1ra-651/2022 — Art. 201-1 alin. 1 lit. b, CP

Prima instanță: 12.10.2021-08.11.2021;

Instanța de apel: 01.12.2021-22.02.2022;

Instanța de recurs: 03.05.2022-27.09.2022. Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, CONSTATĂ : 1. Prin sentința Judecătoriei Bălți sediul Central din 08 noiembrie 2021, Cneazev Anatolii, a fost recunoscu vinovat și condamnat în baza art. art. 2011alin. (1) lit. b) Cod penal la 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare. Potrivit art.84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial cu pedeapsa stabilită în baza sentinței anterioare a Judecătoriei Bălti sediul Central din 15.10.2021, i s-a stabilit definitiv lui Cneazev Anatolii pedeapsa cu închisoare pe un termen de 3 (trei) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 901 Cod penal, executarea pedepsei închisorii stabilite inculpatului Cneazev Anatolii s-a suspendat parțial, urmând ca acesta să execute pedeapsa închisorii pe un termen de 1 (un) an și 6 (șase) luni în penitenciar de tip semiînchis, iar executarea părții rămase pe un termen de 1 (un) an și 6 (șase) luni să fie suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani. S-a dispus încasarea din contul lui Cneazev Anatolii în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 128,00 (una sută douăzeci și opt) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, inculpatul Cneazev Anatolii la 10 septembrie 2021 aproximativ la ora 22:10, aflându-se împreună cu soția sa, Cneazev Irina și doi copii minori, xxxxx la domiciliul lor, din xxxxx, fiind in stare de ebrietate alcoolică, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor 1 prejudiciabile și dorind survenirea acestora, a inițiat un conflict cu Cneazev Irina, pe motiv de gelozie, în prezența fiicelor minore xxxxx, acționând intenționat și dând dovadă de o brutalitate ieșită din comun și manifestând o vădită lipsă de respect față de soția sa, mama copiilor săi, acționând în scop de intimidare în scop de impunere a voinței și a controlului personal asupra soției, acțiuni exteriorizate prin insultarea și înjurarea soției cu un limbaj indecent, i-a lezat onoarea și demnitatea, de femeie și de mamă, a apucat-o de gât și a încercat să o sugrume, dar Cneazev Irina a reușit să fugă și s-a ascuns într-o odaie, dar el continuându-și acțiunile sale violente, a luat un topor și a amenințat-o cu răfuiala fizică, în scopul impunerii voinței sale, deteriorând concomitent, în mod demonstrativ cu toporul mai multe bunuri din casă. În timp ce Cneazev Irina încerca să se ascundă de el în odăile din casă, Cneazev Anatolii a deteriorat cu ajutorul toporului și ușile dintre odăi, pentru a-și continua acțiunile sale violente. Intrând în odaie, a prins-o pe Cneazev Irina în timp ce încerca să se salveze și sa sără pe geam afară, și i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii și picioarele în regiunea feței, capului și a corpului, acțiuni care s-au derulat în prezența fiicelor minore, cauzându-i leziuni corporale sub formă de echimoză și excoriație în regiunea nasului, edem a buzei de sus, excoriație pe obrazul stâng, echimoze pe partea lateral-dreapta a gâtului care conform raportului de expertiză judiciară nr. 202110P0525 din 14 septembrie 2021 se califică vătămări corporale neînsemnate. Aflându-se deja, afară la Cneazev Anatolii a îndreptat toporul în direcția soției, provocându-i suferințe fizice și psihice, stare de tensiune ce a intimidat-o și înfricoșat-o pe Cneazev Irina. Cauza a fost judecată în baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform prevederilor art.3641 Cod de procedură penală, fiind acceptată cererea inculpatului în acest sens prin încheierea instanței din 08.11.2021. 2. Sentința, menționată, a fost atacată cu apel de către avocatul Boldesco Tatiana în interesele inculpatului Cneazev Anatolii prin care a solicitat admiterea apelului, casarea parțială a sentinței, în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea a unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să-i fie stabilită inculpatului Cneazev Anatolii pedeapsa sub formă de închisoare cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal. 2.1 În motivarea cerințelor sale avocatul a indicat că, instanța de judecată nu a examinat și analizat integral și minuțios materialele cauzei, nu a aplicat la justa valoare individualizarea pedepsei în privința lui Cneazev Anatolii, fapt ce s-a soldat cu interpretarea eronată a circumstanțelor. Astfel, Cneazev Anatolii a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii, care se califică ca mai puțin gravă, și-a recunoscut vina integral de la etapa urmăririi penale. La fel, în cadrul judecării cauzei inculpatul a înaintat cerere în baza art. 3641 Cod de procedură penală, solicitând examinarea cauzei în procedură simplificată. Totodată, pe caz nu au fost constatat careva prejudiciu, or, careva cereri de către partea vătămată nu au fost înaintate, din care fapt reiese că aceasta nu au careva pretenții de ordin material sau moral față de Cneazev Anatolii. Mai mult ca atât, partea vătămată Cneazev Irina este soția inculpatului și nu este angajată în câmpul muncii, fiind preocupată de 2 îngrijirea copiilor xxxxx. Partea vătămată în instanța de fond a declarat că l-a iertat pe inculpat și a solicitat să nu-i fie aplicată pedeapsa închisorii, or Cneazev Anatol este unicul întreținător al familiei. Inculpatul Cneazev Anatolii a conștientizat faptele sale, s-a căit de comiterea acestora, s-a obligat pe viitor să nu comită alte infracțiuni. A considerat apărarea că, la caz, este posibilă aplicarea a prevederilor art. 90 Cod penal, deoarece reeducarea lui Cneazev Anatolii este posibilă fără izolarea acestuia de la societate, fiindu-i oferită șansa de demonstra atitudinea lui conștiincioasă față de Lege, cât și față de societate. 3. Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2022 a fost respins apelul, ca nefondat cu menținerea sentinței în cauză fără modificări. Cererea avocatului Boldesco Tatiana în interesele lui Cneazev Anatolii privind constatarea condițiilor de detenție contrare art.3 CEDO, a fost lăsată fără soluționare, explicând inculpatului dreptul de a adresare cu o atare cerere judecătorului de instrucție a instanței de fond din raza de activitate a instituției Penitenciare unde acesta se deține. 3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța just a încadrat acțiunile inculpatului Cneazev Anatolii în baza art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal: ,,violență în familie”, conform indicilor de calificare (1)„Violența în familie, adică acțiunea intenționată, comisă de un membru al familiei asupra unui alt membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, manifestate prin intimidare în scop de impunere a voinței sau a controlului personal asupra victimei”. Vina inculpatului Cneazev Anatolii în comiterea infracțiunii incriminate pe deplin a fost stabilită prin probele administrate pe dosar în faza de urmărire penală acestea fiind acceptate de inculpat prin cererea depusă până la începerea cercetării judecătorești și acceptată de instanța de fond prin încheierea din 08.11.2021. Instanța de apel examinând cauza a ajuns la concluzia, că pedeapsa aplicată lui Cneazev Anatolii de către instanța de fond este adecvată și aplicată în limitele sancțiunii. Instanța de apel a menționat că, la numirea mărimii și formei pedepsei în privința inculpatului Cneazev Anatolii prima instanță corect a ținut seama de prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, de gravitatea faptei penale, urmările prejudiciabile, motivul săvârșirii infracțiunii, persoana inculpatului, care anterior a mai fost condamnat pentru tentativă de viol în privința unei persoane minore sub 14 ani, precum și huliganism. Totodată, instanța de apel a considerat că, instanța de fond greșit și-a motivat soluția de individualizare a executării pedepsei în privința inculpatului Cneazev Anatolii și nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, susținând o poziție eronată în ce privește aplicarea față de inculpat a dispoziției art. 901 Cod penal. Astfel se constată, că instanța de fond contrar restricțiilor stabilite prin alin. (4) art. 901 Codul penal a dispus eronat condamnarea inculpatului cu suspendarea parțială a pedepsei. 3 Însă respectiva eroare admisă de instanța de fond, nu poate fi corectată de către instanța de apel rezultând din prevederile art. 410 alin. (1) Cod de procedură penală care stabilește, că ,,Instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel”. Dat fiind, că sentința a fost atacată de către avocat în interesele inculpatului, fiind solicitată atenuarea pedepsei prin aplicarea art.90 Cod penal și rezultând din cele menționate supra, instanța de apel a considerat, că nu este temei de a considera pedeapsa stabilită inculpatului Cneazev Anatolii ca fiind aspră, iar argumentele aduse în apel în circumstanțele constatate pe caz, nu pot servi drept temei pentru stabilirea unei pedepsei mai blânde inculpatului și anume cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal. Din aceste considerente instanța de apel a considerat motivele invocate în apelul declarat de avocatul Boldesco Tatiana în interesele inculpatului Cneazev Anatolii ca fiind nefondate și necesare a fi respinse. Referitor la cererea avocatului Boldesco Tatiana în interesele lui Cneazev Anatolii privind constatarea condițiilor de detenție contrare art.3 CEDO, instanța de apel a considerat necesar a o lăsa fără soluționare, explicând inculpatului, că în temeiul art.4733 și 4734 Cod de procedură penală acestea țin de competența judecătorului de instrucție din raza de activitate a instituției Penitenciare unde acesta se deține. Instanța de apel a constatat, că Cneazev Anatolii pe parcursul urmăririi penale și judecării cauzei în instanța de fond nu s-a deținut în stare de arest și astfel nu a deținut calitatea de „prevenit”. Dat fiind, că acesta a fost plasat sub arest după pronunțarea sentinței, competența de examinare a plângerii înaintate referitor la condițiile de detenție în privința persoanelor care au statut de „condamnat”, ține de competența judecătorului de instrucție.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocații Boldesco Tatiana și Anton Vasile în numele inculpatului Cneazev Anatolii. 4.1 Avocatul Boldesco Tatiana neinvocând careva temei prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea deciziei și a sentinței, în latura stabilirii pedepsei, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care să-i fie stabilită lui Cneazev Anatolii o pedeapsă nonprivativă de libertate. În motivarea recursului avocatul Boldesco Tatiana indică: - la moment, Cneazev Anatolii a executat efectiv peste patru luni din termenul stabilit prin sentința din 08.11.2021, iar perioada care s-a aflat Cneazev Anatolii în locurile de detenție, i-a fost suficientă pentru a conștientiza gravitatea faptelor comise, drept urmare pedeapsa aplicată și-a atins scopul principal de reeducare a infractorului și se va solda pe viitor cu respect față de valorile sociale și față de Lege din partea lui Cneazev Anatolii; - luând în considerație cumulul de circumstanțe atenuante, personalitatea condamnatului, gravitatea faptei, care face parte din categoria celor mai puțin grave, de poziția părții vătămate, corectarea și reeducarea lui Cneazev Anatolii va fi posibilă și în afara locurilor de detenție. 4 4.2 Avocatul Anton Vasile neinvocând careva temei prevăzut la art.427 alin.(1) Cod de procedură penală solicită admiterea recursului, casarea deciziei, în latura pedepsei penale cu emiterea unei noi hotărâri prin care față de Cneazev Anatolii să fie numită o pedeapsă non privativă de libertate. În motivarea recursului avocatul Anton Vasile indică: - la individualizarea pedepsei inculpatului Cneazev Anatolii, instanța nu a ținut cont de circumstanțele reale de săvîrșire a infracțiunii și a celor personale ale inculpatului, care nu prezintă pericol social, cât și de unele circumstanțe în care s-au desfășurat evenimentele, ținând cont de gradul de participație a inculpatului, de circumstanțele atenuante cum ar fi căința sinceră de cele întâmplate, recunoașterea integrală a vinovăției si solicitarea examinării cauzei penale în baza art.3641 Cod de procedură penală, prezența la întreținere a doi copii minori; - la individualizarea pedepsei, instanța de judecata nu a luat în considerație că infracțiunea prevăzută de art.2011 alin.(1) lit. b) Cod penal face parte din categoria infracțiunilor mai puțin grave, fiind prevăzută pedeapsa cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 150 până la 180 ore, sau cu închisoare de până la 3 ani; - instanța de judecată nu a apreciat dacă scopul poate fi atins și fără executarea pedepsei cu închisoare, iar corectarea inculpatului Cneazev Anatolii este posibilă fără privarea acestuia de libertate.

La recursul ordinar declarat de către avocații Boldesco Tatiana și Anton Vasile în numele inculpatului Cneazev Anatolii în conformitate cu prevederile art. 431 alin.(1) pct.11 Cod procedură penală, procurorul a depus referință, în care a pledat pentru inadmisibilitatea acestora invocând că, instanța de apel just a ajuns la concluzia condamnării lui Cneazev Anatolii cu aplicarea prevederilor art. 6,7,61,75- 77 Cod penal și art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, însă eronat i-a aplicat art. 901 Cod penal. Menționează că, sentința și decizia nu a fost contestate de către acuzare la aplicarea art. 901 Cod penal, aceste hotărâri fiind contestate doar de către celelalte părți pe dosar, iar potrivit prevederilor art. 425 Cod de procedură penală, instanța de recurs, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana în favoarea căreia a fost declarat recurs.

Judecând recursurile declarate în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi respinse, din următoarele considerente: Potrivit art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent. Conform art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Recurenții în recursurile ordinare declarate, nu indică careva temei de casare a hotărârii instanței de apel, prevăzute la art. 427 alin.(1) Cod de procedură penală 5 pentru declararea recursului, din conținutul argumentelor formulate se atestă că criticile aduse se subscriu temeiului de casare prevăzut la pct. 10) alin. (1) al normei precitate, potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Din textul recursului, Colegiul reține că, autorul nu contestă starea de fapt stabilită de către instanțele de fond și nici încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste aspecte, însă recurentul își exprimă dezacordul cu hotărârea instanței de apel în partea stabilirii pedepsei inculpatului, considerând de fapt că nu a fost individualizată corect și aceasta este prea aspră. Așa cum rezultă din lucrările dosarului, cauza a fost examinată în procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile art. 3641 Cod de procedură penală, astfel în acest caz, la stabilirea pedepsei au fost luate în vedere, în egală măsură persoana inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea acestuia socială, cât și dimensiunea fenomenului infracțional, și așteptările societății față de mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste aspecte. În cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis această infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Analizând decizia contestată, în raport cu temeiul invocat de recurenți prin prisma prevederilor pct. 10 alin.( 1) art. 427 Code de procedură penală, Colegiul penal în raport cu motivele invocate în recurs, care sunt declarative, constată că o astfel de eroare nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursurilor declarate în acest sens, lipsind temeiuri de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate întrucât instanțele de fond și-au motivat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75-78, 84 Cod penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea executării pedepsei inculpatului, stabilite conform sancțiunii articolului imputat acestuia, ținând cont și de prevederile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală numindu-i o pedeapsă echitabilă și în limitele legii penale. Mai mult ca atât, instanța de recurs reține faptul, că argumentele invocate de recurenți precum că inculpatul poate fi corectat și reeducat cu stabilirea unei pedepse non privative de libertate, au constituit obiect al examinării la judecarea cauzei în instanța de apel, și asupra acestora instanța judecătorească s-a expus argumentat în hotărârea pronunțată, concluzie, care instanța de recurs o însușește. Argumentul recurentului precum că, instanța de judecată la stabilirea pedepsei nu a luat în considerație cumulul de circumstanțe atenuante, personalitatea condamnatului, gravitatea faptei, care face parte din categoria celor mai puțin grave, de poziția părții vătămate, corectarea și reeducarea lui Cneazev Anatolii va fi 6 posibilă și în afara locurilor de detenție, urmează a fi respins deoarece instanța de apel just a menționat că, prima instanță corect a reținut aceste circumstanțe la individualizarea pedepsei. Or, judecarea cauzei penale a avut loc în baza probelor administrate la urmărirea penală, care are ca premisă recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu, astfel în acest caz pedeapsa aplicată inculpatului a fost stabilită în conformitate cu art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală. Totodată, se reține că, inculpatul anterior a mai fost condamnat pentru tentativă de viol în privința unei persoane minore sub 14 ani, precum și huliganism, nu și-a făcut concluziile necesare și din nou a comis o infracțiune contra familiei și minorilor, acționând cu intenție și dând dovadă de o brutalitate ieșită din comun, manifestând o vădită lipsă de respect față de soția sa, mama copiilor săi, acționând în scop de intimidare în scop de impunere a voinței și a controlului personal asupra soției, acțiuni exteriorizate prin insultarea și înjurarea soției cu un limbaj indecent, i- a lezat onoarea și demnitatea, de femeie și de mamă, a apucat-o de gât și a încercat să o sugrume, iar o pedeapsă mai blândă, după cum solicită apărarea, la caz nu este justificată ținând cont de personalitatea inculpatului și circumstanțele cauzei, motiv din care urmează a fi respinsă solicitarea recurentului privind aplicarea în privința inculpatului a pedepsei cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal Totodată ce ține de suspendarea parțială a pedepsei stabilită inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.(1) lit. b) Cod penal și anume prima parte a pedepsei cu închisoare pe termen de 1 an și 6 luni se va executa în penitenciar de tip semiînchis, iar a doua parte a pedepsei pe termen de 1 an și 6 luni se va suspenda condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani, instanța de apel corect a punctat că, conform alin. (4) art. 901 Cod penal condamnarea cu suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare nu se aplică în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 2011, însă ținând cont că sentința a fost atacată de către avocat în interesele inculpatului, și nu a fost contestată de către acuzatorul de stat la aplicarea art. 901 Cod penal, potrivit prevederilor art. 425 Cod de procedură penală, instanța de recurs, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana în favoarea căreia a fost declarat recurs. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în recurs, referitor la pedeapsa stabilită inculpatului, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Conform art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța respinge recursul ca inadmisibil, cu menținerea hotărârii atacate. Generalizând cele expuse mai sus și constatând, că în cauză există o concordanță deplină între probele administrate și situația de fapt stabilită de instanța de apel în privința inculpatului, de către instanța de recurs nu este identificată vreo eroare gravă de drept, care ar putea servi drept temei de casare a hotărârii judecătorești atacate prin prisma temeiurilor de casare prevăzute de pct.10) alin.(1) 7 art. 427 Cod de procedură penală și prin urmare, Colegiul penal lărgit concluzionează că, recursul declarat de către avocații Boldesco Tatiana și Anton Vasile în numele inculpatului Cneazev Anatolii, sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, DECIDE : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către avocații Boldesco Tatiana și Anton Vasile în numele inculpatului Cneazev Anatolii, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 22 februarie 2022, în cauza penală privindu-l pe Cneazev Anatolii xxxxx cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 27 octombrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie Miron Aliona 8