1ra-150/22 — art. 155, 179 alin.2, 287 alin. 2 lit. a CP

1ra-150/22 — art. 155, 179 alin.2, 287 alin. 2 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-150/22

1-19173889-01-1ra-31012022

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

20 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor dosarului, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,

Prisacari Lilia și de către avocatul Ceornea Eduard în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 30 iunie 2021, în

cauza penală în privința lui

Balan Ion XXXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 31.10.2019 – 19.03.2020.

Instanța de apel: 12.05.2020 – 30.06.2021.

Instanța de recurs: 31.01.2022 – 20.06.2022.

A C O N S T A T A T :

Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de:

- art. 155 Cod penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa sub formă

de închisoare pe termen de 1 (un) an;

- art. 179 alin. (2) Cod penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa

sub formă de închisoare pe termen de 1 (un) an.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Balan Ion pedeapsa

definitivă sub formă de închisoare pe termen de 1 (un) an 6 (șase) luni.

Balan Ion a fost achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită

de inculpat.

S-a dispus a fi încasat din contul inculpatului Balan Ion în beneficiul

statului, cheltuielile de judecată în sumă de 1 918 lei (o mie nouă sute

optsprezece) lei.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

constatat că, inculpatul Balan Ion, la 30.08.2019 aproximativ la ora 23:45, fiind în

stare de ebrietate alcoolică, intenționat, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

1

acțiunilor sale, fiind conștient de caracterul ilegal al pătrunderii, fără consimțământul

stăpânului, în domiciliul acestuia, încălcându-i astfel dreptul la inviolabilitatea

domiciliului stipulat și garantat prin art. 29 al Constituției, aflându-se în sat.

Elizaveta, mun. Bălți, fără consimțământul proprietarului Balțat Tamara, a pătruns

ilegal în curtea casei, din mun. Bălți sat. Elizaveta str. xxxxxx, după ce la cererea legală

a persoanei date de a părăsi domiciliul ei, a refuzat, amenințând-o cu aplicarea

violenței, trecând la fapte reale și anume, i-a aplicat lui Balțat Tamara câte o lovitură

cu pumnul în regiunea feței și a pieptului, apoi a îmbrâncit-o pe proprietara imobilului,

Balțat Tamara, lovind-o cu pumnul în spate, de la care Balțat Tamara și-a pierdut

echilibrul și a căzut, cauzându-i conform raportului de constatare nr. 201910P0531

din 02.09.2019 echimoze și excoriații pe față, cutia toracică și genunchiul drept, leziuni

care se califică ca vătămări neînsemnate.

Tot el, acționând cu intenție directă, conștientizând că, prin acțiunile sale de

amenințare cu omorul și cu vătămare gravă a integrității corporale și a sănătății,

supune victima, Balțat Tamara unor presiuni psihice, pe care ultima le-a percepe ca

fiind reale, la data de 30.08.2019, aproximativ la ora 23:45, fiind în stare de ebrietate

alcoolică, a pătruns ilegal în curtea casei cet. Balțat Tamara din mun. Bălți sat.

Elizaveta str. XXXXXX, unde i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnul în regiunea

corpului, doborând-o la pământ, concomitent a amenințat-o cu moarte și anume că o

va omorî și anume, o va tăia cu cuțitul, amenințări percepute de către Balțat Tamara,

ca fiind reale, pe motiv că Balan Ion era agresiv și amenințările lui erau însoțite de

acțiuni violente.

În sentință s-a menționat:

„De către organul de urmărire penală Balan Ion a fost învinuit pentru faptul că,

la 30.08.2019 aproximativ la ora 22.00, aflându-se în fața magazinului ,,Bunătatea”

din s. Elizaveta mun. Bălți, loc care conform art. 1347 Cod penal se atribuie la un loc

de utilizare publică, fiind accesibil pentru toți și deschis publicului, fiind în stare de

ebrietate alcoolică, din intenții huliganice, a încălcat grosolan ordinea publică

săvârșind acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale de conviețuire

care au fost încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ, astfel, având un

comportament agresiv, acționând cu o intenție criminală, dându-și seama de caracterul

social-periculos al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și dorind survenirea

unor astfel de consecințe, a inițiat un conflict cu consăteanul Guțu Ion, fără careva

motiv l-a amenințat cu aplicarea violenței fizice, ulterior s-a apropiat de automobilul

ultimului, aplicând mai multe lovituri în ușa automobilului, strigând în adresa lui

Guțu Ion mai multe cuvinte cu caracter indecent, lezând onoarea și demnitatea lui

Guțu Ion, acțiuni care s-au derulat în prezența mai multor persoane, locuitoare a s.

Elizaveta.

Acțiunile lui Balan Ion au fost calificate de către organul de urmărire penală în

baza art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal, încălcarea grosolană a ordinii publice, precum

2

și acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită, acțiuni comise de către o persoană care anterior a săvârșit un act de

huliganism.”

Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Balan Ion a

comis infracțiunile prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, adică violarea de

domiciliu manifestată prin pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțământul acesteia și refuzului de a-l părăsi, săvîrșite cu aplicarea violenței și de

art. 155 Cod penal, adică amenințarea cu omor și cu vătămarea gravă a integrității

corporale sau a sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări.

Potrivit părții descriptive a sentinței, în rezultatul analizei probelor, din

punct de vedere al coroborării lor, instanța a ajuns la concluzia că fapta

incriminată inculpatului Balan Ion și prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod

penal nu a fost săvârșită de el.

- avocatul Ceornea Eduard în numele inculpatului, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea sentinței în partea condamnării lui Balan Ion în

baza art. 155 și art. 179 alin. (2) Cod penal și în partea încasării de la inculpat a

cheltuielilor de judecată, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi sentințe,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Balan Ion să fie

achitat pe marginea învinuirii în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 155

și art. 179 alin. (2) Cod penal, cu respingerea cerințelor de încasarea a

cheltuielilor de judecată și menținerea sentiței în partea achitării lui Balan Ion

XXXXX de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) Cod penal;

- procurorul în Procuratura mun. Bălți, Bordei Natalia, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea parțială a sentinței în privința lui Balan Ion în

partea achitării lui pentru comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. a) Cod penal, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatul Balan Ion să fie recunoscut culpabil

de comiterea infracțiunilor incriminate, și pentru infracțiunea prevăzută de art.

287 alin. (2) lit. a) Cod penal, a stabili o pedeapsă sub formă de închisoare pe

un termen de 1 an și 6 luni, a menține pedepsele aplicate în baza art. 179 alin.

(2) și art. 155 Cod penal, în baza art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial

a pedepselor stabilite, a stabili lui Balan Ion pedeapsa definitivă de 2 ani și 6

luni închisoare, în baza art. 72 Cod penal a dispune executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis, în rest sentința să fie menținută fără modificări.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, apărătorul inculpatului a invocat

că:

- prima instanță neîntemeiat a ajuns la concluzia privind existența

vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 155 și art.

3

179 alin. (2) Cod penal;

- prima instanță a adoptat sentința de condamnare, bazându-se pe

presupuneri și în lipsa unor probe concludente și pertinente care ar demonstra

vinovăția inculpatului, apreciind probele în mod selectiv și în favoarea

învinuirii și nu prin ansamblul de probe, astfel sentința fiind adoptată contrar

dispozițiilor art. 389 Cod de procedură penală;

- prima instanță, la baza concluziilor de condamnare, a pus în special

declarațiile martorilor învinuirii, care nu sunt pertinente și concludente sau

sunt bazate pe relațiile ostile existente între martori și inculpat, și parțial pe

declarațiile martorilor apărării, conținutul cărora instanța le-a rupt din context

și le-a denaturat. Declarațiile celorlalți martori - Balan Versavia, Balan Angela,

Balan Gheorghe, Chiriac Alexandru, deși sânt descrise în sentința instanței, dar

au rămas fără aprecierea cuvenită a instanței, instanța nu s-a expus asupra

acestora sau neîntemeiat le-a apreciat în mod critic în partea în care declarațiile

erau în suportul apărării;

- prima instanță nu a dat apreciere declarațiilor martorilor Cuțulab

Versavia, Balan Angela, Balan Gheorghe, Chiriac Alexenadru la care a făcut

trimitere apărarea;

- în cadrul cercetări judecătorești, în pofida învinuirii înaintate și

prezentate în rechizitoriu, probele concludente și pertinente cercetate în

instanță, incontestabil demonstrează lipsa vinovăției inculpatului în comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 155 și art. 179 alin. (2) Cod penal;

- învinuirea inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 155

și art. 179 alin. (2) Cod penal este bazată pe declarațiile părții vătămate Balțat

Tamara și rudelor ei apropiate. Din declarațiile martorilor este evident faptul

că Balțat Tamara și membrii familiei acesteia sunt în relații ostile cu Balan Ion,

drept urmare a unui conflict urmat de bătaie care a avut loc între Balan Ion

Balan Dumitru cu Balțat Ion (fiul părții vătămate), Balțat Cedric și Balțat Igor

(nepoții părții vătămate), toți cei enumerați fiind figuranți ai unei cauze penale

examinată actualmente de Judecătoria Bălți în care toți au statut de inculpați,

fiind învinuiți de comiterea unei fapte de huliganism agravat. Drept urmare

aceste declarații ar trebui apreciate critic sau cel puțin cu rezerve privind

veridicitatea și sinceritatea acestora, în vederea confirmării faptelor declarate

de partea vătămată și martori, urmând să existe și alte probe concludente și

pertinente, care ar demonstra faptul că Balan Ion a fost în seara respectivă la

domiciliul părții vătămate, a amenințat-o și i-a aplicat lovituri;

- instanța nu a dat nici o apreciere declarațiilor a patru martori prezentați

de apărare, care unanim au declarant, că Balan Ion după orele 24:00 a plecat din

sala de ceremonii, fiind condus inițial de Balan Angela, apoi de Chiriac Alexandru a

venit direct acasă, de unde nu a mai plecat, aflându-se permanent sub supravegherea

4

membrilor familiei sale. Respectivele probe combat afirmațiile precum că Balan

Ion a fost prezent în ograda casei părții vătămate și a comis infracțiunea

imputată acestuia prin actul de învinuire;

- cheltuielile de judecată nu pot fi încasate de la inculpat, din motiv că el

nu a comis infracțiunea de care este învinuit.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:

- în cadrul cercetărilor judiciare au fost acumulate probe, pe care acuzarea

le consideră ca probe care demonstrează vina inculpatului în comiterea

infracțiunilor incriminate și anume în comiterea infracțiunii de huliganism la

data de 30.08.2019, și anume: declarațiile părții vătămate Guțu Ion (depuse atît

la etapa de urmărire penală, cît și în instanța de judecată) și declarațiile

martorului Guiban Nicolae;

-instanța a reținut faptul că din declarațiile părții vătămate Guțu Ion și a

martorului Guiban Nicolae rezultă că i-a atacat o persoană necunoscută, numele căreia

au aflat ulterior de la o terță persoană, iar fiind în ședința de judecată partea vătămată

nu a recunoscut în persoana inculpatului agresorul, versiune care nu corespunde

adevărului și este combătură prin declarațiile martorului Guiban Nicolae și a

părții vătămate Guțu I.;

- constatarea primei instanțe, că acțiunile de huliganism au avut loc, dar

nu au fost comise de Balan Ion, este vădit ilegală și sunt probate, prin

declarațiile părților enunțate mai sus, care au comunicat, că pentru prima data

l-au văzut pe Balan Ion la 30.08.2019, dar în ședința de judecată a doua oară;

- la fel, prima instanță a menționat în sentință că nu s-a probat gradul

leziunilor corporale cauzate părții vătămate Guțu Ion, or acuzatorul de stat, nici nu

i-a incriminat lui Balan Ion calificativul - comiterea acțiunilor de huliganism,

cu aplicarea violenței, dar acțiuni huliganice, manifestate prin încălcarea grosolană

a ordinii publice săvârșind acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale și morale

de conviețuire care au fost încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ, acțiuni care,

prin conținutul lor, se deosebesc prin obrăznicie deosebită, manifestîndu-și obrăznicia

prin distrugere și degradare a bunurilor proprietarului;

- prin „acțiuni care încalcă grosolan ordinea publică” se înțelege fapta

săvârșită în public (în cazul dedus judecății-este în centrul satului Elizaveta în

fața magazinului „Bunătatea”, unde se aflau mai multe persoane), îndreptată

împotriva ordinii publice, care se concretizează în acostarea jignitoare a

persoanelor (insulte, injurii), în alte acțiuni similare, ce încalcă normele etice,

tulbură ordinea publică și liniștea persoanelor.”;

- în prezenta cauză penală, acțiunile lui Balan Ion, au avut loc în centrul

satului Elizaveta, au fost săvîrșite în public;

- se consideră huliganism însoțit de acțiuni care, prin conținutul lor, se

deosebesc printr-o deosebită obrăznicie, acțiunile huliganice care exprimă o

5

vădită lipsă de respect față de societate, însoțită, de exemplu, de batjocoră față

de personalitate, ... distrugerea și deteriorarea bunurilor, ... etc. În speță, Balan

Ion a sărit pe capota automobilului, a lovit cu piciorul în automobilul, în care

se deplasau Guțu Ion și Guiban Nicolae, însă ei au pornit automobilul pentru

a merge acasă, astfel el a sărit atunci pe capota mașinii, el a căzut jos, au dat

înapoi ca să-l ocolească, iar ultimul a început a lovi cu picioarele în ușă și striga

cu cuvinte necenzurate din urma lor, și în instanță Guiban N. a declarat că ușa

automobilului era zgâriată, ca urmare, este deteriorare;

- la fel, instanța totuși constată din cumulul de probe faptul că încălcarea

grosolană a ordinii publice și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită a avut loc, însă nu sunt probe că

aceste acțiuni au fost comise anume de Balan Ion, fapt combătut prin

declarațiile părților nominalizate mai sus.

fost respinse ca nefondate apelurile declarate de avocatul Ceornea Eduard în

interesele inculpatului Balan Ion și de procurorul în Procuratura mun. Bălți,

Bordei Natalia împotriva sentinței Judecătoriei Bălți, Sediul Central din

19.03.2020, sentință care s-a menținut fără modificări.

4.1 Pentru a se pronunța în sensul enunțat, în decizie s-a menționat că au

fost admise demersurile înaintate de partea acuzării, referitor la audierea

suplimentară și verificarea suplimentară a probelor, fiind audiați în instanța

de apel inculpatul Balan Ion și partea vătămată Guțu Ion.

Instanța de apel a subscris că au fost verificate suplimentar probele

conținute în materialele cauzei penale, și anume: plîngerea părții vătămate

Balțat Tamara din 03.09.2019, (f.d. 7, vol.I), informație privind efectuarea

apelului telefonic la numărul 112 de la Balțat Tamara la data de 30.08.2019,

precum că a fost înjurată de către Ion (f.d.8, vol.I), raport din 31.08.2019 a

subofițerului de serviciu a serviciului de gardă al SCO al IP Bălți, Guberschi

Victor (f.d.9, vol.I); cererea de la partea vătămată Balțat Tamara din 31.08.2019

adresată Inspectoratului de Poliție Bălți, (f.d.11, vol.I); proces-verbal de

cercetare la fața locului cu fototabel din 03.09.2019 (f.d.18-25, vol.I); raport de

constatare nr.201910P0531 din 02.09.2019 (f.d.27, vol.I); ordonanță și proces-

verbal de ridicare din 25.09.2019 (trei fotografii din 30.08.2019), care au fost

prezentate de către Balțat Tamara cu leziunile corporale care i-au fost cauzate

de către Balan Ion (f.d.28-29, vol.I); proces-verbal de examinare a obiectului din

25.09.2019 fiind examinate trei fotografii prezentate de către Balțat Tamara

(f.d.30, vol.I); ordonanță de anexare a documentelor și obiectelor la materialele

cauzei penale din 25.09.2019 (f.d.31, vol.I); ordonanță și proces-verbal de

ridicare din 24.09.2019, prin care de la Cuțulab Dorin, ofițer de sector, a fost

ridicat suportul tehnic sub formă de disc cu înregistrările video din data

6

30.08.2019 din exteriorul barului „Bogdan Comerț” SRL din satul Elizaveta,

mun. Bălți (f.d.32- 33, vol.I); proces-verbal de examinare mijloacelor materiale

de informație din 24.09.2019 (f.d.34, vol.I); ordonanță de anexare a

documentelor și obiectelor la materialele cauzei penale din 24.09.2019 (f.d.35,

vol.I); ordonanță cu privire la începerea urmăririi penale din data 11.09.2019

(f.d.55, vol.I); plîngerea părții vătămate Balțat Tamara din 09.09.2019 adresată

Inspectoratului de Poliție Bălți, (f.d.57, vol.I); ordonanță cu privire la începerea

urmăririi penale din 18.09.2019 în baza art. 287 alin. (1) Cod penal (f.d.65, vol.I);

raport de autosesizare despre săvârșirea infracțiunii din 18.09.2019 (f.d.67,

vol.I); proces-verbal de autosesizare despre săvârșirea infracțiunii din

18.09.2019 (f.d.68, vol.I); plângerea părții vătămate Guțu Ion din 16.09.2019

adresată Inspectoratului de Poliție, Bălți (f.d.69, vol.I); proces-verbal de

confruntare din 24.09.2019 dintre bănuitul Balan Ion și partea vătămată Balțat

Tamara (f.d.123-126, vol.I); proces-verbal de confruntare din 09.10.2019 între

partea vătămată Balțat Tamara și Cuțulab Versavia (f.d.144-145, vol.I); fișă

medicală din 30.08.2019 pe numele lui Balțat Tamara (f.d.155, vol.I); fișă

medicală din 30.08.2019 pe numele lui Balan Ion (f.d.158-159, vol.I); raport de

expertiză judiciară din 08.10.2019 conform căruia sîngele lui Balan Ion se referă

la grupa abeta (AII), cu antigenul „H” asociat. Sîngele uman prezentat în

scobiturile prezentate la examinare, se referă la grupa Abeta, cu antigenul

asociat „H” și putea proveni de la Balan Ion (f.d.161-163, vol.I); declarațiile

părții vătămate Balțat Tamara din 24.12.2019; declarațiile martorului Cozma

Valeria din 24.12.2019; declarațiile martorului Tudor Mihail din 24.12.2019;

declarațiile martorului Guiban Nicolae din 14.01.2020; declarațiile martorului

Sîrova Irina din 14.01.2020; declarațiile martorului Coseric Anna din

14.01.2020; declarațiile martorului Cotos Victor din 14.01.2020 ; declarațiile

martorului Iurco Angela din 14.01.2020; declarațiile martorului Cuțulab

Versavia din 30.01.2020; declarațiile martorului Balan Angela din 14.02.2020;

declarațiile martorului Balan Gheorghe din 14.02.2020; declarațiile martorului

Chiriac Alexandru din 24.02.2020.

Cu referire la apelul declarat de avocatul Ceornea Eduard în numele

inculpatului Balan Ion, instanța de apel a constatat că prima instanță a verificat

complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat

probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului Balan Ion și încadrând just acțiunile inculpatului în baza

dispozițiilor art. 155 Cod penal - amenințarea cu omor și cu vătămarea a integrității

corporale sau a sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări și art.

179 alin. (2) Cod penal - violarea de domiciliu manifestată prin pătrunderea ilegală

7

în domiciliul unei persoane fără consimțămîntul acesteia și refuzului de a-l părăsi

săvîrșite cu aplicarea violenței.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că nu există dubii rezonabile în ce

privește existența elementelor infracțiunii prevăzute de art. 155 și art. 179 alin.

(2) Cod penal în acțiunile inculpatului Balan Ion, vinovăția inculpatului fiind

dovedită incontestabil prin ansamblul de probe administrate în materialele

cauzei penale, iar probe în confirmarea nevinovăției inculpatului nu au fost

prezentate.

Instanța de apel a constatat că nu poate fi reținut în favoarea inculpatului

argumentul invocat în apel referitor la faptul că, instanța de fond nu a făcut o

analiză obiectivă a probelor pe care le-a enumerat în sentință și nu le-a apreciat

din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar

toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor și că totalitatea

probelor cercetate în instanță nu au dovedit săvârșirea de către inculpatul

Balan Ion a infracțiunilor prevăzute de art. 155 și art. 179 alin. (2) Cod penal.

Afirmațiile invocate de către avocat, precum că inculpatul nu este vinovat

de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat, că de fapt instanța

de fond nu a dat apreciere declarațiilor martorilor Cuțulab Versavia, Balan

Angela, Balan Gheorghe și Chiriac Alexandru, instanța de apel le-a considerat

declarative și ca un mod de apărare a inculpatului în vederea eschivării de

răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe

administrate, care au fost puse just de către instanța de fond la baza sentinței

de condamnare.

În decizie s-a menționat:

„Potrivit plângerii părții vătămate Balțat Tamara din 03.09.2019 adresată

Inspectoratului de Poliție Bălți, ultima a solicitat organelor de poliție de a atrage la

răspundere penală anume pe cet. Balan Ion în conformitate cu art. 179 alin. (2) Cod

penal, care la data de 30.08.2019, orele 23.45 a intrat la ea în ogradă fără permisiunea

sa, unde a aplicat asupra sa violență fizică, cauzându-i leziuni corporale (f.d.7, vol.I).

Potrivit informației privind efectuarea apelului telefonic la numărul 112, Balțat

Tamara la data de 30.08.2019 a înștiințat că a fost înjurată de către Ion (f.d.8, vol.I).

La fel, potrivit cererii de la partea vătămată Balțat Tamara din 31.08.2019 adresată

Inspectoratului de Poliție Bălți, dânsa a solicitat organele de poliție de a atrage la

răspundere penală pe cet. Balan Ion, care la data de 30.08.2019, în jurul orei 23.30 a

intrat în curtea casei și a agresat-o fizic, lovind-o cu pumnul în regiunea feței și a

pieptului, după care a îmbrâncit-o și ea a căzut jos, a amenințat-o cu moartea (f.d.11,

vol.I). Potrivit raportului de constatare nr.201910P0531 din 02.09.2019, la Balțat

Tamara sau depistat echimoze și excoriații pe față, cutia toracică și genunchiul drept.

Leziunile menționate au fost produse prin acțiunea traumatică cu obiect contondent și

la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate (f.d.27, vol.I).

8

Potrivit plângerii părții vătămate Balțat Tamara din 09.09.2019 adresată

Inspectoratului de Poliție Bălți, dânsa a solicitat organelor de poliție de a atrage la

răspundere penală pe cet. Balan Ion, care la data de 30.09.2019 fiind în stare de

ebrietate l-a amenințat că îi taie capul cu cuțitul, amenințare pe care a perceput-o ca

fiind reală, deoarece a bătut-o (f.d.57, vol.I).

Cele indicate de partea vătămată Balțat Tamara în plângerile adresate

Inspectoratului de Poliție Bălți se confirmă și prin declarațiile martorului Cozma

Valeria, care a confirmat că în vara anului 2018 se afla la bunica în satul Elizaveta,

mun. Bălți, când a auzit cum cineva strigă la poartă, apoi l-a văzut pe Balan Ion, care

a lovit-o pe bunica cu pumnul în piept și în față. Apoi a venit sora lui Balan Ion,

Versavia, l-a luat de mână și l-a scos din drum. Înainte ca Balan Ion să plece din ogradă,

a înjurat-o și a amenințat-o pe bunica că îi va tăia capul cu cuțitul.

Colegiul penal la fel reține, că și martorul Tudor Mihail a confirmat, că la

30.08.2019 se afla la domiciliu în mun. Bălți, s. Elizaveta, când pe la orele 23.00 a auzit

în ograda surorii strigăte și gălăgie. A ieșit afară la poartă și la văzut pe Balan Ion cu

o femeie. Balan Ion striga că pleacă să omoare pe cineva, iar sora acestuia îi spunea să

meargă acasă. Când a văzut-o pe Balțat Tamara, aceasta avea capul spart, iar Valeria

plângea. A ridicat-o pe sora sa de jos și i-a ajutat să meargă acasă. A auzit clar cum

Balan Ion striga că se duce înapoi să o ucidă. Apoi, a venit ambulanța și poliția. (f.d.10-

11, vol. III).

La fel, din declarațiile părții vătămate Balțat Tamara date în ședința instanței de

fond reiese cu certitudine faptul, că anume Balan Ion la data de 30.08.2019,

aproximativ la ora 23.45 a intrat la ea în ogradă, a refuzat de a părăsi domiciliul și i-a

aplicat câte o lovitură cu pumnul în regiunea feței și a pieptului, apoi a îmbrâncit-o, a

lovit-o cu pumnul în spate și a amenințat-o că o va omorî și anume o va tăia cu cuțitul

(f.d.5-7, vol. III).

Temei de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate și a martorilor și de a

considera că inculpatul este incriminat pe nedrept nu s-au stabilit, mai ales că partea

vătămată și martorii Tudor Mihail și Cozma Valeria au dat declarații fiind

preîntâmpinați despre răspunderea penală pe care o poartă pentru darea de mărturii

false, în comparație cu inculpatul, care nu poartă răspundere pentru prezentarea, cu

bună-știință, a declarațiilor mincinoase potrivit art. 312 Cod penal. ”

Instanța de apel a reținut că probele cercetate în ansamblu constată cu

certitudine existența infracțiunii și vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor reținute în sarcina lui.

Instanța de apel a indicat că inculpatul Balan Ion a săvârșit infracțiunile

prevăzute de art. 155 și art. 179 alin. (2) Cod penal, prin pătrunderea în curtea

casei lui Balțat Tamara fără consimțământul proprietarului, după ce la cererea legală

a persoanei date de a părăsi domiciliul ei, a refuzat, amenințând-o cu aplicarea

violenței, trecând la fapte reale și anume i-a aplicat lui Balțat Tamara câte o lovitură

9

cu pumnul în regiunea feței și a pieptului, apoi a îmbrâncit-o pe proprietara imobilului,

Balțat Tamara, lovind-o cu pumnul în spate, de la care Balțat Tamara și-a pierdut

echilibrul și a căzut și i-a aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnul în regiunea

corpului, doborând-o la pământ, concomitent a amenințat-o cu moarte și anume că o

va omorî și anume o va tăia cu cuțitul, amenințări percepute de către Balțat Tamara,

ca fiind reale, pe motiv că Balan Ion era agresiv și amenințările lui erau însoțite de

acțiuni violente.

Instanța de apel a considerat neîntemeiate și afirmațiile invocate în apelul

declarat referitor la faptul, că din declarațiile martorilor este evident faptul, că

Balțat Tamara și membrii familiei acesteia sunt în relații ostile cu Balan Ion,

drept urmare a unui conflict urmat de bătaie care a avut loc între Balan Ion,

Balan Dumitru cu Balțat Ion (fiul părții vătămate) Balțat Cedric și Balțat Igor

(nepoții părții vătămate), toți cei enumerați fiind figuranți ai unei cauze penale

și astfel aceste declarații ar trebui apreciate critic.

S-a menționat în decizie că martorii indicați de partea apărării sunt rudele

și cunoscuții inculpatului care sunt cointeresați de apărarea acestuia pentru

evitarea răspunderii penale, iar probele existente, pe lângă declarațiile

martorilor apărării, sunt suficiente pentru a constata incontestabil vinovăția

inculpatului în faptele stabilite.

S-a constatat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Balan Ion

în săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lui de către instanța de fond, nu

echivalează cu achitarea lui, după cum se solicită în apelul declarat, deoarece

probele prezentate în sprijinul învinuirii, dovedesc incontestabil vinovăția

inculpatului Balan Ion în comiterea infracțiunilor incriminate, aceasta fiind o

metodă de a denatura stabilirea adevărului și de a se eschiva de răspundere

penală.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond just a apreciat că pe cauză

sunt suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu coroborează

între ele și care confirmă pe deplin vinovăția inculpatului în faptele

infracționale reținute în sarcina lui.

Instanța de apel a considerat că probele administrate pe cauză în acuzare,

cercetate în ședința instanței de fond, precum și verificate suplimentar în

ședința instanței de apel, corespund cerințelor stipulate de art. 101 Cod de

procedură penală, adică sânt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi

puse la baza unei sentințe de condamnare, ele fiind în coroborare între ele și

demonstrând deplin vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 155 și art. 179 alin. (2) Cod penal, după cum a stabilit instanța de fond,

în deplină măsură.

Instanța nu a luat în considerație nici afirmațiile aduse de către avocat în

10

apel, privind faptul că sentința este bazată pe presupuneri, că instanța

neobiectiv a examinat cauza, ajungând la concluzia greșită despre vinovăția

lui, deoarece, anume în cadrul cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului

în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 155 și art. 179 alin. (2) Cod penal

a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată și

sentința de fapt nu este bazată pe presupuneri, dar pe totalitatea de probe

administrate pe caz, la cercetarea cărora inculpatul a avut acces deplin.

Instanța de apel nu a stabilit aprecierea greșită a probelor pe caz, din

contra, anume că condamnarea inculpatului se bazează pe circumstanțele

stabilite pe caz în baza probelor evaluate, dobândite potrivit normelor legii

procesual penale, cu cercetarea probelor în cadrul unui proces judiciar public,

inculpatului fiindu-i asigurate toate garanțiile necesare apărării sale prevăzute

de lege, de fapt careva dubii în vinovăția inculpatului nu au fost stabilite.

S-a conchis că în apelul declarat de avocat nu au fost aduse careva motive

a cerințelor lui, în apelul fiind relatate faptele conform viziunii avocatului sub

formă de apărare a inculpatului, argumentele expuse fiind în contrazicere cu

circumstanțele stabilite de instanța de fond pe parcursul examinării cauzei,

totodată argumentele invocate de avocat privind achitarea inculpatului nu au

putut fi reținute și s-au respins în tot, deoarece probele cercetate în cumul

confirmă deplin vina inculpatului în faptele stabilite de instanța de fond și

temeiuri de intervenire a instanței de apel în aspectul propus de avocat nu

sunt.

Instanța de apel a indicat că prima instanță corect a ajuns la concluzia și a

făcut o argumentare juridică clară în partea admiterii cerințelor procurorului

cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare din contul inculpatului.

Reiterând prevederile art. 229 alin. (1), (2) și (3) Cod de procedură penală

și lecturând materialele cauzei, instanța de apel a reținut că pe cauza penală au

fost suportate cheltuieli pentru efectuarea raportului de constatare

nr.201910P0531 din 02.09.2019 - 448 lei și raportului de expertiză judiciară

nr.201905O0323 din 08.10.2019 - 1470 lei, în sumă totală de 1918 lei, ce urmează

a fi încasate din contul inculpatului Balan Ion din considerentele că, în legătură

cu aceasta, au fost suportate cheltuieli în privința administrării probelor, sub

incidența căror intră sumele plătite pentru retribuția cuvenită experților…, or

spre deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor cheltuieli sânt

avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la introducerea

acțiunii, în cauzele penale, în care activitatea judiciară se desfășoară din oficiu,

sumele necesare cheltuielilor de urmărire sau de judecată sânt avansate, de

regulă, de stat, prin organul judiciar în fața căruia se află cauza penală.

Instanța de apel a statuat că, stabilindu-se vinovăția inculpatului în

11

comiterea infracțiunii, acesteia îi revine obligația de a-i restitui statului toate

cheltuielile suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor procesual-penale pe

cauză.

Cu referire la apelul declarat de procurorul, instanța de apel a atestat că

prima instanță, în baza probelor administrate legal de către organul de

urmărire penală și verificate în ședința de judecată, cu respectarea prevederilor

art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă în sensul

art. 101 Cod de procedură penală, stabilind cu certitudine toate aspectele de

fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia corectă cu privire la achitarea

inculpatului Balan Ion de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) Cod penal.

Instanța de apel a reținut că acuzarea, deși a prezentat spre audiere partea

vătămată Guțu Ion, precum și în urma cercetării suplimentare a probelor și

efectuării analizei probelor prezentate în instanța de apel, nu s-a confirmat

vinovăția inculpatului Balan Ion în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) Cod penal cu semnele de calificare – încălcarea grosolană a ordinii publice,

precum și acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită, acțiuni comise de către o persoană care anterior a săvârșit un act de

huliganism.

În motivarea constatării respective, în decizie s-a menționat:

„Totodată în ședința de judecată a instanței de fond partea vătămată nu l-a

recunoscut pe Balan Ion ca fiind persoana care l-ar fi agresat în loc public la data de

30.08.2019, aproximativ la ora 22.00 în fața magazinului „Bunătatea” din satul

Elizaveta, mun. Bălți.

La fel, din declarațiile martorului Guiban Nicolae date în ședința instanței de

fond, verificate suplimentar în ședința instanței de apel, nu reiese faptul că anume

Balan Ion ar fi comis infracțiunea de huliganism, el declarând că numele lui Balan Ion

îl cunoaște de la un băiat din s. Elizaveta, mun. Bălți, declarații din care se conchide

că personal pe Balan Ion nu-l cunoaște și a aflat numele lui de la o persoană terță, dar

nu poate confirma cu certitudine dacă inculpatul Balan Ion este anume acea persoană

care i-a agresat la data de 30.08.2020 în jurul orelor 22.00.

Din declarațiile date de către partea vătămată Guțu Ion în instanța de fond reiese,

că a fost atacat de către o persoană necunoscută, numele căreia a aflat-o ulterior de la

o persoană terță. În ședința de judecată partea vătămată Guțu Ion nu a recunoscut

agresorul în persoana inculpatului Balan Ion.

La fel, partea vătămată a indicat că acțiunile lui Balan Ion nu i-a cauzat nici un

prejudiciu, ci doar a fost numit cu cuvinte necenzurate. În acest aspect Colegiul

notează, că nefiind locuitor al s. Elizaveta, atât martorul Guiban Nicolae, cît și partea

vătămată Guțu Ion, nu l-au putut recunoaște pe Balan Ion, dar dacă se admite că

anume ultimul s-a urcat pe capota automobilului lui Guțu Ion și a lovit de mai multe

12

ori, inclusiv și în ușa automobilului, astfel acesta era în apropierea nemijlocită a părții

vătămate și a martorului, însă necătînd la acest fapt nici în instanța de fond, când era

prezent inculpatul în sala de ședință la audierea părții vătămate și la audierea

martorului, și nici în instanța de apel, nici unul din ei nu au recunoscut în persoana

inculpatului anume persoana care i-a atacat pe ei în seara respectivă.

Careva acțiune procesuală, cum ar fi prezentarea spre recunoaștere, la caz nu a

fost făcută. Martorul Nedelea Dumitru, pe care învinuirea se bazează, până la urmă

nici în ședința instanței de apel nu a fost prezentat de către partea acuzării. Mai mult,

concret nici nu a fost stabilit care este numele de fapt al martorului care le-ar fi indicat

asupra lui Balan Ion ca persoană care s-a urcat pe automobil.

Astfel, Colegiul penal indică, că reieșind din declarațiile părții vătămate Guțu Ion

și a martorului Guiban Nicolae nu rezultă cert faptul că anume inculpatul Balan Ion

este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal,

dat fiind că ambii au indicat că nu-l cunosc pe inculpatul Balan Ion ca pe persoana care

i-a agresat.

Este neîntemeiată versiunea acuzării precum că martorii au indicat că persoana

care a comis infracțiunea prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal era cu torsul

gol, iar în acea seară inculpatul Balan Ion a fost văzut cu torsul gol de către mai mulți

martori, dat fiind că faptele pretinse au avut loc în toiul verii, cînd și alte persoane se

puteau afla cu torsul gol și această împrejurare nu poate servi temei de a pune la baza

dovedirii vinovăției inculpatului de comitere a infracțiunii de huliganism, din moment

ce partea vătămată și martorul pe caz nu indică direct la Balan Ion ca fiind persoana

care a încălcat grosolan ordinea publică la data de 30.08.2019, ora 22.00.”

Instanța de apel a menționat că la cercetarea cauzei, instanța de fond a

cercetat sub toate aspectele probele administrate de părți, le-a verificat

minuțios, le-a dat o apreciere justă, prin prisma pertinenței, concludentei,

utilității și veridicității lor, iar în ansamblul, din punct de vedere al coroborării

lor, întemeiat a dedus concluzia că fapta prevăzută de art. 287 alin. (2) Cod

penal nu a fost comisă de inculpatul Balan Ion.

La fel, s-a indicat că afirmația invocată de procuror, precum că probele

acumulate la etapa urmăririi penale și în prima instanță dovedesc faptul

comiterii de către Balan Ion a infracțiunii de care a fost învinuit, aceasta nu a

putut fi reținută în favoarea apelantului, deoarece probele administrate de

către organul de urmărire penală și susținute de acuzatorul de stat, puse la

dispoziția instanței judecătorești, nu au dat temei la o stabilire sigură,

incontestabilă și fără echivoc a vinovăției lui Balan Ion în săvârșirea infracțiunii

incriminate.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, prin

care invocând incidența pct. 6) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

13

procedură penal, solicită admiterea recursului, casarea parțială a deciziei, doar

în latura soluției de achitare a inculpatului în baza art. 287

alin. (2) lit. a) Cod penal, cu remiterea cauzei spre o nouă rejudecare în instanța

de apel.

- avocatul Ceornea Eduard în numele inculpatului, prin care invocând

incidența pct. 6) și 8) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal,

solicită admiterea recursului, casarea deciziei în partea

respingerii apelului declarat de avocatul Ceornea Eduard în numele

inculpatului Balan Ion și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul

Balan Ion să fie achitat.

5.1 În susținerea recursului procurorul invocă că:

- instanțele de judecată corect au constatat că, acțiunile de huliganism au

avut loc, dar eronat au ajuns la concluzie că, ele nu au fost comise de inculpatul

Balan Ion, or, partea vătămată Guțu Ion și martorul Guiban Nicolaie au descris

cu lux de amănunte acțiunile inculpatului care se încadrează corect în acțiuni

de huliganism agravat;

- atât inculpatul Balan Ion, cât și rudele lui, fiind audiați în calitate de

martori, au indicat că, la cumetrie între frații Balan a avut loc un conflict, unde

ei s-au „întins” de la o fată, circumstanța respectivă explică motivul pentru care

inculpatul era dezbrăcat în centrul satului;

- instanțele de judecată au recunoscut vinovat și condamnat inculpatul

Balan Ion în baza art. 155 și art. 179 alin. (2) Cod penal, pentru fapte

infracționale care au fost comise de ultimul tot la data de 30.08.2019, dar mai

târziu, în jurul orei 23.45. Paradoxal, dar inculpatul Balan Ion nu a recunoscut

vina nici pe aceste capete de acuzare, dar instanțele au dat credibilitate și au

pus la baza condamnării ultimului declarațiile părții vătămate Balțat Tamara

respingând probele acuzării pe capul de acuzare prevăzut de art. 287 alin. (2)

lit. a) Cod penal;

- probele indicate, fiind obiective, se completează cu probele scrise

prezentate de partea acuzării în acest sens;

- la moment, de către Judecătoria Bălți, sediul Central se mai examinează

încă câteva cauze în privința lui Balan Ion pentru comiterea infracțiunilor

analogice. Astfel este vădit faptul că, corectarea inculpatului Balan Ion și sub

aspectul prezentei decizii ilegale, încurajează ultimul la continuarea activității

infracționale, făcând practic imposibil corectarea lui.

5.2 În motivarea recursului declarat în numele inculpatului, avocatul

Ceornea Eduard invocă următoarele:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

nu au fost întrunite elementele infracțiunii;

14

- la judecarea apelului declarat în numele inculpatului, instanța de apel,

ignorând prevederile articolelor 384 alin. (3) și (4), 385 alin. (1), 389 și 414 Cod

de procedură penală, a examinat cauza penală în mod arbitrar și superficial;

- instanța a ignorat și a apreciat critic declarațiile martorilor Balan

Gheorghe, Balan Angela, Cuțulab Versavia și Chriac Alexandru, care confirmă

circumstanțele cauzei ce țin de lipsa în acțiunile inculpatului a componenței de

infracțiune și lipsa acestuia la locul infracțiunii;

- învinuirea inculpatului în comiterea infracțiunilor prevăzute de

articolele 155 și 179 alin. (2) Cod penal este bazată pe declarațiile părții

vătămate Balțat Tamara și rudelor sale apropiate, care sunt în relații ostile cu

Balan Ion, iar declarațiile acestora ar trebui apreciate critic sau, cel puțin, cu

rezerve privind veridicitatea și sinceritatea acestora. În schimb, instanța de

apel a dat o apreciere critică declarațiilor a patru martori prezentați de apărare,

pe motiv că aceștia sunt în relație de rudenie cu Balan Ion, dar apreciază drept

absolut veridice declarațiile martorilor învinuirii, deși aceștia sunt rude ale

părții vătămate Balțatu Tamara;

- vina inculpatului nu a fost demonstrată prin probe concludente și

pertinente, iar probele apărării au rămas fără de aprecierea corespunzătoare a

instanței de judecată.

actelor din dosar, Colegiul Penal lărgit constată că recursul avocatului Ceornea

Eduard declarat în numele inculpatului urmează a fi respins ca inadmisibil, iar

recursul procurorului – admis, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor

neinvocate, fără a agrava situația condamnaților.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor

din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de

titularul acestuia.

6.1 Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Ceornea

Eduard în numele inculpatului.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de

15

consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Potrivit recursului declarat de avocatul Ceornea Eduard, rezultă că acesta

invocă dezacordul cu decizia instanței de apel sub aspectul menținerii sentinței

prin care inculpatul Balan Ion a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunilor prevăzute de articolele 155 și 179 alin. (2) Cod penal, făcând

referire în acest sens la erorile de drept prevăzute la pct. 6), 8) alin. (1) art. 427

alin. (1) Cod de procedură penală, specificând în acest sens că, instanța de apel

nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, precum și nu au fost întrunite

elementele infracțiunii.

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal

lărgit constată, că aceste erori de drept nominalizate de către avocatul Ceornea

Eduard, nu și-au găsit confirmare la examinarea recursului, dat fiind faptul, că

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile articolelor 414

alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, hotărârea adoptată

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată și instanța de apel

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul depus anterior în

numele inculpatului.

Lecturând recursul declarat în numele inculpatului Balan Ion, Colegiul

penal lărgit constată că apărarea critică modalitatea de apreciere a probelor de

către instanța de apel, însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a

probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs

reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile

prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi

considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate,

deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu

dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt,

decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor respective.

Instanța de recurs ordinar apreciază ca fiind declarative afirmațiile

apărării prin care se susține că instanța de apel nu s-a referit la toate

argumentele susținute în cererea de apel. Aceasta deoarece, verificând

minuțios decizia recurată în raport cu argumentele invocate în apel, Colegiul

ajunge la concluzia că partea apărării a primit răspuns la toate argumentele

înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu soluția

pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul

formulat.

De asemenea, Colegiul penal lărgit atestă, că respectând prevederile art.

16

101 alin. (3) Cod de procedură penală, unde este stipulat că nici o probă din

dosar nu are o valoare prestabilită pentru instanță, instanța de apel a examinat

toate probele prezentate în susținerea învinuirii aduse inculpatului în baza

articolelor 155 și 179 alin. (2) Cod penal, inclusiv și acele probe la care face

referire apărătorul în recursul declarat și nu a dat prioritate unora sau altora,

ci coroborându-le, le-a analizat în ansamblul lor, apreciind just că ele sunt

suficiente pentru a fundamenta o acuzație penală și a-i incrimina lui Balan Ion

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de articolele 155 și 179 alin. (2) Cod penal.

În acest sens, Colegiul penal lărgit susține concluziile instanței de apel,

potrivit cărora, … declarațiile martorilor Cuțulab Versavia, Balan Angela, Balan

Gheorghe și Chiriac Alexandru, sunt declarative și ca un mod de apărare a inculpatului

în vederea eschivării de răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin

totalitatea de probe administrate, care au fost puse just de către instanța de fond la baza

sentinței de condamnare.

În dezbaterea argumentelor din recursul avocatului, precum că instanța de

apel a apreciat critic declarațiile martorilor Balan Gheorghe, Balan Angela, Cuțulab

Versavia și Chriac Alexandru și învinuirea s-a bazat pe declarațiile părții vătămate

Balțat Tamara și rudelor sale apropiate, care sunt în relații ostile cu Balan Ion, dar nu

pe declarațiile martorilor prezentați de partea apărării, pe motiv că aceștia sunt în

relație de rudenie cu inculpatul, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel,

și-a întemeiat soluția de menținere a sentinței în partea recunoașterii vinovăției

și ulterioara condamnare a lui Balan Ion în baza articolelor 155 și 179 alin. (2)

Cod penal, pe cumulul de probe just apreciate.

În continuare, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel și-a

întemeiat soluția de condamnare a inculpatului Balan Ion în temeiul articolelor

155 și 179 alin. (2) Cod penal nu doar pe declarațiile părții vătămate Balțat

Tamara și pe declarațiile rudelor apropiate ale acesteia, dar și pe: plângerea

părții vătămate Balțat Tamara din 03.09.2019 adresată Inspectoratului de

Poliție Bălți (f.d. 7, vol. I), informația privind efectuarea apelului telefonic la

numărul 112 de către Balțat Tamara la 30.08.2019 (f.d. 8, vol. I), cererea de la

partea vătămată Balțat Tamara din 31.08.2019 adresată Inspectoratului de

Poliție Bălți (f.d. 11, vol. I), concluziile raportului de constatare nr.201910P0531

din 02.09.2019 efectuat în privința lui Balțat Tamara (f.d. 27, vol. I), plângerea

părții vătămate Balțat Tamara din 09.09.2019 adresată Inspectoratului de

Poliție Bălți (f.d. 57, vol. I), declarațiile martorului Tudor Mihail (f.d. 10-11, vol.

III).

În acest sens, Colegiul atestă că, la soluționarea cauzei, instanța de apel

întemeiat a ajuns la concluzia că prima instanță a stabilit o corectă situație de

fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Balan Ion încadrarea

juridică corespunzătoare, și anume art. 179 alin. (2) Cod penal - violarea de

17

domiciliu manifestată prin pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțământul acesteia și refuzului de a-l părăsi, săvîrșite cu aplicarea violenței și

art. 155 Cod penal, adică amenințarea cu omor și cu vătămarea gravă a integrității

corporale sau a sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări.

Tot aici se constată temeinicia concluziilor instanței de apel despre

inexistența temeiurilor de a pune la îndoială declarațiile părții vătămate și a

martorilor și de a considera că inculpatul este învinuit pe nedrept, mai ales că

partea vătămată și martorii Tudor Mihail și Cozma Valeria au dat declarații

fiind preîntâmpinați despre răspunderea penală pe care o poartă pentru darea

de mărturii false, în comparație cu inculpatul, care nu poartă răspundere

pentru prezentarea, cu bună-știință, a declarațiilor mincinoase potrivit art. 312

Cod penal.

De altfel, Colegiul penal lărgit subliniază, că versiunea prezentată de către

apărare asupra probelor puse la baza vinovăției inculpatului, nu poate

constitui temei de admitere a recursului, or, la etapa judecării recursului

instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele inferioare, aceasta fiind sarcina primordială a

instanțelor de fond.

Din atare considerente, instanța de recurs ordinar nu examinează criticile

referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în

cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt

stabilită de instanțele de fond, corectitudinea constatării vinovăției și

condamnării inculpatului conform infracțiunii incriminate.

Distinct de cele menționate mai sus, Colegiul penal lărgit notează și faptul,

că apărarea invocă temeiul de casare prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod

de procedură penală, pretinzând că în acțiunile inculpatului nu sunt întrunite

elementele infracțiunilor prevăzute de articolele 155 și 179 alin. (2) Cod penal,

Colegiul subliniază următoarele.

Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii

determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei

prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de

norma penală.

Argumentele recurentului, prin care se invocă că în acțiunile inculpatului

nu sunt întrunite elementele infracțiunilor, deoarece materialele cauzei penale

nu conțin probe care să dovedească vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunilor incriminate, nu și-a găsit confirmare, deoarece probele

acumulate și examinate de instanțele ierarhic inferioare în acest sens au fost

apreciate potrivit prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării

18

reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, ajungând

la concluzia corectă că inculpatul Balan Ion a comis infracțiunile prevăzute de

articolele 155 și 179 alin. (2) Cod penal.

Probatoriul administrat confirmă pe deplin existența și săvârșirea de către

inculpat a infracțiunilor reținute în sarcina lui, atât sub aspectul laturii

obiective, cât și a celei subiective, deoarece infracțiunea prevăzută de art. 155

Cod penal este o infracțiune formal-materială, consumându-se din momentul

apariției pericolului realizării amenințării cu omor ori cu vătămarea gravă a

integrității corporale sau a sănătății, iar infracțiunea prevăzută de art. 179 Cod

penal este o infracțiune formală, consumându-se din momentul: pătrunderii

sau rămânerii ilegale în domiciliul persoanei, fără consimțământul acesteia; al

refuzului de a părăsi domiciliul la cererea persoanei.

Față de cele ce preced, Colegiul penal lărgit ține să menționeze, că instanța

de apel, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, corect a ajuns la

concluzia despre existența faptei infracțiunii în acțiunile inculpatului Balan

Ion, și consecutiv în acest sens fiind reținute toate elementele necesare și

obligatorii a infracțiunilor violarea de domiciliu și amenințarea cu omor și cu

vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, descrise mai sus.

În esență, Colegiul penal observă că, instanța de apel a dat o apreciere

clară circumstanțelor cauzei, adoptând concluzii motivate, concluzii pe care

instanța de recurs și le însușește, din motivul temeiniciei acestora, fiind

inoportună repetarea acestora, fapt ce este în corespundere și cu practica

constantă a CtEDO, expusă în pct. 37 din hotărârea Albert vs România din

16.02.2010, potrivit căreia, art. 6 §1 deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu

poate fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument

(cauza Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de

o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

În cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în

mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției acestor instanțe (Helle c. Finlandei, hotărârea din 19 decembrie 1997;

Garcia Ruiz c. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

În consecință, Colegiul Penal lărgit opinează că argumentele punctate în

recursul declarat de către avocatul Ceornea Eduard în numele inculpatului, nu

sunt incidente cauzei deferite judecății, instanța de apel s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel, decizia cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția și au fost întrunite elementele infracțiunilor prevăzute de

19

articolele 155 și 179 alin. (2) Cod penal, fapt ce determină incontestabil

concluzia de respingere a recursului avocatului Ceornea Eduard, ca fiind

inadmisibil.

6.2 Cu referire la recursul ordinar declarat de către procuror.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate

și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată, când eroarea admisă nu poate fi corectată la această etapă a

procedurilor.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze total, atunci când se constată admiterea erorilor de

drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut

drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar.

Totodată, Colegiul evidențiază și chestiunile de fapt și de drept asupra

cărora urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura

de apel:

La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a

fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze

instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just,

dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi

desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Din conținutul recursului declarat de către procuror, rezultă că acesta se

întemeiază pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

potrivit cărora, 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței.

20

Din esența argumentelor invocate în recursul procurorului, Colegiul penal

lărgit constată că, partea acuzării invocă dezacordul cu decizia instanței de

apel, referitor la soluția de menținere a sentinței, în partea achitării lui Balan

Ion de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. a) Cod penal.

Analizând textul deciziei contestate prin prisma argumentelor invocate în

recurs și temeiurilor de casare nominalizate, Colegiul penal constată că criticile

aduse de către titularul cererii de recurs și-au găsit confirmare în speța dedusă

judecății sub aspectul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

În acest sens Colegiul penal reține că potrivit rechizitoriului, Balan Ion a

fost învinuit pentru faptul că, la 30.08.2019 aproximativ la ora 22.00, aflându-se în

fața magazinului ,,Bunătatea” din s. Elizaveta mun. Bălți, loc care conform art. 1347

Cod penal se atribuie la un loc de utilizare publică, fiind accesibil pentru toți și deschis

publicului, fiind în stare de ebrietate alcoolică, din intenții huliganice, a încălcat

grosolan ordinea publică săvârșind acțiuni intenționate ce atentează la regulile sociale

și morale de conviețuire care au fost încălcate într-un mod grosolan și demonstrativ,

astfel, având un comportament agresiv, acționând cu o intenție criminală, dându-și

seama de caracterul social-periculos al acțiunilor sale, consecințele ce pot fi produse și

dorind survenirea unor astfel de consecințe, a inițiat un conflict cu consăteanul Guțu

Ion, fără careva motiv l-a amenințat cu aplicarea violenței fizice, ulterior văzând că

acesta nu reacționează la insultele lui și a urcat în automobilul său de model Audi, de

culoare verde cu n/î UBA 424, Balan Ion s-a apropiat de automobilul nominalizat, și

manifestându-și obrăznicia prin distrugere și degradare a bunurilor proprietarului, s-

a urcat pe capota automobilului, unde și-a continuat acțiunile sale huliganice, prin

faptul că sărea pe capota automobilului nominalizat, apoi coborând de pe automobil, a

aplicat mai multe lovituri în ușa pasagerului din partea dreaptă a automobilului,

strigând în adresa lui Guțu Ion mai multe cuvinte cu caracter indecent, amenințător,

acțiuni care s-au derulat în centrul satului, lezându-i onoarea și demnitatea lui Guțu

Ion, acțiuni care s-au derulat în prezența mai multor persoane, locuitoare a s.

Elizaveta.

Acțiunile lui Balan Ion au fost calificate de către organul de urmărire

penală în baza art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal, încălcarea grosolană a ordinii

publice, precum și acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-un cinism sau

obrăznicie deosebită, acțiuni comise de către o persoană care anterior a săvârșit un act

de huliganism.

Prima instanță a ajuns la concluzia că fapta incriminată inculpatului Balan

Ion și prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod penal nu a fost săvârșită de el.

21

Instanța de apel a menținut soluția primei instanțe de achitare a lui Balan

Ion de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat și a reținut că

acuzarea, deși a prezentat spre audiere partea vătămată Guțu Ion, precum și

în urma cercetării suplimentare a probelor și efectuării analizei probelor

prezentate în instanța de apel, nu s-a confirmat vinovăția inculpatului Balan

Ion de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal.

Deși sentința a fost contestată cu apel de către procuror, care a invocat

dezacordul cu soluția primei instanțe în partea achitării lui Balan Ion de sub

învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. a) Cod

penal, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel nu a pătruns în esența

argumentelor formulate, trecând asupra acestora în mod superficial, nefiind

motivată respingerea lor.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile

pronunțate de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt,

cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a

se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea

superficială sau motivarea în termeni vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit constată temeinicia motivelor invocate de către

procuror în recursul declarat și că la adoptarea deciziei, instanța de apel s-a

pronunțat superficial în termeni vagi-evazivi pe motivele invocate de procuror

în apelul său.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra motivelor invocate în apelul procurorului, în care a indicat

că: „prima instanță a menționat în sentință că nu s-a probat gradul leziunilor

corporale cauzate părții vătămate Guțu Ion, or acuzatorul de stat, nici nu i-a

incriminat lui Balan Ion calificativul - comiterea acțiunilor de huliganism, cu aplicarea

violenței”.

Analizând textul sentinței, Colegiul penal lărgit consideră eronată

constatarea primei instanțe cu referire la gradul leziunilor corporale cauzate

părții vătămate Guțu Ion, or inculpatului nu i-a fost incriminată semnul laturii

obiective - aplicarea violenței asupra persoanei.

În literatura de specialitate s-a considerat huliganism însoțit de aplicarea

violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, acele acțiuni huliganice în procesul cărora au fost cauzate lovituri,

bătăi sau alte acte de violență, ori vătămarea intenționată medie sau ușoară a

integrității corporale sau a sănătății. Nici în plângere, nici la materialele cauzei

penale nu se regăsesc mențiuni că în privința părții vătămate Guțu Ion ar fi fost

aplicată violența la 30.08.2019, în jurul orelor 22:00 de către Balan Ion.

22

După cum s-a menționat anterior, inculpatul Balan Ion a fost învinuit

pentru încălcarea grosolană a ordinii publice, precum și acțiuni care, prin conținutul

lor se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, acțiuni comise de către o

persoană care anterior a săvârșit un act de huliganism.

Din aceste considerente, nu erau relevante constatările și ulterioara

motivare a primei instanțe despre inexistența probelor în confirmarea gradului

leziunilor corporale a părții vătămate Guțu Ion, eroare nedepistată de către

instanța de apel.

Mai mult, instanța de apel nu s-a pronunțat și nu a argumentat cuvenit

critică în acest sens invocată de către procuror în apel.

Totodată, Colegiul penal lărgit constată o altă eroare în decizie, în partea

achitării lui Balan Ion, și anume, instanța de apel a trecut în revistă probatoriul

administrat în confirmarea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2)

Cod penal, fără a oferi aprecierea acestora așa cum o cer prevederile art. 101

alin. (1) Cod de procedură penală, potrivit cărora fiecare probă urmează să fie

apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor.

Instanța de apel, deși s-a expus asupra nepertinenții probelor prezentate

de partea acuzării, insuficient și-a motivat soluția de menținere a sentinței în

partea achitării lui Balan Ion.

Colegiul penal de asemenea consideră defectuos argumentată și concluzia

precum că, …nefiind locuitor al s. Elizaveta, atât martorul Guiban Nicolae, cît și

partea vătămată Guțu Ion, nu l-au putut recunoaște pe Balan Ion, dar dacă se admite

că anume ultimul s-a urcat pe capota automobilului lui Guțu Ion și a lovit de mai

multe ori, inclusiv și în ușa automobilului, astfel acesta era în apropierea nemijlocită a

părții vătămate și a martorului, însă necătînd la acest fapt nici în instanța de fond,

când era prezent inculpatul în sala de ședință la audierea părții vătămate și la audierea

martorului, și nici în instanța de apel, nici unul din ei nu au recunoscut în persoana

inculpatului anume persoana care i-a atacat pe ei în seara respectivă. O asemenea

motivare a concluziei, bazată pe o presupunere a instanței de apel nu poate fi

acceptată ca fiind una legal motivată.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit conchide că decizia

instanței de apel urmează a fi casată parțial, cu trimiterea cauzei pentru

rejudecare, în partea achitării lui Balan Ion de sub învinuirea de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal, din punctul de vedere al

prezenței erorii de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, și anume că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

23

întemeiază soluția, erori care nu pot fi corectate de către instanța de recurs

ordinar.

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de

rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile Legii procesual-penale asupra tuturor motivelor

invocate în apel de procuror cu privire la episodul contestat în recurs, să-și

motiveze soluția și ținînd cont de motivele casării deciziei atacate, să pronunțe

o hotărîre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Respinge recursul ordinar declarat de către avocatul Ceornea Eduard în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 30 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Balan Ion XXXXX, ca

inadmisibil.

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Bălți, Prisacari Lilia, casează parțial decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 30 iunie 2021, în partea achitării lui Balan Ion

XXXXXX de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287

alin. (2) Cod penal și dispune rejudecarea cauzei în această parte de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest, dispozițiile hotărârii atacate, se mențin.

Decizia este irevocabilă în partea menținerii hotărârii atacate și nu se

supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării cauzei.

Decizia motivată este pronunțată la 04 august 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

24