ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 683/2003

S-a

luat în examinare recursul declarat de S.L. împotriva sentinței civile

nr.291 din 27 iunie 2002 a Curții de Apel Cluj – Secția

comercială și de contencios administrativ.

La

apelul nominal s-a prezentat intimatul pârât Ministerul de Interne prin

consilierul juridic B.A., lipsind recurentul reclamant S.L.

Procedura

completă.

Consilierul

juridic B.A. a pus concluzii de respingere a recursului, menținerea

sentinței atacate ca legală și temeinică și pe fond

respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

C

U R T E A

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată la 18 martie 2002 la Tribunalul Sălaj,

trimisă prin declinare de competență la Curtea de Apel Cluj,

reclamantul S.L. a solicitat ca instanța să constate nulitatea

absolută a ordinului nr.II/01305 din 30 aprilie 1997 emis de ministrul de

interne și să oblige Ministerul de Interne la plata unor

despăgubiri de la data trecerii sale în rezervă și până la

data soluționării litigiului, cu cheltuieli de judecată.

În

motivarea acțiunii reclamantul arată că ordinul este nelegal,

fără obiect și reprezintă o răzbunare luată

împotriva sa.

Curtea

de Apel Cluj – Secția comercială și contencios administrativ,

prin sentința civilă nr.291 din 27 iunie 2002 a respins

acțiunea, reținând că reclamantul nu a indicat motivele de

nulitate a ordinului, împrejurare de natură a limita

posibilitățile de analiză a actului atacat.

Mai

reține că excepția privitoare la necompetența

instanței de contencios administrativ, invocată de reclamant, nu este

întemeiată și nici nu s-a formulat recurs de către acesta

împotriva sentinței prin care Tribunalul Sălaj și-a declinat

competența.

Reclamantul

a declarat recurs împotriva sentinței, criticând-o pentru nelegalitate

și netemeinicie.

Susține

că instanța nu a solicitat conexarea unor dosare și a

mijloacelor de probă aflate în dosarele respective și că nu a

avut în vedere că ordinul este nul absolut pentru că nu arată

documentația care a stat la baza emiterii lui.

Recursul

este nefondat.

Corect

a reținut  instanța de fond că recurentul nu a precizat în

concret în  ce constă nulitatea ordinului atacat.

Prin

cererea de recurs susține  că în ordin nu se arată

documentația care a stat la baza emiterii acestuia, susținere care

nu corespunde realității deoarece din conținutul ordinului

rezultă că la baza emiterii lui a stat hotărârea consiliului de judecată.

Instanța

de fond justificat nu a dispus conexarea la dosarul acesteia și a

celorlalte dosare invocate de recurent, pentru că în raport cu obiectul

cererii nu se impunea o astfel de soluție.

Ca

atare, recursul se va respinge ca nefondat, în temeiul art.14 din Legea

nr.29/1990 și art.299 și următoarele din Codul de procedură

civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de S.L. împotriva sentinței civile nr.291 din 27 iunie

2002 a Curții de Apel Cluj – Secția comercială și de

contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 19 februarie 2003.