1ra-273/2021 — art. 145 alin. 2, 188 alin. 3 CP

Prin sentința Judecătoriei Chisinău, sediul Central din 12 decembrie 2018, inculpatul Rebeja Cristin XXXXX a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j), 188 alin. (3) lit. lit. c), d) Cod penal și cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedura penală i s-a stabilit pedeapsa după cum urmează: în baza art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j) Cod penal al 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis; în baza art. 188 alin. (3), lit. lit. c), d) Cod penal 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prun cumulul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit inculpatului Rebeja Cristin pedeapsa definitivă de 18 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumulul de sentințe s-a adăugat parțial la pedeapsa aplicată prin nouă sentința partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința nr. 1-1474/16 pronunțată de Judecătoria Rîșacni, mun. Chișinău la 06 1 octombrie 2016, stabilindu-i inculpatului Rebeja Cristin pedeapsa definitivă de 20 ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei Violeta Melnic în latura prejudiciului moral, cu încasarea din contul inculpatului Rebeja Cristin în beneficiul Violetei Melnic a sumei de 200 000 lei. S-a admis în principiu acțiunea civilă înaintată de succesorul victimei Violeta Melnic în latura prejudiciului material, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța civilă. Cheltuielile judiciare în mărime de 110 822 lei s-au trecut în contul statului.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, inculpatul Rebeja Cristin la 02 septembrie 2018, aproximativ la ora 06:00, aflându-se în apartamentul XXXXX, acționând intenționat, în scopul omorului asupra a două persoane, din interes material, pentru obținerea bunurilor acestora, profitând de faptul că cet. Novosiolov Stanislav a.n. XXXXXși cet. Melnic Vitalii, a.n. XXXXX se aflau în stare de ebrietate și de somn, și respectiv, în imposibilitatea evidentă de a se apăra, folosind un cuțit, a intrat în odaia în care dormea cet. Melnic Vitalii, unde, cu deosebită cruzime, i-a aplicat ultimului multiple lovituri cu un cuțit în abdomen (unde se află organe principale de viață) și alte regiuni ale corpului, ulterior a intrat în odaia în care dormea cet. Novosiolov Stanislav, l-a atacat pe ultimul, aplicându-i cu deosebită cruzime, multiple lovituri cu un cuțit în regiunea gâtului, abdomenului (unde se află organe principale de viață) și alte regiuni ale corpului, cauzându-le leziuni corporale, în urma cărora victimele au decedat. Conform raportului expertizei judiciare medico-legale nr. 201803C1751 din 20.09.2018 moartea lui Novosiolov Stanislav a survenit în urma hemoragiei externe și interne ca rezultat al cauzării plăgilor înțepat-tăiate în regiunea gâtului și toracelui cu lezarea arterei carotide stângi și pulmonului drept, la examinare fiind depistate: plăgi înțepat-tăiate penetrante în regiunea gâtului pe stânga și a toracelui cu lezarea țesuturilor moi adiacente, arterei carotide stângi, esofagului și traheii din stânga, pulmonului drept cu hemotorax pe dreapta, lezarea diafragmei și a stomacului, leziuni ce se califică ca vătămare corporală gravă care au legătură cu decesul. Conform raportului expertizei judiciare medico-legale nr. 201803C1752 din 24.09.2018 moartea lui Melnic Vitalie a survenit în rezultatul hemoragiei interne și externe ca urmare a plăgii înțepat-tăiate, penetrante, oarbe a toracelui, cu lezarea organelor interne, la examinare fiind depistate plagă înțepat-tăiată, penetrantă, oarbă a toracelui, cu lezarea țesuturilor moi, cartilajului coastei 4 pe stânga, cordului, aortei, lobului inferior plămânului stâng, hemotorax bilateral, leziuni calificate ca vătămare corporală gravă care este în legătură cauzală directă cu survenirea morții. 2 Totodată, la 02.09.2018, aproximativ la ora 06:00, cet. Rebeja Cristin aflându-se în apartamentul XXXXX, care aparține familiei Novosiolov, văzând că cet. Novosiolov Stanislav și cet. Melnic Vitalii, au asupra sa bunuri prețioase, acționând intenționat, în scopul sustragerii bunurilor acestora, luând din bucătărie un cuțit și profitând de faptul, că cet. Novosiolov Stanislav și Melnic Vitalii erau în stare de ebrietate și dormeau în odăi diferite, a intrat în odaia în care se afla cet. Melnic Vitalii unde, aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, l-a atacat pe ultimul aplicându-i multiple lovituri cu un cuțit peste diferite regiuni ale corpului, cauzându- i, conform raportului expertizei medico-legale nr. 201803C1752 din 24.09.2018, plăgi înțepat-tăiate, oarbe a gâtului, cu lezarea țesuturilor moi, cornului mare stâng osului hioid, plagă înțepat-tăiată a membrului inferior drept, plagă tăiată a degetului 1 piciorului stâng, leziuni care se califică ca vătămare corporală ușoară cu dereglare a sănătății de scurtă durată, precum și plagă înțepat-tăiată, penetrantă, oarbă a toracelui, cu lezarea țesuturilor moi, cartilajului coastei 4 pe stânga, cordului, aortei, lobului inferior plămânului stâng, hemotorax bilateral, leziuni calificate ca vătămare corporală gravă. Imediat după, a intrat în odaia în care dormea cet. Novosiolov Stanislav unde, aplicând violența periculoasă pentru viața și sănătatea persoanei, l-a atacat pe ultimul aplicându-i multiple lovituri cu un cuțit peste diferite regiuni ale corpului, cauzându-i, conform raportului expertizei medico-legale nr. 201803CI751 din 20.09.2018 plăgi înțepat-tăiate penetrante în regiunea gâtului pe stânga și a toracelui cu lezarea țesuturilor moi adiacente, arterei carotide stângi, esofagului și traheii din stânga, pulmonului drept cu hemotorax pe dreapta, lezarea diafragmei și a stomacului, leziuni ce se califică ca vătămare corporală gravă, precum și plagă înțepat-tăiată în regiunea capului, a umărului stâng, plăgi înțepat-tăiate a toracelui (nepenetrante), plăgi înțepat-tăiate și tăiate a membrelor superioare, plagă înțepat- tăiată (transfixiantă) a membrului inferior stâng, toate cu lezarea țesuturilor moi adiacente leziuni calificate ca vătămare corporală ușoară. Concomitent, pentru realizarea intențiilor sale criminale, Rebeja Cristin s-a apropiat de Melnic Vitalii și i-a smuls de la gât lanțul de aur, la prețul de 15 200 lei, i-a sustras telefonul mobil de model „Iphone” la prețul de 10 999 lei, cauzându-i astfel o daună în proporții considerabile în sumă totală de 26 199 lei, iar de la Novosiolov Stanislav și din apartament a sustras o brățară la prețul de 200 lei, un telefon mobil de model „Samsung” la prețul de 4 000 lei, telefonul mobil de model „Vonino Zun XS” la prețul de 3500 lei, un notebook de model „DELL” la prețul de 3 000 lei, o gentuță bărbătească la prețul de 200 lei, un cuțit de bucătărie la prețul de 100 lei și un ștergar de bucătărie la prețul de 50 lei, cauzându-i ultimului o daună în proporții considerabile în sumă totală de 11 050 lei. 3

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Rebeja Cristin să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j) Cod penal și să fie stabilită pedeapsa sub formă de 13 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis; art. 188 alin. (3) lit. c), d) Cod penal să fie stabilită pedeapsa sub formă de 8 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. art. 70 alin. (4), 84 alin. (1) Cod penal, a-i stabili pedeapsă definitivă, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, sub formă de 20 de ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. În baza art. art. 70 alin. (4), 85 alin. (1) Cod penal, a-i stabili pedeapsă definitivă, pentru cumulul total de sentințe, sub formă de 23 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis. Încasarea de la inculpat în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizelor judiciare. În motivarea cerințelor sale, a invocat că, instanța de judecată urma a fi reținut pericolele majore pe care le generează personalitatea sa, o persoană predispusă la comiterea de infracțiunii, în mod sistematic, inclusiv contra vieții, sănătății și proprietății persoanei, situație fundamentată pe informația privind infracțiunile comise anterior (formularul 246), majoritatea fiind infracțiuni cu aplicarea violenței fizice asupra persoanelor, exemple ce demonstrează că acesta anterior, fiind supus răspunderii penale pentru faptele comise, nu a conștientizat acțiunile sale infracționale comise anterior, comițând noi infracțiuni de o gravitate mai mare decât cele anterior comise. 3.1. Împotriva sentinței a declarat apel succesorul părții vătămate și civile Melnic Violeta prin care a solicitat casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Rebeja Cristin să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j) Cod penal și art. 188 alin. (3) lit. lit. c) și d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă definitivă cu închisoarea - detenția pe viață, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și admiterea totală a acțiunii civile înaintată de succesorul victimei Melnic Violeta în valoare 897 513 lei pentru compensarea prejudiciului cauzat prin omorul cu cruzime a fratelui și fiului Melnic Vitalii: 300 000 lei pentru recuperarea cheltuielilor de înmormântare a lui Melnic Vitalii; 26 199 lei pentru sustragerea după omorul cu deosebită cruzime a lui Melnic Vitalii a lanțului de aur de la gât în valoare totală de 15 200 lei și „Iphone "-ului în valoare de 10 999 lei; 200 000 lei pentru tratamentul necesar părinților Melnic Larisa și Melnic Dumitru și agravarea stării sănătății în legătură cu omorul cu cruzime a fiului Melnic Vitalii; 300 000 lei pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat lui Melnic Violeta, Melnic 4 Larisa, Melnic Dumitru prin decesul fiului și fratelui Melnic Vitalii; 2 377,10 lei pe lună (total 71313 lei), prestații periodice lui Melnic Dumitru, despăgubiri pentru diferența dintre pensia de întreținere și valoarea întreținerii acordate de decedatul Melnic Vitalii pentru perioada 02.09.2018-25.02.2021. În motivarea cerințelor sale a invocat că: pentru săvârșirea infracțiunilor Rebeja Cristin, anterior judecat cu sentința neexecutată merită cea mai aspră pedeapsă detenția pe viață; -la 06.09.2018 a fost înmormântat fratele său Melnic Vitalii, în legătură cu înmormântarea, a cheltuit 300 000 lei. Pentru o parte din această sumă dispune de bonuri, dar marea majoritate din taxele pentru examinare medico- legală, rituale bisericești nu sunt însoțite de bonul de plată, cumpărăturile legate de serviciile rituale, bisericești, masa de pomenire au fost făcute de la piață, unde produsele și mărfurile sunt mai ieftine, dar unde nu se eliberează bonuri de casă; Melnic Dumitru, tatăl decedatului este șomer și se afla la întreținerea fiului Melnic Vitalii, în legătură cu decesul fiului Melnic Vitalii, i-a fost stabilită pensie de întreținere în mărime de 2377,10 lei pe lună. Salariul mediu net al decedatului Melnic Vitalii în 2008 era de 7131, 31 lei. Familia era alcătuită din 3 persoane (Melnic Larisa - mama, Melnic Dumitru - tatăl, Melnic Vitalii - fiul). Deoarece Melnic Vitalii era unicul întreținător al părinților, fiecăruia dintre membrii familiei îi revenea câte 1/3 din salariul întreținătorului, adică - 2377,10 lei. Perioada, pentru care urmează a fi încasată această sumă este de la 03 septembrie 2018 data decesului lui Melnic Vitalii până la dobândirea pensiei pentru limită de vârstă a tatălui Melnic Dumitru la 25 februarie 2021, ceea ce constituie 2 ani și 6 luni sau 30 luni adică 2377,10 lei lunar sau 71313 lei; în urma omorului cu cruzime de către inculpatul Rebeja Cristin a fratelui său Melnic Vitalii - surorii Melnic Violeta, tatălui Melnic Dumitru și mamei Melnic Larisa, le-au fost cauzate suferințe morale enorme. Durerea nu avea margini când a aflat despre decesul fratelui Melnic Vitalii; caracteristica inculpatului Rebeja Cristin este una negativă dat fiind crimele penale cu intenție care le-a săvârșit în perioada liberării condiționate și această dramă nu avea loc în cazul în care aceasta ispășea pedeapsa cu închisoarea cu executare. Coreclamanta Melnic Larisa a fost nevoită să se adreseze zilnic la medic, avea o stare de anxietate care îi afectează statutul social și capacitatea de muncă. Despărțirea tatălui și mamei de fiu, cauzată de decesul fratelui numai a agravat suferințele morale ale părinților și surorii Melnic Violeta. 3.2. Împotriva sentinței Judecătoriei Chisinău, sediul Central din 12 decembrie 2018 a declarat apel succesorul părții vătămate și civile Melnic Violeta prin care a solicitat, casarea sentinței, cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Rebeja Cristin să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j) Cod penal 5 și art. 188 alin. (3), lit. lit. c) și d) Cod penal, stabilindu-i pedeapsă definitivă cu închisoarea - detenția pe viață, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și admiterea totală a acțiunii civile înaintată de succesorul victimei Melnic Violeta în valoare 897 513 lei pentru compensarea prejudiciului cauzat prin omorul cu cruzime a fratelui și fiului Melnic Vitalii: În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte: inculpatul Rebeja Cristin, anterior judecat cu sentința neexecutată merită cea mai aspră pedeapsă - detenția pe viață. Caracteristica negativă și deosebit de periculoasă a condamnatului, prin faptul că anterior a fost condamnat cu închisoare cu liberare condiționată și în perioada aflării în libertate după cum a constatat instanța de judecată condamnatul neavând nici o ocupație legală, studii, loc de muncă, familie și-a făcut din comiterea infracțiunilor o îndeletnicire și un mod de viață; la stabilirea despăgubirilor în cazul în care prin fapta ilicită s-a cauzat moartea unei persoane, în primul rând se vor lua în calcul toate cheltuielile de îngrijire a victimei înainte de deces și cheltuielile de înmormântare, inclusiv legate de serviciile rituale și bisericești, procurarea îmbrăcămintei, în limitele ce nu depășesc costul acestora în localitatea respectivă confirmate prin probele respective.

Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chisinău din 19 februarie 2019, apelurile declarate au fost admise, fiind casată sentința, parțial, în partea pedepsei și în partea acțiunii civile, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Rebeja Cristin, recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. lit. b), e), g) și j) și art. 188 alin. (3), lit. lit. c) și d) Cod penal, prin aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, a fost pedepsit: în baza art. 145 alin. (2), lit. lit. b), e), g) și j) Cod penal cu închisoare la 13 ani și 4 luni și în baza art. 188 alin. (3), lit. lit. c) și d) Cod penal, cu închisoare la 8 ani, iar în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilit pedeapsa sub formă de 21 ani închisoare și, în conformitate cu prevederile art. 85 Cod penal, pentru cumulul de sentințe, cu adăugire în întregime a pedepsei stabilite prin sentința Judecătoriei Râșcani, mun. Chișinău din 06 octombrie 2016, i-a fost stabilită pedeapsă definitivă de 24 ani închisoare, în penitenciar de tip închis. A fost admisă acțiunea civilă înaintată în procesul penal și încasat de la inculpatul Rebeja Cristin în beneficiul succesorului părții vătămate Melnic Vitalii, Melnic Violeta - 26 199 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului material produs prin infracțiune și - 300 000 lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral produs prin infracțiune. În rest, sentința a fost menținută. 6

Decizia a fost atacată cu recursuri ordinare de către procuror și de către succesorul părții vătămate Melnic Violeta prin care procurorul a solicitat casarea parțială a acesteia în partea cheltuielilor judiciare, iar succesorul părți vătămate a solicitat ca inculpatul să fie pedepsit pentru acțiunile infracționale comise la o pedeapsă sub formă de detenție pe viață.

Prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de Justiție din 19 noiembrie 2019, s-a admis recursurile ordinare declarate de către procuror și de către succesorul părții vătămate Melnic Violeta, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 19 februarie 2019, în partea aplicării pedepsei și cheltuielilor judiciare, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Celelalte dispoziții ale deciziei atacate au fost menținute. În motivarea deciziei instanța de recurs ordinar a menționat că, în partea descriptivă a deciziei atacate, au fost indicate motivele expuse mai sus, însă instanța ierarhic inferioară nu s-a expus asupra motivelor esențiale menționate, fără a fi făcută o analiză sau o argumentare din care considerente alegațiile nominalizate sunt respinse sau apreciate ca neîntemeiate, limitându-se cu expunerea unor fraze generale în pag. 247-248 f.d. III, în decizie. Totodată, la stabilirea pedepsei inculpatului instanța de apel nu a ținut cont și de faptul că: - în prezenta cauză supusă judecării, sancțiunea art. 145 alin. (2) lit. b), e), g), j) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul, prevede pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 ani sau cu detențiune pe viață; - dacă în speță sunt sau nu stabilite circumstanțe atenunate și sunt sau nu aplicabile prevederile art. 78 alin. (1) lit. c) Cod penal, care stipulează că, în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvîrșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau se schimbă după cum urmează: dacă pentru infracțiunea săvîrșită se prevede detențiune pe viață, aceasta se înlocuiește cu închisoare de la 15 la 25 de ani; - potrivit alin. (8) art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor imputate în rechizitoriu și a solicitat judecarea cauzei pe baza probelor administrate în faza urmăririi penale, solicitare care a fost admisă de către instanță prin încheiere, beneficiază de reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducere cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață se aplică pedeapsa închisorii de 30 ani; - în cazul în care instanța va concluziona că este necesar de a aplica cea mai severă pedeapsă sub formă de detențiune pe viață, ea va menționa despre acest fapt în partea descriptivă a hotărârii și va aplica 7 pedeapsa cu închisoare de 30 de ani, conducându-se de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală. Așadar, instanța de recurs a menționat că, în decizie instanța de apel urmează să analizeze argumentele importante invocate de apelant și menționate mai sus, motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de apelant. Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată, instanța de recurs a conchis că, instanța de apel a menținut sentința în partea în care s-a dispus ca cheltuielile judiciare în mărime de 110 822 lei, să fie trecute în contul statului. În motivarea soluției adoptate instanța de apel a indicat că „potrivit materialelor cauzei – rapoartele de expertiză a căror plată se solicită, sunt efectuate în temeiul ordonanțelor organului de urmărire penală, adică ordonatorul rapoartelor și expertizelor respective este reprezentantul organului de poliție - instituție publică, ce reprezintă statul. Prin urmare, în cauză, odată ce ordonatorul expertizei este o instituție abilitată a statului și, respectiv, nu există cererea inculpatului privind efectuarea rapoartelor și expertizelor respective, astfel rezultă în mod cert și univoc că plata pentru efectuarea rapoartelor de expertize nominalizate se face din contul mijloacelor bugetului de stat.”, astfel considerând că nu sunt fondate motivele invocate în apelul procurorului, ce vizează încasarea de la inculpat în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare legate de efectuarea rapoartelor de expertiză judiciară. Prin urmare, instanța de recurs ordinar a menționat că, procurorul solicită încasarea de la Rebeja C. a cheltuielilor judiciare în beneficiul statului, în sumă de 110 822 lei, dintre care: 6 526 lei, pentru efectarea expertizei judiciare nr. 201803C1751 din 20.09.2018; 9 824 lei, pentru efectarea expertizei judiciare nr. 201803C1752 din 24.09.2018; 224 lei, pentru efectarea expertizei judiciare nr. 201802P3264 din 10.09.2018; 17 640 lei, pentru efectarea expertizei judiciare nr. 20180500284 din 08.10.2018; 54 320 lei, pentru efectarea expertizei judiciare nr. 20180500283 din 08.10.2018; 19 530 lei, pentru efectarea expertizei judiciare nr. 20180500282 din 21.09.2018; 1 680 lei pentru efectarea expertizei judiciare dactiloscopică nr. 34/12/1 - R-4103 din 18 12.09.2018; 1078 lei, pentru efectarea expertizei judiciare nr. 201835A0574 din 20.09.2018. Astfel, la soluționarea chestiunii cu privire la încasarea sau neîncasarea din contul inculpatului Rebeja Cristin a cheltuielilor judiciare, ce țin de efectuarea 8 expertizei, instanța de apel nu a ținut cont de dispozițiile art. 227 alin. (1), (2) pct. 5) Cod de procedură penală, art. 229 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020, apelurile declarate de acuzatorul de stat, și de succesorul părții vătămate și civile Melnic Violeta împotriva sentinței au fost admise, casată sentința parțial și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează. ,,Lui Rebeja Cristin XXXXX recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j) Cod penal i se stabilește pedeapsă cu închisoare pe termen de 23 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i se stabilește pedeapsa definitivă cu închisoare pe termen de 28 (douăzeci și opt) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumulul de sentințe a adăuga parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință partea neexecutată a sentinței Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 06.10.2016, stabilindu-i lui Rebeja Cristin XXXXX prin aplicarea art. 70 alin. (4) Cod penal, pedeapsa definitivă de 30 ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Termenul de executare a pedepsei de calculat pentru inculpat din momentul pronunțării prezentei hotărâri, cu includerea duratei aflării inculpatului în stare de arest preventiv din 03.09.2018 până în prezent. Cheltuielile de judecată în mărime de 110 822 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare, se încasează în beneficiul statului de la inculpatul Rebeja Cristin. În rest, sentința se menține.” 7.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că, instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Rebeja Cristin încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j) Cod penal - omorul intenționat, săvârșit din interes material, profitând de starea de neputință evidentă a victimei care se datorează altui factor, asupra a două persoane, cu deosebită cruzime si art. 188 alin. (3) lit. lit. c), d) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violența periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșită cu aplicarea armei sau altor obiecte folosite în calitate de armă, cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, cu deosebită cruzime. 9 Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Rebeja Cristin, instanța de apel a constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j), 188 alin. (3), lit. lit. c), d) Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte de către părțile la proces. Instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței este contestată cu apel de către acuzatorul de stat în partea individualizării pedepsei penale și soluționării chestiunii referitor la cheltuielile de judecată și de partea vătămată și civilă Melnic Violeta în partea individualizării pedepsei penale și în latura civilă. Instanța de apel ținând cont de limitele judecării apelului notează că instanța de apel, la rejudecare, urmează să soluționeze chestiunea referitor la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Rebeja Cristin și chestiunea referitor la cheltuielile de judecată, inclusiv prin prisma particularităților indicate de instanța ierarhic superioară, a constatat că instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În acest context, instanța de apel a reținut că acțiunile infracționale comise de inculpatul Rebeja Cristin au fost încadrate în baza art. art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j), 188 alin. (3), lit. lit. c), d) Cod penal, infracțiuni care după caracterul și gradul prejudiciabil al faptei se califică ca infracțiune „excepțional de gravă” și „gravă”. Sancțiunea art. 145 alin. (2) Cod penal, prevede pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 ani sau cu detențiune pe viață, iar sancțiunea art. 188 alin. (3) Cod penal, prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 10 la 12 ani. Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că inculpatul Rebeja Cristin a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, s-a căit de cele comise. De asemenea, instanța de apel a reținut că inculpatul Rebeja Cristin la locul de trai se caracterizează satisfăcător (f.d. 188, vol. II), la evidența medicului narcolog sau psihiatru inculpatul Rebeja Cristin nu se află (f.d. 182, 184, vol. II), anterior a fost atras la răspundere penală, antecedentul penal nefiind stins (f.d. 190-191, vol. II - sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 06 octombrie 2016 inculpatul Rebeja Cristin a fost condamnat în baza art. art. 27, 187 alin. (2), lit. f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, fără amendă, cu 10 suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 3 ani (f.d. 108-111, vol. III). În conformitate cu art. 76 Cod penal, instanța de fond a reținut cu titlu de circumstanță atenuantă - căința sinceră. Cu referire la prevederile art. 77 Cod penal, instanța de fond nu a reținute cu titlu de circumstanțe agravante cele solicitate de procuror cum ar fi: comiterea infracțiunilor cu deosebită cruzime și folosindu-se de starea de neputință a victimelor, or, acestea constituie semne ale componențelor de infracțiuni de care este învinuit Rebeja Cristin, iar prin prisma art. 77 alin. (2) Cod penal, ele nu pot fi concomitent considerate drept circumstanțe agravante. Astfel, careva circumstanțe agravante în sensul art. 77 Cod Penal la caz nu au fost constatate. Instanța de apel a subliniat că, la data comiterii infracțiunilor, 02.09.2018, inculpatul Rebeja Cristin avea vârsta de 20 ani. Cu referire la stabilirea limitelor de pedeapsă, instanța de fond a indicat prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, potrivit cărora, la aplicarea pedepsei persoanelor care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, care au săvîrșit infracțiune la vârsta de la 18 până la 21 de ani, maximul pedepsei se reduce cu o treime. În cazul în care instanța, ținând cont de personalitatea infractorului, ajunge la concluzia că doar prin aplicarea pedepsei în limitele generale se va atinge scopul pedepsei penale, aceasta poate dispune o pedeapsă în limitele prevăzute de legea penală pentru infracțiunea săvârșită. Necesitatea aplicării pedepsei în limitele generale urmează a fi argumentată de către instanța de judecată. Totodată, potrivit alin. (8) art. 3641 Cod procedură penală, inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare, cu muncă neremunerată în folosul comunității și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu amendă. Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, se aplică pedeapsa închisorii de 30 de ani. Prin sentință, instanța de fond a aplicat inculpatului pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j) Cod penal pedeapsa sub formă de 13 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Astfel, instanța de apel la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Rebeja Cristin prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j) Cod penal a reținut ca fiind întemeiate argumentele invocate de succesorul părții vătămate Melnic Violeta care a susținut că inculpatul Rebeja Cristin anterior a fost judecat, 11 sentința nefiind executată, ultimul meritând cea mai aspră pedeapsă - detenția pe viață. Astfel, caracteristica inculpatului Rebeja Cristin este una negativă dat fiind infracțiunile care le-a săvârșit în perioada liberării condiționate și această dramă nu ar fi avut loc în cazul în care acesta executa pedeapsa cu închisoarea cu executare. Totodată, instanța de apel ținând cont de pericolul social al faptei comise de inculpatul Rebeja Cristin, de rezonanța socială a cazului, care s-a soldat cu decesul a două persoane, săvârșită din interes material, profitând de starea de neputință evidentă a victimelor care se datorează altui factor, acțiuni săvârșite cu deosebită cruzime raportate la personalitatea inculpatului Rebeja Cristin care anterior a fost atras la răspundere penală, ultimul fiind o persoană predispusă la comiterea de infracțiuni, inclusiv infracțiuni contra vieții, sănătății și proprietății persoanei și care în condițiile aplicării anterior a instituției suspendării condiționate a executării pedepsei a continuat să manifeste un comportament infracțional, a conchis că pedeapsa penală aplicată de prima instanță este prea blândă, aceasta nu va asigura restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane. Tot în acest context, instanța de apel a subliniat că, în speță nu pot fi aplicate prevederile art. 70 alin. (31) Cod penal, inculpatul nu poate beneficia de reducerea pedepsei cu o treime, anume reieșind din personalitatea acestuia, care a comis o infracțiune excepțional de gravă, soldată cu decesul a două persoane, anterior a fost condamnat, majoritatea infracțiunilor fiind comise cu aplicarea violenței fizice asupra persoanelor, exemple ce demonstrează că acesta anterior fiind supus răspunderii penale pentru faptele comise, nu a conștientizat acțiunile sale infracționale comise anterior, comițând noi infracțiuni de o periculozitate ridicată față de cele comise anterior. Totodată, instanța de apel a notat că, inculpatul Rebeja Cristin urmare a faptului că a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată beneficiază de reducerea pedepsei în conformitate cu alin. (8) art. 3641 Cod procedură penală. În ceea ce privește soluționarea chestiunii dacă în speță sunt sau nu stabilite circumstanțe atenunate și sunt sau nu aplicabile prevederile art. 78 alin. (1) lit. c) Cod penal, care stipulează că, în cazul în care instanța de judecată constată circumstanțe atenuante la săvârșirea infracțiunii, pedeapsa principală se reduce sau se schimbă după cum urmează: dacă pentru infracțiunea săvârșită se prevede detențiune pe viață, aceasta se înlocuiește cu închisoare de la 15 la 25 de ani, instanța de apel a notat că în speță a fost reținută circumstanța atenuantă - căința sinceră, însă la caz, nu sunt 12 aplicabile prevederile art. 78 alin. (1) lit. c) Cod penal, avându-se în vedere că inculpatul Rebeja Cristin beneficiază de reducerea pedepsei în conformitate cu alin. (8) art. 3641 Cod procedură penală. Astfel, sancțiunea art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j) Cod penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul Rebeja Cristin, prevede pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 ani sau cu detențiune pe viață, iar reieșind din prevederile alin. (8) art. 3641 Cod procedură penală, dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață se aplică pedeapsa închisorii de 30 ani. În acest sens, instanța de apel nu a stabilit incidența cazului de a fi aplicată cea mai severă pedeapsă sub formă de detențiune pe viață, iar în condițiile art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, aplicarea unei pedepse sub formă de 30 de ani, așa cum inculpatul Rebeja Cristin a recunoscut vina și a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, iar careva circumstanțe agravante în conformitate cu art. 77 Cod penal nu au fost constatate, totodată, instanța de fond ținând cont de vârsta inculpatului la data comiterii infracțiunii avea 20 ani, a constatat inaplicabilitatea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal, în baza cărora inculpatul poate beneficia de reducerea pedepsei cu o treime, anume reieșind din personalitatea inculpatului. Astfel, reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei stabilite la art. 75 Cod Penal, din caracterul infracțiunii, care potrivit prevederilor art. 16 alin. (6) Cod Ppenal este una „excepțional de gravă”, că inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunilor incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, de lipsa circumstanțelor agravante și ținând cont de pericolul social al faptei comise de inculpatul Rebeja Cristin, de rezonanța socială a cazului, care s-a soldat cu decesul a două persoane, săvârșită din interes material, profitând de starea de neputință evidentă a victimelor care se datorează altui factor, acțiuni săvârșite cu deosebită cruzime raportate la personalitatea inculpatului Rebeja Cristin care anterior a fost atras la răspundere penală, ultimul fiind o persoană predispusă la comiterea de infracțiuni, inclusiv infracțiuni contra vieții, sănătății și proprietății persoanei și care în condițiile aplicării anterior a instituției suspendării condiționate a executării pedepsei a continuat să manifeste un comportament infracțional va aplica inculpatului Rebeja Cristin pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j) Cod penal, pedeapsa penală sub formă de 23 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Totodată, prin sentință, inculpatului Rebeja Cristin recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. lit. c), d) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa sub formă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 13 În conformitate cu art. 70 alin. (4) Cod penal, (4) La stabilirea pedepsei definitive în caz de concurs de infracțiuni, pedeapsa închisorii nu poate depăși, 20 de ani pentru persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani, și 12 ani și 6 luni pentru minori, iar în caz de cumul de sentințe - de 30 ani pentru adulți, 25 de ani pentru persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani și 15 ani pentru minori. În conformitate cu art. 84 alin. (1) Cod penal, instanța de apel pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a aplicat inculpatului Rebeja Cristin pedeapsa definitivă de 28 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Instanța de apel a reținut că, prin sentința Judecătoriei Rîșcani, mun. Chișinău din 06 octombrie 2016, inculpatul Rebeja Cristin a fost condamnat în baza art. 27, 187 alin. (2), lit. f) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, fără amendă, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 3 ani (f.d. 108-111, vol. III). Astfel, instanța de apel a aplicat prevederile art. 85 alin. (1) Cod penal și pentru cumulul de sentințe a adăugat parțial la pedeapsa aplicată prin nouă sentința partea neexecutată a pedepsei stabilite de sentința nr. 1-1474/16 pronunțată de Judecătoria Rîșcani, mun. Chișinău la 06.10.2016, stabilind inculpatului Rebeja Cristin prin aplicarea prevederilor art. 70 alin. (4) Cod penal, pedeapsa definitivă de 30 ani închisoare, fără amendă, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. În ceea ce privește chestiunea referitor la cheltuielile de judecată, instanța de apel a reținut că acuzatorul de stat a solicitat încasarea de la inculpatul Rebeja Cristin cheltuielile judiciare în beneficiul statului pentru efectuarea expertizelor judiciare. În prezenta cauză penală se atestă că, suportate cheltuieli judiciare în sumă de 110 822 lei, dintre care: 6 526 lei - pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 201803C1751 din 20.09.2018; 9 824 lei - pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 201803C1752 din 24.09.2018; 224 lei - pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 201802P3264 din 10.09.2018; 17 640 lei - pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 20180500284 din 08.10.2018; 54 320 lei - pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 20180500283 din 08.10.2018; 19 530 lei - pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 20180500282 din 21.09.2018; 1 680 lei - pentru efectuarea expertizei judiciare dactiloscopică nr. 34/12/1-R-4103 din 12.09.2018; 1078 lei - pentru efectuarea expertizei judiciare nr. 201835A0574 din 20.09.2018. Conform art. 3 alin. (1) Cod procedură penală, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească. Prin Legea RM nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare 14 din 09.02.2018 „pentru modificarea și completarea unor acte legislative” la articolul 143, alineatul (2) Cod procedură penală care prevedea că „plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor bugetului de stat” a fost abrogat. Potrivit art. 227 Cod procedură penală, (1) Cheltuieli judiciare sînt cheltuielile suportate potrivit legii pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal. (2) Cheltuielile judiciare cuprind sumele: 1) plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate, reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților procedurali; 2) cheltuite pentru păstrarea, transportarea și cercetarea corpurilor delicte; 3) care urmează a fi plătite pentru acordarea asistenței juridice garantate de stat; 4) cheltuite pentru restituirea contravalorii obiectelor deteriorate sau nimicite în procesul de efectuare a expertizei sau de reconstituire a faptei; 5) cheltuite în legătură cu efectuarea acțiunilor procesuale în cauza penală. (3) Cheltuielile judiciare se plătesc din sumele alocate de stat dacă legea nu prevede altă modalitate. În conformitate cu art. 229 Cod procedură penală, (1) Cheltuielile judiciare sînt suportate de condamnat sau sînt trecute în contul statului. (2) Instanța de judecată poate obliga condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților, traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci cînd aceasta o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare. Achitarea cheltuielilor judiciare poate fi suportată și de condamnatul care a fost eliberat de pedeapsă sau căruia i-a fost aplicată pedeapsă, precum și de persoana în privința căreia urmărirea penală a fost încetată pe temeiuri de nereabilitare. Instanța de apel a reținut că, urmărirea și judecarea unei cauze penale ocazionează efectuarea de cheltuieli pentru întocmirea și transmiterea actelor de procedură, pentru administrarea probelor și conservarea mijloacelor materiale de probă, cu retribuirea apărătorilor, precum și cu orice alte cheltuieli necesare normalei desfășurări a procesului penal. În cheltuielile ocazionate de administrarea probelor se includ și sumele pentru retribuția cuvenită experților si interpreților pentru serviciul care l-au adus justiției. Spre deosebire de procesul civil, unde sumele necesare acestor cheltuieli sunt avansate de către reclamant, prin plata taxei de timbru, la introducerea acțiunii, în cauzele penale, în care activitatea judiciară se desfășoară din oficiu, sumele necesare cheltuielilor de urmărire sau de judecată sunt avansate, de regulă, de stat, prin organul judiciar în fața căruia se află cauza penală. Efectuarea cheltuielilor judiciare într-o cauză penală este provocată de săvârșirea unei infracțiuni, care impune desfășurarea urmăririi și a judecării cauzei pentru aplicarea legii penale celui ce a comis-o; ca urmare, cheltuielile judiciare sunt 15 imputabile inculpatului condamnat pentru săvârșirea infracțiunii, temeiul juridic fiind vinovăția sa infracțională. deoarece fără săvârșirea infracțiunii astfel de cheltuieli nu s-ar fi efectuat. Obligația inculpatului de a suporta cheltuielile judiciare este principală și integrală; întrucât săvârșirea unei infracțiuni atrage în mod inevitabil desfășurarea urmăririi penale și a judecării cauzei, pentru a i se aplica pedeapsa infractorului, obligația de a suporta cheltuielile judiciare îi revine în principal acestuia, chiar dacă partea vătămată și partea civilă au determinat, prin cererile lor, producerea unor cheltuieli; de asemenea, obligația de a suporta cheltuielile judiciare este integrală, incluzând toate cheltuielile necesare pentru pronunțarea unei hotărâri de condamnare de către prima instanță. Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiată solicitarea procurorului referitor la încasarea din contul inculpatului Rebeja Cristin a cheltuielilor judiciare în sumă de 110 822 lei este întemeiată, or, în conformitate alin. (1) art. 229 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în contul statului. Pe cale de consecință, instanța de apel a dispus ca cheltuielile de judecată în sumă de 110 822 lei, suportate în legătură cu efectuarea expertizelor judiciare să fie încasate de la inculpatul Rebeja Cristin în beneficiul statului. De asemenea, instanța de apel a menționat că, nu a stabilit incidența situației reglementată de art. 229 Cod procedură penală pentru a dispune eliberarea inculpatului de la plata cheltuielilor judiciare, fie total sau parțial, or, în cadrul ședinței de judecată nu a fost stabilit faptul că inculpatul are la întreținere careva persoane și că suportarea acestor cheltuieli, care de altfel este pusă în sarcina inculpatului potrivit art. 229 alin. (1) Cod procedură penală, ar putea influența substanțial asupra situației materiale a acestor persoane.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Dumitru Cazacu în numele inculpatului care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală solicită casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei decizii prin care inculpatul să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. lit. b), e), g), j), 188 alin. (3) lit. lit. c), d) Cod penal, cu admiterea acțiunii civile. În susținerea celor solicitate, apărătorul solicită ca inculpatului să îi fie aplicată o pedeapsă mai blândă din motiv că inculpatul la momentul săvârșirii faptei avea vârsta cuprinsă între 18 și 21 ani, ceea ce presupune reducerea a limitelor pedepsei penale. 16

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia, din următoarele considerente. Colegiul penal constată că, autorul recursului indică temeiul de casare a deciziei prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, fără a indica eroare de drept în acest sens. Astfel, Colegiul penal remarcă prevederile art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, care indică că, recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală, menționează expres cerințele cărora trebuie să corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. În acest sens se reține că art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede 16 temeiuri de declarare a recursului ordinar, astfel, dacă o parte a procesului consideră că soluția instanței de apel conține erori de drept și o atacă în instanța superioară, atunci ea este obligată conform art. 430 pct. 5) Cod de procedură penală, să motiveze recursul și să arate eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din temeiurile normei menționate. Prin urmare, inculpatul indicând temeiul nominalizat nu își argumentează poziția prin prisma erorilor de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegală. În cazul în care autorul nu invocă concret în recurs eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi declarat ca inadmisibil, deoarece nu corespunde cerințelor de conținut prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. Astfel, Colegiul penal constată că, recursul ordinar declarat de către apărare, nu întrunește condițiile legale de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze recursul cu circumstanțe în fapt și în drept care l-ar justifica sub acest aspect, întrucât potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Conform art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii 17 instanței de apel, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. În acest context, Colegiul penal conchide că, nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar și potrivit legii se impune inadmisibilitatea lui, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1)-(2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cazacu Dumitru în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iulie 2020, în propria cauză penală Rebeja Cristin XXXXX pe motiv că nu îndeplinește cerințele de conținut, prevăzute în art. 430 Cod de procedură penală. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 24 martie 2021. Președinte Iurie Diaconu Judecători Ion Guzun Liliana Catan 18