiunilor lui, instanța de
5
aple a concluzionat, că prima instanță justificat a aplicat acestuia pedeapsa sub
formă de închisoare, iar cuantumul acesteia a fost stabilit cu respectarea
principiilor individualizării pedepsei penale și a prevederilor art.61, 75 Cod
penal.
Respectiv, reținând prevederile menționate supra, coroborându-le cu
circumstanțele cauzei, instanța de apel a considerat că pedeapsa aplicată
inculpatului Balan Ion, sub formă de închisoare, în cuantumul stabilit de către
prima instanță, este în coraport cu gravitatea faptei comise - infracțiune mai
puțin gravă, comisă cu intenție; motivul săvârșirii infracțiunii și scopul urmărit -
cauzarea de leziuni corporale medii; personalitatea inculpatului - anterior a fost
condamnat: prin sentința Judecătoriei Bălți din 23.08.2017 în baza art.287 alin.(2)
lit.b) Cod penal, la 1 an închisoare, cu suspendarea executării pedepsei pentru
perioada de probațiune de 2 ani; prin sentința Judecătoriei Bălți din 19.03.2020, în
baza art.155, art.179 alin.(2), art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal, prin aplicarea
prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, la pedeapsa definitivă de 1 an, 6 luni
închisoare în penitenciar de tip semiînschis; la moment pe rolul instanței de fond
examinându-se o cauză penală în privința lui Balan Ion pe art. 287 alin.(3) Cod
penal; la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află; nu este angajat în
câmpul muncii; la locul de trai se caracterizează nesatisfăcător; atitudinea
inculpatului față de faptele comise și procesul desfășurat - n-a recunoscut vina și
n-a întreprins măsuri în vederea reparării prejudiciului cauzat părții vătămate;
circumstanțe atenuante - nu s-au identificat, iar circumstanțe agravante -
săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru
alte fapte care au relevanță pentru cauză.
În acest sens, instanța de apel a reținut, că în cauza lui Balan Ion stabilirea
categoriei excepționale de pedeapsă este condiționată de personalitatea
inculpatului care nu este la prima abatere de la legea penală, acesta continuând
comiterea infracțiunilor.
Instanța de apel a considerat nefondată solicitarea cu privire la aplicarea
față de inculpat a unei pedepse mai blânde, or, prin analiza criteriilor enunțate
supra este demonstrată inoportunitatea unei asemenea pedepse, or, nu va fi aptă
să conducă la realizarea scopurilor pedepsei de reeducare/corectare a
inculpatului, de restabilirea echității sociale.
Privitor la latura civilă, instanța de apel a considerat, că instanța de fond
eronat a dispus admiterea parțială a acțiunii civile, încasând din contul
inculpatului în beneficiul părții vătămate Balțatu Ivan doar a sumei de 5000 lei cu
titlu de prejudiciu moral și a sumei de 5000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare -
onorariul avocatului, omițând să se expună privitor la cerința de reparare a
prejudiciului material cauzat prin infracțiune, constatându-se temei pentru a
interveni în conținutul soluției instanței la acest aspect.
Potrivit acțiunii civile, s-a solicitat încasarea de la Balan Ion în beneficiul lui
Balțatu Ivan: 6323,11 lei - prejudiciul material cauzat; 50000 lei - prejudiciul
moral cauzat în urma infracțiunii și 10000 lei - cheltuieli de asistență juridică.
6
Cu referire la suma de 6323,11 lei - prejudiciul material cauzat prin
infracțiune, instanța de aple a reținut că instanța de fond în partea descriptivă a
notat, că înscrisurile anexate la acțiunea civilă și anume bonurile, biletele de
călătorie, prescrierile medicale și tratamentul acordat nu probează că partea
vătămată a tratat anume fractura de mandibulă, or, sunt înscrisuri privitor la
tratarea hepatitei, neavând relevanță la caz, iar în partea dispozitivă a omis să se
expună privitor la admiterea/respingerea acțiunii civile sub aspect material.
Analizând conținutul cerințelor în partea reparării prejudiciului material în
raport cu actele ce au fost atașate la acțiunea civilă, instanța de apel a stabilit că
conform fișei medicale a bolnavului de staționar nr.1900629 pe numele Balțatu
Ivan, acesta a fost internat cu diagnoza ”fractură oblică a ramurii mandibulei pe
stânga” în ziua de 12.01.2019 și externat în data de 18.01.2019, fiind supus
inclusiv tratamenului conservativ: antiinflamator, antimicrobian, analgic,
antimicotic, hiposensibilizant (f.d.89 verso, vol.II). În data de 18.01.2019 a fost
externat pentru tratament ambulator și menținerea blocajului intermaxilar până
în data de 12.02.2019 cu controlul obligatoriu a ocluziei interdentare. În același
context, instanța de apel a reținut că toate bonurile de plată (f.d.183-184, Vol.I)
datează cu data de 12.02.2019, adică data internării cu diagnoza ”fractură oblică a
ramurii mandibulei pe stânga” și data imediat următoare de 13.01.2019, pe când
trimiterile extras privitor la depistarea hepatitei virale, datează cu 18.01.2019 și
31.01.2019, adică maladia-hepatită virală, a fost depistată în procesul investigării
pacientului după internarea cu fractura mandibulei, concluzionându-se că
medicamentele procurate în baza bonurilor de plată anexate au fost folosite
pentru tratamentul fracturii de mandibulă.
Instanța de apel a considerat eronată poziția instanței de fond privitor la
concluzia că cheltuielile de transport nu se probează, deoarece nu este indicată
direcția sau cursa de călătorie, iar o parte din aceste bilete nu conțin data
eliberării, or, nu-i vina lui Balțat Ivan că administratorul rutei n-a indicat toate
datele necesare în biletul de călătorie, fiind evident faptul, că călătoriile au avut
loc în perioada de timp când partea vătămată era supusă tratamentului, ultimul
fiind internat în secția Chirurgie OMF al IMSP IMU din mun.Chisinău și ținând
cont de faptul, că acesta e domiciliat în satul Elizaveta, municipiul Bălți, este
firesc că necesita să se deplaseze cu transportul interurban, fapt ce implică
cheltuieli de transport, urmând a fi admise solicitările părții vătămate și la acest
aspect.
Nu pot fi reținute ca fondate nici statuările instanței de fond privitor la
neîncasarea cheltuielilor suportate de partea vătămată pentru procurarea poliței
de asigurare medicală, pe motiv că procurarea acesteia ar fi obligatorie, Balțatu
Ivan urmând tratament pentru maladii hepatice, or, la caz fiind la început de an
calendaristic procurarea poliței de asigurare medicală obligatorie a fost
condiționată anume de tratamentul fracturii de mandibulă, maladia-hepatită
virală, fiind însă depistată în procesul investigării pacientului, după internarea sa
la 12.01.2019.
7
Cu referire la dezacordul părții vătămate cu cuantumul atribuit cu titlu de
reparare a prejudiciului moral, instanța de apel a reținut, că instanța de fond
contradictoriu a tratat și acest aspect al laturii civile, or, inițial a concluzionat, că
de către partea vătămată nu a fost concretizat prin ce s-au manifestat suferințele
sale psihice și fizice, ca ulterior s-a admită parțial cerința dată și să încaseze doar
suma de 5000 lei.
La acest aspect, instanța de apel a notat, că instanța de fond incorect a
dedus, că prejudiciul moral cauzat s-ar estima la suma de 5000 lei, invocând că
nu s-au motivat suferințele fizice și psihice, or, la caz s-a constatat comiterea în
privința lui Balțatu Ivan a unei infracțiuni mai puțin grave, cu aplicarea violenței,
cauzându-i-se ultimului leziuni corporale medii, fapt ce a implicat fractură de
mandibulă cu menținerea blocajului intermaxilar din 12.01.2019 până în data de
12.02.2019. Însăși blocajul intermaxilar pe o perioadă de 30 zile implică suferințe
atât fizile cât și psihice, persoana neavând posibilitate de a comunica și a se
alimenta normal, concluzionându-se că suma alocată de instanță în cuantum de
5000 lei, la acest capitol este una derizorie.
Analizând toate circumstanțele date, instanța de apel a stabilit, că instanța
de fond incorect a ajuns la concluzia de a încasa suma de 5000 lei, totuși
deducându-se, că și suma de 50000 lei solicitată de partea vătămată ar fi una
excesivă în lumina jurisprudenței R.Moldova, pe când suma de 20000 lei, ar fi
una proporțională, echitabilă și în raport cu suferințele morale suportate de către
partea vătămată, drept urmare a faptei infracționale îndreptate împotriva sa,
reținând în acest sens: gravitatea faptei infracționale, durata suferințelor fizice
suportate de către aceasta și impactul acestor leziuni.
Este neclară și soluția instanței vis a vis de încasarea parțială a cheltuielilor
de asistență juridică, solicitându-se încasarea sumei de 10000 lei, încasându-se
doar suma de 5000 lei pe motiv că, suma pretinsă ar fi excesivă, or, s-a stabilit că
avocatul părții vătămate a participat la 3 ședințe de judecată, a perfectat și o
acțiune civilă în vederea reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune, fiind
prezentat și un bon de plată în acest sens (f.d.193, vol.I), care atestă faptul, că
Balțatu Ivan a achitat suma de 10000 lei pentru asistență juridică, sumă care în
viziunea Colegiului penal, este una echitabilă și motivată în raport cu volumul
de asistență juridică efectiv prestată acestuia.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Ceornea E. în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu dispunerea
rejudecării cauzei în instanța de apel.
În motivarea recursului invocă:
- decizia, în latura respingerii apelului declarat de avocatul Ceornea Eduard
în interesele inculpatului Balan Ion este neîntemeiată, ilegală și pasibilă de a fi
casată;
-în ședința instanței de apel inculpatul Balan Ion a declarat că recunoaște
vinovăția sa în infracțiunea comisă, și solicită aplicarea unei pedepse mai blânde.
Contrar celor declarate de inculpat în ședința, instanța de apel la aprecierea
8
pedepsei aplicată inculpatului constată că inculpatul nu a recunoscut vina,
constatare care nu corespunde realității și care bineînțeles a influențat pedeapsa
aplicată inculpatului;
-instanța în mod unilateral a apreciat declarațiile părților audiate, ignorând
absolut faptul că, partea vătămată Balțatu Ivan, fiul acestuia Balțatu Igor,
martorul Balțatu Cedric de rând cu inculpatul Balan Ion au statut de inculpați
într-o altă cauză penală aflată pe rolul Judecătoriei Bălți. Conform învinuirii
Balțatu Ivan este învinuirt de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3)
Cod penal, fiul acestuia Balțatu Igor și martorul Balțatu Cedric sunt învinuiți de
comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, infracțiuni comise
în cadrul altercațiilor cu Balan Ion ce a avut loc la 11.01.2019 și în cadrul căreia
Balan Ion i-a aplicat lui Balțatu Ivan lovitura urmată de fracturarea mandibulei.
Cauza penală în privința lui Balan Ion fiind disjunsă din cauza penală inițial
pornită în privința tuturor participanților la bătaia din 11.01.2019 în baza art. 287
Cod penal. Astfel, contrar celor constatate de instanța de judecată, la caz există
circumstanța atenuantă prevăzută de art. 76 lit. g) și j) Cod penal, dat fiind faptul
că Balțatu Ion a acționat imoral și ilegal în privința lui Balan Ion. Balțatu Ivan l-a
înjurat și i-a aplicat lovituri multiple lui Balan Ion împreună cu alte persoane -
Balțatu Cedric și Balțatu Igor. Balan Ion apărându-se i-a aplicat lui Balțatu Ivan
lovitura care s-a soldat cu fractura mandibulei;
- inculpatul Balan Ion nu a recunoscut vinovăția la urmărire penală, din
motivul că a cerut executarea expertizei medico-legale a părții vătămate, în
petrecerea căreia i-a fost refuzat precum în cadrul urmăririi penale așa și în
instanța de fond. Instanța de apel a dispus executarea expertizei, care a confirmat
leziunile corporale cauzate părții vătămate, după care inculpatul a recunoscut
vina sa pe deplin;
- din 11.01.2019, data comiterii infracțiunii de care este învinuit Balan Ion
(art. 152 alin. (1) CP) până la momentul adoptării deciziei de către instanța de
apel au trecut 3 ani 6 luni, pe când conform prevederilor art. 76 alin.(1) Cod
penal, la stabilirea pedepsei se consideră circumstanțe atenuante: expirarea, de la
momentul comiterii infracțiunii, a cel puțin 2/3 din termenul de prescripție
pentru tragerea la răspundere penală, prevăzut pentru această infracțiune, sau
depășirea termenului rezonabil pentru examinarea cazului, ținîndu-se cont de
natura faptei, dacă tergiversarea nu a fost provocată de făptuitor; 2/3 din
termenul de prescripție de 5 ani constituie 3 ani și 4 luni, la 15.06.20.22 când s-a
pronunțat decizia instanței de apel de la data comiterii infracțiunii au trecut 3 ani
6 luni depline, corespunzător mai mult de 2/3 din termenul de prescripție. Astfel,
instanța individualizând pedeapsa inculpatului a omis circumstanțele atenuante
susindicate.
-în latura civilă la fel consideră că instanța de apel a ajuns la concluzii
eronate privind necesitatea admiterii acesteia. Consideră că instanța a admis
acțiunea civilă în urma aprecierii eronate a argumentelor părții vătămate și a
ignorat argumentele apărării prezentate în acest sens, asupra cărora instanța nu
9
s-a expus în decizie;
-drept probe în suportul valorii prejudiciului material solicitat de Balțatu
Ion sunt prezentate bonuri de plată pentru procurarea medicamentelor care de
fapt nu i-au fost prescrise de medic în vederea tratamentului pretinsei fracturi a
mandibulei (careva probe privind indicațiile medicului nu au fost prezentate), și
care în general nu se aplică la tratamentul fracturilor. Astfel spre exemplu soluția
de „RIBOXIN” se indică la „Angina pectorala, infarctul miocardic, insuficienta
coronariană cronica, cardiomiopatiile de diversa geneza, aritmiile provocate de glicozidele
cardiace, afecțiunile distrofice ale miocardului după sarcinile fizice intense, bolile
infectioase, endocrine sau hepatice."
-drept probe ce pretins confirmă tratamentul efectuat și cheltuielile
pentru acesta au fost prezentate un șir de bonuri de casă eliberate de Institutul de
Medicină Urgentă din mun. Chișinău, în care este indicată plata pentru „servicii
medicale" fără să fie specificate care este natura acestor servicii sau să fie
prezentate recete, sau extrase medicale care să confirme tratamentul anume a
fracturii mandibulei. Din contra, la cererea de chemare în judecată, partea
vătămată anexează trimiterea extras eliberată de Cetrul Medicilor de Familie s.
Elizaveta, în care diagnosticul stabilit lui Balțatu Ivan este de Hepatită Cronică
virală C, chiste hepatice multiple simple, colecestită cronică, pancreatită cronică.
La fel se prezintă și trimiterea extras eliberată de Spitalul Clinic Municipal Bălți
conform căruia Balțatu Ivan în perioada din 22.01.2019 pînă la 31.01.2019 s-a
tratat în staționar cu diagnoza de Hepatită cronică C acută. Fără nici o mențiune
privind tratamentul unei oricărei fracture a mandibulei. Este de remarcat că
tratamentul, reieșind din inscripțiile de pe versoul trimiterii-extras, a fost unul
programat și nu de urgență. La fel, partea vătămată a prezentat buletine de
rezultate de investigații de laborator din 12.01.2019 și 17.01.2019, prin care se
confirmă efectuarea investigațiilor;
- lipsa în extrasele -trimitere eliberate de Centrul Medicilor de familie și
Spitalul Clinic municipal Bălți a diagnosticului fracturii mandibulei, încă o dată
confirmă faptul că, părții vătămate Balțatu I. nu i-a fost cauzată o astfel de
traumă, circumstanță ce iarăși impunea necesitatea executării unei expertize
medico-legale suplimentare;
- Balțatu I. solicită încasarea cheltuielilor de transport confirmat prin bilete
de călătorii, în care nu sunt indicate toate datele;
- în partea ce ține de cheltuielile suportate de Balțatu Ion pentru
procurarea poliței de asigurare medicală obligatorie, în corespundere cu
prevederile anexei nr. 2 al Legii Republicii Moldova - 1593/26.12.2002 cu privire
la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie
de asistență medicală (Monitorul Oficial 18-19/57, 08.02.2003) persoanele fizice
neangajate, cu domiciliul în Republica Moldova, fac parte din plătitori ai
primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se
asigură în mod individual. Respectiv pentru a beneficia de tratament, în special
de tratament medical programat (după cum reiese din extrasele prezentate de
10
Balțatu Ion), acesta conform Legii are obligația de a procura anual polița de
asigurare medicală obligatorie. Astfel, necesitatea procurării poliței medicale nu
are legătură cu infracțiunea de care este învinuit Balan Ion, dar ține de obligația
sa de cetățean a lui Balțatu Ion impusă prin Legea nr. 1593/26.12.2002;
- inculpatul Balan Ion se recunoaște vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, însă prejudicial material oricum
urmează a fi probat prin probe concludente și pertinente, care nu au fost
prezentate instanței de judecată. În partea prejudiciului moral consideră că acesta
nu poate fi încasat în folosul părții vătămate din motiv că anume acțiunile
agresive, amorale și ilegale ale acesteia au adus la apariția și escaladarea
conflictului între părțile din cauză, reieșind din comportamentul părții vătămate
Balțatu Ivan acestuia nu-i poate fi reținut existent unui prejudiciu moral.
Valoarea prejudiciului moral solicitat spre încasare de către partea vătămată este
una excesivă și nemotivată în raport cu circumstanțele cauzei și comportamentul
precum a inculpatului așa și a părții vătămate.
În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6),
10) Cod de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,
solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece
instanța de apel menținându-i lui Balan I. pedeapsa cu închisoare, și-a
argumentat sufiecient soluția în sensul pedepsei penale stabilite, acesta fiind una
echitabilă. Cuantului prejudiciului material a fost încasat în conformitate cu
prevederile art. 219, 220 Cod de procedură penală și art. 1998, 2028 Cod civil, iar
la apreciarea cuantumului prejudiciului moral, instanța de apel a ținut cont de
circumstanțele cauzei, de caracterul și gravitatea suferințelor fizice și psihice
suportate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca
fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în
drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este
vădit neîntemeiat.
Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat, avocatul Ceornea E. în
numele inculpatului, invocă faptul că instanțele de fond au aplicat pedeapsa
inculpatului contrar prevederilor legale, la fel instanța de apel a ajuns la
concluzii eronate privind necesitatea admiterii acțiunii civile, indicând astfel
temeiurile de casare a hotărârii instanței de apel, prevăzute de art. 427 alin. (1)
pct. 6), 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel
pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel, în cazul în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor
11
motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se
întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este
expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței;
s-au aplicat pedepse individualizate, contrar prevederilor legale.
Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu circumstanțele și
materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că în prezenta speța nu și-a găsit
confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanța de apel și-a motivat
just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod
penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în
privința inculpatului, stabilită conform sancțiunii art. 152 alin. (1) Cod penal.
Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru
săvârșirea infracțiunii contra vieții și sănătății persoanei, prevăzută de art. 152
alin. (1) Cod penal, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală măsură persoana
inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială, cât și dimensiunea
fenomenului infracțional și așteptările societății față de mecanismul justiției
penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte.
Sancțiunea art. 152 alin. (1) Cod penal, prevede pedeapsă cu muncă
neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de
pînă la 5 ani, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune mai puțin
gravă.
Instanța de recurs reține, că prima instanță a stabilit inculpatului în temeiul
art. 152 alin. (1) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 2
ani și 6 luni, iar în baza art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa aplicată s-a
adăugat parțial partea neexecutată a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei
Bălți, sediul Central din 23.08.2017 și s-a stabilit lui Balan I. pedeapsa definitivă
de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis,
soluție menținută în acest sens de instanța de apel.
Reieșind din textul hotărârii instanței de apel, se reține că, această instanță
just a reținut faptul, că în speță nu există temei legal pentru casarea sentinței în
latura aplicării pedepsei, deoarece la soluționarea chestiunii respective s-a
acordat deplină eficiență dispozițiilor art. art. 61, 75 Cod penal, privitor la scopul
pedepsei penale și criteriile generale de individualizare a pedepsei.
Totodată, la stabilirea pedepsei, a fost luat în considerație gravitatea faptei
comise - infracțiune mai puțin gravă, comisă cu intenție; motivul săvârșirii
infracțiunii și scopul urmărit - cauzarea de leziuni corporale medii;
personalitatea inculpatului - anterior a fost condamnat: prin sentința Judecătoriei
Bălți din 23.08.2017 în baza art.287 alin.(2) lit.b) Cod penal, la 1 an închisoare, cu
suspendarea executării pedepsei pentru perioada de probațiune de 2 ani; prin
sentința Judecătoriei Bălți din 19.03.2020 în baza art.155, art.179 alin.(2), art.287
alin.(2) lit.a) Cod penal, prin aplicarea prevederilor art.84 alin.(1) Cod penal, la
pedeapsă definitivă de 1 an 6 luni închisoare în penitenciar de tip semiînchis; la
moment pe rolul instanței de fond examinându-se o cauză penală în privința lui
Balan Ion pe art. 287 alin.(3) Cod penal; la evidența medicului narcolog sau
12
psihiatru nu se află; nu este angajat în câmpul muncii; la locul de trai se
caracterizează nesatisfăcător; atitudinea inculpatului față de faptele comise și
procesul desfășurat; circumstanțe atenuante - nu s-au identificat, iar circumstanțe
agravante - săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost
condamnată pentru alte fapte care au relevanță pentru cauză.
Reieșind din cele expuse, Colegiul penal consideră că în prezenta cauză,
instanța de apel întemeiat a stabilit că, personalitatea inculpatului care anterior a
mai fost în conflict cu legea, nu prezintă garanțiile unei conduite, ce ar permite
instanței de judecată de a da dovadă de clemență, or dânsul nu a stat pe cale
corectării și reeducării, nu a tras concluziile necesare și a continuat să comită
infracțiuni, astfel instanța de apel just a concluzionat că, nu s-a stabilit temei de
atenuare a pedepsei inculpatului, care a comis crima, în cazul dat, în perioada de
probațiune stabilită anterior, fapt ce denotă că pedeapsa stabilită anterior nu a
fost suficientă pentru conștientizarea de către inculpat a faptelor comise și
ultimul nu a dat dovadă de corectare, în aspectul dat fiind aplicate prevederile
art. 85 alin. (1) Cod penal.
Ținând cont însă, de prevederile legale enunțate mai sus, Colegiul penal
consideră întemeiate considerentele instanței de apel că, în prezenta cauză,
stabilirea categoriei excepționale de pedeapsă, este condiționată de
personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere de la legea penală,
acesta continuând comiterea infracțiunilor, astfel nu s-au constatat circumstanțe
ce ar justifica aplicarea unei pedepse mai blânde inculpatului, deoarece
personalitatea inculpatului nu prezintă garanțiile unei conduite, ce ar permite
instanței de judecată de a da dovadă de clemență.
Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța
de apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a menținut sentința prin
care inculpatului i-a fost aplicată pedeapsă cu închisoare, cu executarea reală a
acesteia.
Ce ține de argumentul recurentului precum că, instanța de apel nu a ținut
cont de faptul că, inculpatul a recunoscut vina, la caz sunt prezente și alte
circumstanțe atenuante, Colegiul penal reține că, circumstanțele în cauză, nu
sunt suficiente, la caz, de a aplica o pedeapsă mai blândă inculpatului. Mai mult
ca atât, argumentul precum că, în cauză sunt prezente circumstanțele atenuante
prevăzute de art. 76 alin. (1) lit. g), j), l) Cod penal, este invocat în premieră în
cererea de recurs contrar prevederilor art. 427 alin.(2) Cod de procedură penală.
În atare împrejurări, Colegiul penal consideră, că instanța de apel a ținut
cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă
și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de
individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în
sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se
convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii
unor fapte similare.
Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanțele de
13
fond, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art.
61 alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților,
cât și a altor persoane.
La fel, Colegiul penal respinge și argumentele recurentului în sensul că
instanța de apel a ajuns la concluzii eronate de admitere a acțiunii civile. În acest
sens, instanța de recurs atestă că instanța de apel s-a expus motivat și asupra
soluției de admitere parțială a acțiunii civile înaintate de partea vătămată Balțatu
Ivan și prin care s-a dispus încasarea din contul inculpatului Balan Ion în
beneficiul părții vătămate Balțatu Ivan a sumei de 6323 lei și 1 ban, cu titlu de
prejudiciu material cauzat prin infracțiune; a sumei de 20000 lei cu titlu de
prejudiciu moral cauzat prin infracțiune și a sumei de 10000 lei, cu titlu de
cheltuieli judiciare suportate pentru asistența juridică.
În acest sens instanța de apel întemeiat a reținut că, conform fișei medicale a
bolnavului de staționar nr.1900629 pe numele Balțatu Ivan, acesta a fost internat
cu diagnoza ”fractură oblică a ramurii mandibulei pe stânga” în ziua de 12.01.2019 și
externat în data de 18.01.2019, fiind supus inclusiv tratamenului conservativ:
antiinflamator, antimicrobian, analgic, antimicotic, hiposensibilizant (f.d.89
verso, vol.II). În data de 18.01.2019 a fost externat pentru tratament ambulator și
menținerea blocajului intermaxilar până în data de 12.02.2019 cu controlul
obligatoriu a ocluziei interdentare. În acelas context, Colegiul penal reține, că
toate bonurile de plată (f.d.183-184, Vol.I) datează cu 12.02.2019, adică data
internării cu diagnoza ”fractură oblică a ramurii mandibulei pe stânga” și data
imediat următoare de 13.01.2019, pe când trimiterile extras privitor la depistarea
hepatitei virale, datează cu 18.01.2019 și 31.01.2019, adică maladia-hepatită virală,
a fost depistată în procesul investigării pacientului după internarea cu fractura
mandibulei, concluzionându-se că medicamentele procurate în baza bonurilor de
plată anexate au fost folosite pentru tratamentul fracturii de mandibulă.
La fel, Colegiul penal atestă că instanța de apel s-a expus întemeiat și asupra
faptului că, consideră eronată poziția instanței de fond și privitor la concluzia că
cheltuielile de transport nu se probează, deoarece nu este indicată direcția sau
cursa de călătorie, iar o parte din aceste bilete nu conțin data eliberării, or, nu-i
vina lui Balțat Ivan că adiministratorul rutei n-a indicat toate datele necesare în
biletul de călătorie, fiind evident faptul, că călătoriile au avut loc în perioada de
timp când partea vătămată era supusă tratamentului, ultimul fiind internat în
secția Chirurgie OMF al IMSP IMU din mun.Chisinău și ținând cont de faptul, că
acesta e domiciliat în satul Elizaveta, municipiul Bălți, astfel necesita să se
deplaseze cu transportul interurban, fapt ce implică cheltuieli de transport.
Totodată, instanța de apel just nu a reținut ca fondate nici statuările
instanței de fond privitor la neîncasarea cheltuielilor suportate de partea
vătămată pentru procurarea poliței de asigurare medicală, pe motiv că
procurarea acesteia ar fi obligatorie, Balțatu Ivan urmând tratament pentru
maladii hepatice, or, la caz fiind la început de an calendaristic procurarea poliței
14
de asigurare medicală obligatorie a fost condiționată anume de tratamentul
fracturii de mandibulă, maladia-hepatită virală, fiind însă depistată în procesul
investigării pacientului, după internarea sa la 12.01.2019.
La fel, instanța de apel s-a expus argumentat și asupra faptului că, la caz s-a
constatat comiterea în privința lui Balțatu Ivan a unei infracțiuni mai puțin
grave, cu aplicarea violenței, cauzându-i-se ultimului leziuni corporale medii,
fapt ce a implicat fractură de mandibulă cu menținerea blocajului intermaxilar
din 12.01.2019 până în data de 12.02.2019. Însăși blocajul intermaxilar pe o
perioadă de 30 zile implică suferințe atăt fizile cât și psihice, persoana neavând
posibilitate de a comunica și a se alimenta normal, concluzionându-se că suma
alocată de instanță în cuantum de 5000 lei la acest capitol este una derizorie. În
acest sens, întemeiat s-a dispus că instanța de fond incorect a ajuns la concluzia
de a încasa suma de 5000 lei, totuși deducându-se, că și suma de 50000 lei
solicitată de partea vătămată ar fi una excesivă în lumina jurisprudenței
R.Moldova, pe când suma de 20000 lei, ar fi una proporțională, echitabilă și în
raport cu suferințele morale suportate de către partea vătămată drept urmare a
faptei infracționale îndreptate împotriva sa, reținând în acest sens: gravitatea
faptei infracționale, durata suferințelor fizice suportate de către aceasta și
impactul acestor leziuni.
Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis
erorile de drept prevăzute în pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel,
pedeapsa stabilită inculpatului Balan I. a fost aplicată în limitele legii, iar
acțiunea civilă întemeiat a fost admisă parțial, din care considerente se dispune
inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Ceornea
Eduard în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Bălți din 15 iunie 2022, în cauza penală privindu-l pe Balan Ion Xxxxx, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 17 noiembrie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecător Cobzac Elena
Judecător Plămădeală Ghenadie
15