1ra-432/22 — Art.187 al. 2 lt. b,e,f CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18 iunie 2021, Rebeja Cristin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020 și neexecutată, s-a adăugat prin cumul parțial, pedeapsa stabilită prin prezenta sentință emisă în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, aplicându-i-se o pedeapsă definitivă de 30 ani. 1.

Prin aceeași sentință a fost condamnat Amarii Dumitru xxxxx, hotărârea în privința căruia cu recurs în anulare în prezent nu se contestă. S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Rebeja Cristin și a lui Amarii Dumitru în contul lui Rîcov Serghei suma de 24 300,51 lei cu titlul de prejudiciu material, și suma de 40 000 lei cu titlul de prejudiciu moral. A fost soluționată soarta corpurilor delicte. 2. În sentința din 18 iunie 2021, prima instanță a constatat în fapt că: Rebeja Cristin la 24.09.2017, aproximativ la ora 21:40 min., prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Amarii Dumitru xxxxx, aflându-se 1 în apropierea blocului locativ nr. xxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale și urmărind scopul de cupiditate, au aplicat față de Rîcov Serghei violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei, manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii în regiunea capului, cauzându-i, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 4299 din 25.09.2017: „Edem al țesuturilor moi la nivelul capului, excoriații la nivelul feței, excoriații la nivelul articulației radio-carpale stângi și excoriații la nivelul articulației genunchiului stâng, care se califică ca vătămare neînsemnată”, după care, fiind doborât la sol, i-au sustras în mod deschis de la gât un lanț din aur, proba 585, cu masa de 27 grame, la prețul de 16 000 lei și un pandantiv din aur, proba 585, cu masa de aproximativ 2-3 grame, la prețul de 2 000 lei, iar din buzunarul blugilor suma de 300 euro, ce conform cursului oficial de schimb valutar al BNM din 24.09.2017, constituiau suma de 6 300 lei 51 bani, și cu bunurile sustrase au fugit într-o direcție necunoscută, astfel cauzându-i părții vătămate Rîcov Serghei daune în proporții considerabile, în valoare totală de 24 300 lei 51 bani. Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, după indicii calificativi – ”jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de, de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe.”

Nefiind de acord cu sentința, a declarat apel avocatul Boris Druță în numele inculpatului Rebeja Cristin, prin care a solicitat casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei cu stabilirea unei pedepse minime prevăzută de art. 187 alin. (2) Cod penal. 3.1. În motivarea apelului, apărătorul a indicat că, în privința lui Rebeja Cristin a fost aplicată o pedeapsă prea aspră și admisă acțiunea civilă de încasare a prejudiciului în beneficiul părții vătămate, a unor bunuri pe care el nu le-a însușit. A menționat că, inculpatul Rebeja Cristin, la faza de urmărire penală și- a recunoscut vinovăția parțial, negând faptul că l-a deposedat pe Rîcov Serghei împreună cu Amarii Dumitru, de bunuri în valoare de 24 300, 51 lei, motiv din care nu a recunoscut încasarea din contul său a sumei de 40 000 lei cu titlu de prejudiciu moral. La fel a menționat că, în cursul examinării cauzei nu a avut posibilitatea de a specifica poziția inculpatului față de fapta incriminată acestuia, deoarece cauza a fost examinată în lipsa ultimului, astfel fiind în imposibilitate de a specifica rolul fiecărui subiect al infracțiunii. Nu a susținut acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată față de Rebeja Cristin, declarând că cerințele susținute au fost mai mult declarative decât bazate pe probe materiale. În procesul demarării procesului, partea apărării nu a susținut acele probe pe care a pus accentul partea acuzării și reprezentantul părții vătămate. Atitudinea primei instanțe, a demonstrat că, s-au ignorat principiul completivității, individualizării și egalității armelor într-un proces de judecată. Consideră că, prima instanță, a aplicat față de inculpatul Rebeja Cristi o pedeapsă exagerat de mare, deoarece s-a condus de faptul că acesta anterior a fost condamnat. Consideră că prima instanță și-a motivat sentința de condamnare 2 bazându-se pe presupuneri, ignorând prevederile art. art. 6 alin. (1),17 CEDO. În limita unei proceduri legale, prima instanță a fost obligată să respecte prevederile art. art. 385, 386 Cod de procedură penală. Menționează că, având în vedere că s-au încălcat prevederile art. 5, 6 § 1, 13 CEDO în raport cu probele acumulate în prezenta cauză față de Rebeja Cristin, aceasta servește temei de admitere a apelului.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2021, apelul declarat a fost respins ca nefondat cu menținerea fără modificări sentinței. 4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, prima instanță corect a calificat fapta lui Rebeja Cristin în baza art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal – „jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe", la materialele cauzei fiind anexate suficiente probe ce indică cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate. Cu referire la partea ce ține de stabilirea pedepsei și argumentele suplimentare, instanța de apel a respins ca neîntemeiate alegațiile părții apelante și a conchis că prima instanță, la stabilirea categoriei și termenului pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile art. art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. A conchis că, prima instanță a stabilit circumstanțe atenuante în baza art. 76 Cod penal, la examinarea cauzei și anume ,,săvârșirea infracțiunii de către o persoană care nu a atins vârsta de 21 de ani", cât și prezența circumstanțelor agravante prevăzute de art. 77 Cod penal - ,,inculpatul anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare". La caz, prima instanță corect a aplicat prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal, prin care, la pedeapsa stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01.07.2020 și neexecutată, s-a adăugat prin cumul parțial, pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18.06.2021 emisă în baza art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă definitivă de 30 ani. La fel, prima instanță, la stabilirea pedepsei inculpatului Rebeja Cristin, a ținut cont și de elementele ce țin de materialitatea faptelor comise, cât și de datele referitoare la personalitatea acestuia, remarcând că, chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, la caz, stabilirea pedepsei este rezultatul unei examinări obiective a întregului material probatoriu, cercetat în cadrul ședinței de judecată. Instanța de apel nu a reținut argumentul apelantului privind aplicarea unei pedepse prea aspre în privința condamnatului Rebeja Cristin, o dată ce acesta deja era condamnat la 30 ani închisoare prin decizia Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020. Instanța de apel a respins drept neîntemeiat și argumentul, potrivit căruia în majoritatea ședințelor de judecată Rebeja Cristin nu a participat la examinarea cauzei și avocatul acestuia neavând posibilitatea să afle poziția 3 acestuia față de cele întâmplate în seara zilei de 24 septembrie 2017. Or, refuzul inculpatului Rebeja Cristin de a participa la examinarea cauzei nu poate fi imputat instanței de judecată. Totodată, alegațiile prin care nu a fost susținută acțiunea civilă de către partea apărării, instanța de apel a reținut-o ca fiind neîntemeiată. Or, inculpatul urmează să restituie nemijlocit prejudiciul cauzat prin acțiunile interzise de legea penală.

Nefiind de acord cu hotărârile instanțelor de fond, avocatul Boris Druță în numele inculpatului Rebeja Cristin, a declarat recurs, prin care solicită casarea acestora, cu stabilirea în privința lui Rebeja Cristin a unei pedepsei minime și respingerea acțiunii civile. 5.1. În motivarea recursului declarat, menționează că, în privința inculpatului Rebeja Cristin s-a stabilit o pedeapsă prea aspră și nefondat s-a dispus admiterea acțiunii civile în beneficiul părții vătămate. La fel, menționează că, Rebeja Cristin și-a recunoscut vinovăția parțial, negând că l-a deposedat pe Rîcov Serghei de bunuri în valoare de 24 300,51 lei, la caz examinarea acțiunii civile fiind admisă fără respectarea prevederilor art. art. 219 – 222 Cod de procedură penală. Mai invocă că, în cadrul procesului penal, instanțele de fond au ignorat și nu au ținut cont de argumentele părții apărării în vederea demonstrării parțiale a vinovăției inculpatului, ceea ce a condus la încălcarea principiului completivității, individualizării și egalității armelor. De asemenea a indicat că, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea aspră, deoarece s-au călăuzit de faptul că anterior acesta a fost condamnat. Susține că în prezenta cauză, acumularea probelor sunt în contradicție cu art. art. 5, 6, 13 CEDO și astfel servește temei de admitere a recursului.

Asupra recursului declarat, procurorul a depus referință, prin care solicită inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal, analizând cele invocate în cererea de recurs, a constatat că recurentul invocă ca temeiuri de admitere a recursului prevederile art. 427 alin. (1), pct. pct. 2), 6) Cod de procedură penală, pe când din cuprinsul cererii se atestă dezacordul cu probele care au stat la baza admiterii acțiunii civile de către instanțele de fond. 4 Totodată, Colegiul penal constată că, în cuprinsul recursului, se face trimitere asupra faptului stabilirii unei pedepse prea aspre în privința inculpatului, alegație care se atribuie prevederilor art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală. Referitor la temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. pct. 2), 6) Cod de procedură penală și invocate de recurent, Colegiul penal constată că acesta nu și-a argumentat incidența temeiurilor prin prisma erorilor de drept, motiv din care nu se va expune în privința acestora. Referitor la dezacordul recurentului cu probele care au stat la baza admiterii acțiunii civile de către instanțele de fond, Colegiul penal constată că, în cadrul ședințelor de judecată în primă instanță, cât și în instanța de apel, s-a demonstrat vinovăția inculpatului Rebeja Cristin, fiind constatat cert că anume acesta împreună cu Amarii Dumitru, în mod deschis i-au sustras lui Rîcov Serghei bani în sumă de 300 euro, echivalentul a 6 300, 15 lei, lănțișor și culon din aur, echivalentul a 18 000 lei. La caz, declarațiile părții vătămate Rîcov Serghei, în coraborare cu: procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.09.2017, în care s-a indicat că în apartamentul nr. 33 din bd. Traian, 15, mun. Chișinău, au fost stabilite două persoane de gen masculin care s-au prezentat ca Rebeja Cristin și Panaghiu Victor. La fel, pe noptieră a fost relevat și ridicat un bilet de amanet seria AE. Nr. 090127 din 24.09.2017, eliberat de către SRL „INBR-Lombard nr. 1” pe numele lui Rebeja Cristin, conform căruia ultimul a amanetat un pantativ cu proba 585, evaluat la prețul de 960 lei. În partea de sus-stînga a biletului de amanet este un bon fiscal eliberat la 24.09.2017, ora 23:43 (f. d. 51-53, Vol. I), procesele-verbale de ridicare-examinare a pandantivului sub formă de iconiță din 10.10.2017, conform căruia s-a examinat un pantativ în formă de iconiță cu chipul „Sf. Gheorghe”, proba 585 și un bilet de amanet seria AE 090127 din 24.09.2017, ridicate de la SRL „INBR-Lombard nr. 1”, care constată semne și particularități distictive a obiectelor respective, inclusiv faptul că anume pandativul respectiv îi aparține părții vătămate Rîcov Serghei, care a fost sustras de către inculpați, iar după săvârșirea infracțiunii amanetat de către Rebeja Cristin (f.d. 64, 66-67, Vol. I), bilet de amanet seria AE nr. 090127, conform căruia se confirmă că Rebeja Cristin a amanetat la SRL ”INBR-Lombard nr. 1” un pantativ cu proba 585, evaluat la prețul de 960 lei (f. d. 53,Vol. I); ordonanță de recunoaștere ca corpuri delicte a înregistrărilor video, astfel, conținutul video servește ca mijloace de probă pentru descoperirea infracțiunii, constatarea circumstanțelor și identificarea inculpaților (f. d. 87-88, Vol. I), demonstrează fără echivoc că, anume Rebeja Cristin, împreună cu Amarii Dumitru, au săvârșit infracțiunea imputată, astfel, aducându-i prejudicii atât materiale, cât și morale părții vătămate. Conform prevederilor art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. De asemenea, conform art. art. 220 alin. (1), (2), 225 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se soluționează în conformitate cu prevederile prezentului cod, normele procedurii civile se aplică dacă ele nu contravin principiilor procesului penal și dacă normele procesului penal nu prevăd asemenea reglementări, precum și judecarea acțiunii civile în 5 procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de către instanța de competența căreia este cauza penală. La fel, conform art.1422 alin.(l) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) pin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc. Totodată, potrivit art.1423 Cod civil, mărimea compensației pentru prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată și caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate. Se atestă că, în prezentul proces penal, instanțele de fond, apreciind legal și obiectiv, circumstanțele cauzei, cert au ajuns la concluzia că părții vătămate i-au fost cauzate prejudicii materiale și morale prin infracțiunea săvârșită. Colegiul penal, conchide că, repararea unui prejudiciu produs prin infracțiune, va impune inculpatul la repararea acestuia, or, conduita infracțională este susceptibilă de a genera prejudicii atât materiale, cât și morale. Astfel, persoana care a cauzat prin fapta sa o daună altei persoane este obligată la repararea ei, răspunderea juridică fiind privită ca sancțiune juridică a unui comportament prejudiciabil. Colegiul penal reține că, instanța de apel, analizând probele administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de către instanțele de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării, stabilind toate aspectele de fapt și de drept, astfel ajungând la concluzia justă privind condamnarea inculpatului Rebeja Cristin în baza art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal. Se constată că, nu și-a găsit confirmarea nici temeiul invocat la art. 427 alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, și anume stabilirea unei pedepse prea aspre inculpatului. Or, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei inculpatului, care anterior fiind condamnat pentru comiterea unei infracțiuni grave la o pedeapsă condiționată (f. d. 3, vol. I), a comis ulterior o pedeapsă prevăzută de art. 16 alin. (6) Cod penal, clasificată după caracterul și gradul prejudiciabil ca fiind una excepțional de gravă, atentând la viața și sănătatea persoanei, ceea ce denotă faptul că, nu a ajuns la concluziile necesare că faptele social periculoase sânt supuse răspunderii penale, respectiv în cadrul examinării fondului cauzei nu s-au admis careva erori, pedeapsa stabilită fiind una proporțională cu împrejurările și gravitatea infracțiunii comise. Colegiul penal consideră că argumentele invocate în cererea de recurs nu sunt incidente prezentei cauze, instanțele de fond și-au motivat soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilindu- i inculpatului o pedeapsă proporțională faptei comise. La caz, nu se constată vre-un temei pentru modificarea pedepsei în privința inculpatului Rebeja Cristin, iar pedeapsa sub formă de închisoare, 6 așa cum a fost stabilită de către prima instanță și menținută de instanța de apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectarea inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. În acest context, Colegiul penal reține că, recursul ordinar declarat de către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rebeja Cristin, urmează a fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rebeja Cristin, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2021, în cauza penală în privința lui Rebeja Cristin xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 08 decembrie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Plămădeală Ghenadie Țurcan Anatolie 7