1ra-432/22 — art.187 al. 2 lt. b,e,f CP

1ra-432/22 — art.187 al. 2 lt. b,e,f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-432/22

1-18157670-01-1ra-21032022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

19 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte - Timofti Vladimir,

Judecători - Plămădeală Ghenadie, Țurcan Anatolie

Examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Druță Boris în numele inculpatului Rebeja Cristin, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2021 și a

sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 iunie 2021, în cauza

penală de învinuire a lui

Rebeja Cristin xxxx, născut la xxxx, originar din

xxxxx,

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin.(2), lit. b), e), f) Cod penal.

Termenii de examinare:

prima instanță: 23.05.2018 – 18.06.2021;

instanța de apel: 11.09.2021 – 02.11.2021;

instanța de recurs ordinar: 21.03.2022 – 19.10.2022.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Rebeja Cristin a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, și în baza acestei Legi i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 85 alin. (1) Cod penal, la pedeapsa stabilită prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020 și neexecutată, s-a adăugat prin

cumul parțial, pedeapsa stabilită prin prezenta sentință emisă în baza art.

187 alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, aplicându-i-se o pedeapsă definitivă de

30 ani.

1.2. Prin aceeași sentință a fost condamnat Amarii Dumitru xxxxx,

hotărârea în privința căruia cu recurs în anulare în prezent nu se contestă.

S-a dispus încasarea în mod solidar din contul lui Rebeja Cristin și a

lui Amarii Dumitru în contul lui Rîcov Serghei suma de 24 300,51 lei cu titlul

de prejudiciu material, și suma de 40 000 lei cu titlul de prejudiciu moral.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Rebeja Cristin la 24.09.2017, aproximativ la ora 21:40 min., prin

înțelegere prealabilă și de comun acord cu Amarii Dumitru xxxxx, aflându-se

1

în apropierea blocului locativ nr. xxxx din str. xxxxx, mun. Chișinău,

acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale și urmărind scopul de cupiditate, au aplicat față de Rîcov

Serghei violență nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei,

manifestată prin aplicarea loviturilor cu pumnii în regiunea capului,

cauzându-i, conform Raportului de expertiză judiciară nr. 4299 din

25.09.2017: „Edem al țesuturilor moi la nivelul capului, excoriații la nivelul

feței, excoriații la nivelul articulației radio-carpale stângi și excoriații la nivelul

articulației genunchiului stâng, care se califică ca vătămare neînsemnată”,

după care, fiind doborât la sol, i-au sustras în mod deschis de la gât un lanț

din aur, proba 585, cu masa de 27 grame, la prețul de 16 000 lei și un

pandantiv din aur, proba 585, cu masa de aproximativ 2-3 grame, la prețul

de 2 000 lei, iar din buzunarul blugilor suma de 300 euro, ce conform

cursului oficial de schimb valutar al BNM din 24.09.2017, constituiau suma

de 6 300 lei 51 bani, și cu bunurile sustrase au fugit într-o direcție

necunoscută, astfel cauzându-i părții vătămate Rîcov Serghei daune în

proporții considerabile, în valoare totală de 24 300 lei 51 bani.

Astfel, acțiunile inculpatului au fost încadrate juridic în baza art. 187

alin. (2) lit. b), e) și f) Cod penal, după indicii calificativi – ”jaful, adică

sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșit de, de două sau mai

multe persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau

sănătatea persoanei ori cu amenințarea aplicării unei asemenea violențe.”

numele inculpatului Rebeja Cristin, prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței în partea stabilirii pedepsei cu stabilirea unei pedepse minime

prevăzută de art. 187 alin. (2) Cod penal.

3.1. În motivarea apelului, apărătorul a indicat că, în privința lui Rebeja

Cristin a fost aplicată o pedeapsă prea aspră și admisă acțiunea civilă de

încasare a prejudiciului în beneficiul părții vătămate, a unor bunuri pe care

el nu le-a însușit.

A menționat că, inculpatul Rebeja Cristin, la faza de urmărire penală și-

a recunoscut vinovăția parțial, negând faptul că l-a deposedat pe Rîcov

Serghei împreună cu Amarii Dumitru, de bunuri în valoare de 24 300, 51 lei,

motiv din care nu a recunoscut încasarea din contul său a sumei de 40 000

lei cu titlu de prejudiciu moral.

La fel a menționat că, în cursul examinării cauzei nu a avut posibilitatea

de a specifica poziția inculpatului față de fapta incriminată acestuia, deoarece

cauza a fost examinată în lipsa ultimului, astfel fiind în imposibilitate de a

specifica rolul fiecărui subiect al infracțiunii.

Nu a susținut acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată față de

Rebeja Cristin, declarând că cerințele susținute au fost mai mult declarative

decât bazate pe probe materiale.

În procesul demarării procesului, partea apărării nu a susținut acele

probe pe care a pus accentul partea acuzării și reprezentantul părții

vătămate.

Atitudinea primei instanțe, a demonstrat că, s-au ignorat principiul

completivității, individualizării și egalității armelor într-un proces de judecată.

Consideră că, prima instanță, a aplicat față de inculpatul Rebeja Cristi

o pedeapsă exagerat de mare, deoarece s-a condus de faptul că acesta

anterior a fost condamnat.

Consideră că prima instanță și-a motivat sentința de condamnare

2

bazându-se pe presupuneri, ignorând prevederile art. art. 6 alin. (1),17

CEDO.

În limita unei proceduri legale, prima instanță a fost obligată să respecte

prevederile art. art. 385, 386 Cod de procedură penală.

Menționează că, având în vedere că s-au încălcat prevederile art. 5, 6 §

1, 13 CEDO în raport cu probele acumulate în prezenta cauză față de Rebeja

Cristin, aceasta servește temei de admitere a apelului.

02 noiembrie 2021, apelul declarat a fost respins ca nefondat cu menținerea

fără modificări sentinței.

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a constatat că, prima

instanță corect a calificat fapta lui Rebeja Cristin în baza art. 187 alin. (2), lit.

b), e), f) Cod penal – „jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei

persoane săvârșit de două sau mai multe persoane, cu aplicarea violenței

nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei ori cu amenințarea

aplicării unei asemenea violențe", la materialele cauzei fiind anexate suficiente

probe ce indică cu certitudine vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii

imputate.

Cu referire la partea ce ține de stabilirea pedepsei și argumentele

suplimentare, instanța de apel a respins ca neîntemeiate alegațiile părții

apelante și a conchis că prima instanță, la stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, corect a aplicat prevederile legale, și, în conformitate cu prevederile

art. art. 7, 75 Cod penal, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de personalitatea celui vinovat, de circumstanțele cauzei

care atenuează ori agravează răspunderea, precum și scopul pedepsei

aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului.

A conchis că, prima instanță a stabilit circumstanțe atenuante în baza

art. 76 Cod penal, la examinarea cauzei și anume ,,săvârșirea infracțiunii de

către o persoană care nu a atins vârsta de 21 de ani", cât și prezența

circumstanțelor agravante prevăzute de art. 77 Cod penal - ,,inculpatul

anterior a fost condamnat pentru infracțiuni similare".

La caz, prima instanță corect a aplicat prevederile art. 85 alin. (1) Cod

penal, prin care, la pedeapsa stabilită prin decizia Curții de Apel Chișinău din

01.07.2020 și neexecutată, s-a adăugat prin cumul parțial, pedeapsa stabilită

prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 18.06.2021 emisă în

baza art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal, aplicându-i o pedeapsă definitivă

de 30 ani.

La fel, prima instanță, la stabilirea pedepsei inculpatului Rebeja Cristin,

a ținut cont și de elementele ce țin de materialitatea faptelor comise, cât și de

datele referitoare la personalitatea acestuia, remarcând că, chiar dacă

individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al

judecătorului, la caz, stabilirea pedepsei este rezultatul unei examinări

obiective a întregului material probatoriu, cercetat în cadrul ședinței de

judecată.

Instanța de apel nu a reținut argumentul apelantului privind aplicarea

unei pedepse prea aspre în privința condamnatului Rebeja Cristin, o dată ce

acesta deja era condamnat la 30 ani închisoare prin decizia Curții de Apel

Chișinău din 01 iulie 2020.

Instanța de apel a respins drept neîntemeiat și argumentul, potrivit

căruia în majoritatea ședințelor de judecată Rebeja Cristin nu a participat la

examinarea cauzei și avocatul acestuia neavând posibilitatea să afle poziția

3

acestuia față de cele întâmplate în seara zilei de 24 septembrie 2017. Or,

refuzul inculpatului Rebeja Cristin de a participa la examinarea cauzei nu

poate fi imputat instanței de judecată.

Totodată, alegațiile prin care nu a fost susținută acțiunea civilă de către

partea apărării, instanța de apel a reținut-o ca fiind neîntemeiată. Or,

inculpatul urmează să restituie nemijlocit prejudiciul cauzat prin acțiunile

interzise de legea penală.

Druță în numele inculpatului Rebeja Cristin, a declarat recurs, prin care

solicită casarea acestora, cu stabilirea în privința lui Rebeja Cristin a unei

pedepsei minime și respingerea acțiunii civile.

5.1. În motivarea recursului declarat, menționează că, în privința

inculpatului Rebeja Cristin s-a stabilit o pedeapsă prea aspră și nefondat s-a

dispus admiterea acțiunii civile în beneficiul părții vătămate.

La fel, menționează că, Rebeja Cristin și-a recunoscut vinovăția parțial,

negând că l-a deposedat pe Rîcov Serghei de bunuri în valoare de 24 300,51

lei, la caz examinarea acțiunii civile fiind admisă fără respectarea prevederilor

art. art. 219 – 222 Cod de procedură penală.

Mai invocă că, în cadrul procesului penal, instanțele de fond au ignorat

și nu au ținut cont de argumentele părții apărării în vederea demonstrării

parțiale a vinovăției inculpatului, ceea ce a condus la încălcarea principiului

completivității, individualizării și egalității armelor.

De asemenea a indicat că, inculpatului i-a fost aplicată o pedeapsă prea

aspră, deoarece s-au călăuzit de faptul că anterior acesta a fost condamnat.

Susține că în prezenta cauză, acumularea probelor sunt în contradicție

cu art. art. 5, 6, 13 CEDO și astfel servește temei de admitere a recursului.

solicită inadmisibilitatea recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul penal dispune

inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2), pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute

de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie

invocate de recurent. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi

erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul penal, analizând cele invocate în cererea de recurs, a constatat

că recurentul invocă ca temeiuri de admitere a recursului prevederile art. 427

alin. (1), pct. pct. 2), 6) Cod de procedură penală, pe când din cuprinsul cererii

se atestă dezacordul cu probele care au stat la baza admiterii acțiunii civile

de către instanțele de fond.

4

Totodată, Colegiul penal constată că, în cuprinsul recursului, se face

trimitere asupra faptului stabilirii unei pedepse prea aspre în privința

inculpatului, alegație care se atribuie prevederilor art. 427 alin. (1), pct. 10)

Cod de procedură penală.

Referitor la temeiurile prevăzute la art. 427 alin. (1), pct. pct. 2), 6) Cod

de procedură penală și invocate de recurent, Colegiul penal constată că acesta

nu și-a argumentat incidența temeiurilor prin prisma erorilor de drept, motiv

din care nu se va expune în privința acestora.

Referitor la dezacordul recurentului cu probele care au stat la baza

admiterii acțiunii civile de către instanțele de fond, Colegiul penal constată

că, în cadrul ședințelor de judecată în primă instanță, cât și în instanța de

apel, s-a demonstrat vinovăția inculpatului Rebeja Cristin, fiind constatat

cert că anume acesta împreună cu Amarii Dumitru, în mod deschis i-au

sustras lui Rîcov Serghei bani în sumă de 300 euro, echivalentul a 6 300, 15

lei, lănțișor și culon din aur, echivalentul a 18 000 lei.

La caz, declarațiile părții vătămate Rîcov Serghei, în coraborare cu:

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.09.2017, în care s-a indicat

că în apartamentul nr. 33 din bd. Traian, 15, mun. Chișinău, au fost stabilite

două persoane de gen masculin care s-au prezentat ca Rebeja Cristin și

Panaghiu Victor. La fel, pe noptieră a fost relevat și ridicat un bilet de amanet

seria AE. Nr. 090127 din 24.09.2017, eliberat de către SRL „INBR-Lombard

nr. 1” pe numele lui Rebeja Cristin, conform căruia ultimul a amanetat un

pantativ cu proba 585, evaluat la prețul de 960 lei. În partea de sus-stînga a

biletului de amanet este un bon fiscal eliberat la 24.09.2017, ora 23:43 (f. d.

51-53, Vol. I), procesele-verbale de ridicare-examinare a pandantivului sub

formă de iconiță din 10.10.2017, conform căruia s-a examinat un pantativ în

formă de iconiță cu chipul „Sf. Gheorghe”, proba 585 și un bilet de amanet

seria AE 090127 din 24.09.2017, ridicate de la SRL „INBR-Lombard nr. 1”,

care constată semne și particularități distictive a obiectelor respective,

inclusiv faptul că anume pandativul respectiv îi aparține părții vătămate

Rîcov Serghei, care a fost sustras de către inculpați, iar după săvârșirea

infracțiunii amanetat de către Rebeja Cristin (f.d. 64, 66-67, Vol. I), bilet de

amanet seria AE nr. 090127, conform căruia se confirmă că Rebeja Cristin a

amanetat la SRL ”INBR-Lombard nr. 1” un pantativ cu proba 585, evaluat la

prețul de 960 lei (f. d. 53,Vol. I); ordonanță de recunoaștere ca corpuri delicte

a înregistrărilor video, astfel, conținutul video servește ca mijloace de probă

pentru descoperirea infracțiunii, constatarea circumstanțelor și identificarea

inculpaților (f. d. 87-88, Vol. I), demonstrează fără echivoc că, anume Rebeja

Cristin, împreună cu Amarii Dumitru, au săvârșit infracțiunea imputată,

astfel, aducându-i prejudicii atât materiale, cât și morale părții vătămate.

Conform prevederilor art. 219 alin. (1) Cod de procedură penală,

acțiunea civilă în procesul penal se intentează prin depunerea unei cereri,

adresate procurorului sau instanței de judecată, de către persoanele fizice sau

juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale sau morale nemijlocit prin

fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu

săvârșirea acesteia.

De asemenea, conform art. art. 220 alin. (1), (2), 225 alin. (1) Cod de

procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se soluționează în

conformitate cu prevederile prezentului cod, normele procedurii civile se aplică

dacă ele nu contravin principiilor procesului penal și dacă normele procesului

penal nu prevăd asemenea reglementări, precum și judecarea acțiunii civile în

5

procesul penal, indiferent de valoarea acțiunii, se efectuează de către instanța

de competența căreia este cauza penală.

La fel, conform art.1422 alin.(l) și (2) Cod civil, în cazul în care persoanei

i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau fizice) pin fapte ce

atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri

prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

Totodată, potrivit art.1423 Cod civil, mărimea compensației pentru

prejudiciul moral se determină de către instanța de judecată și caracterul și

gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate persoanei vătămate, de gradul

de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această compensare poate aduce satisfacție

persoanei vătămate.

Se atestă că, în prezentul proces penal, instanțele de fond, apreciind

legal și obiectiv, circumstanțele cauzei, cert au ajuns la concluzia că părții

vătămate i-au fost cauzate prejudicii materiale și morale prin infracțiunea

săvârșită.

Colegiul penal, conchide că, repararea unui prejudiciu produs prin

infracțiune, va impune inculpatul la repararea acestuia, or, conduita

infracțională este susceptibilă de a genera prejudicii atât materiale, cât și

morale.

Astfel, persoana care a cauzat prin fapta sa o daună altei persoane este

obligată la repararea ei, răspunderea juridică fiind privită ca sancțiune

juridică a unui comportament prejudiciabil.

Colegiul penal reține că, instanța de apel, analizând probele

administrate de către organul de urmărire penală, cercetate și verificate de

către instanțele de judecată cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod

de procedură penală, le-a dat o apreciere în conformitate cu prevederile art.

101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, veridicității și coroborării, stabilind toate aspectele de fapt și de

drept, astfel ajungând la concluzia justă privind condamnarea inculpatului

Rebeja Cristin în baza art. 187 alin. (2), lit. b), e), f) Cod penal.

Se constată că, nu și-a găsit confirmarea nici temeiul invocat la art. 427

alin. (1), pct. 10) Cod de procedură penală, și anume stabilirea unei pedepse

prea aspre inculpatului.

Or, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei

inculpatului, care anterior fiind condamnat pentru comiterea unei infracțiuni

grave la o pedeapsă condiționată (f. d. 3, vol. I), a comis ulterior o pedeapsă

prevăzută de art. 16 alin. (6) Cod penal, clasificată după caracterul și gradul

prejudiciabil ca fiind una excepțional de gravă, atentând la viața și sănătatea

persoanei, ceea ce denotă faptul că, nu a ajuns la concluziile necesare că

faptele social periculoase sânt supuse răspunderii penale, respectiv în cadrul

examinării fondului cauzei nu s-au admis careva erori, pedeapsa stabilită

fiind una proporțională cu împrejurările și gravitatea infracțiunii comise.

Colegiul penal consideră că argumentele invocate în cererea de recurs

nu sunt incidente prezentei cauze, instanțele de fond și-au motivat soluția

adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. art. 61, 75 Cod penal

la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilindu-

i inculpatului o pedeapsă proporțională faptei comise.

La caz, nu se constată vre-un temei pentru modificarea pedepsei în

privința inculpatului Rebeja Cristin, iar pedeapsa sub formă de închisoare,

6

așa cum a fost stabilită de către prima instanță și menținută de instanța de

apel, răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut în

art. 61 alin. (2) Cod penal, de restabilire a echității sociale, corectarea

inculpatului, precum și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea acestuia, cât și a altor persoane.

În acest context, Colegiul penal reține că, recursul ordinar declarat de

către avocatul Druță Boris în numele inculpatului Rebeja Cristin, urmează a

fi declarat inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Druță Boris în

numele inculpatului Rebeja Cristin, împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 02 noiembrie 2021, în cauza penală în privința

lui Rebeja Cristin xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 08 decembrie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Țurcan Anatolie

7