ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 689/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 24

septembrie 2001, la Judecătoria Bacău, reclamanta S.I.F. Moldova SA Bacău, a

formulat opoziție la somația de executare a biletului la ordin, în valoare de

720.000 dolari S.U.A., emis de S.C. L.R. SRL Agnita, jud. Sibiu, în favoarea B.X.

SA.

În motivarea opoziției s-a invocat:

lipsa biletului la ordin, inopozabilitatea acestuia față de S.I.F., nulitatea

biletului la ordin.

Cu sentința nr. 623 din 10 ianuarie

2002, Judecătoria Bacău a declinat competența soluționării, în favoarea

Judecătoriei sector 3 București, care a investit biletul la ordin cu formulă

executorie.

Această hotărâre a fost atacată cu

recurs de ambele părți.

Tribunalul Bacău, prin decizia

civilă nr. 1163/2002, a respins recursul reclamantei, S.I.F. Moldova, și

admițând recursul pârâtei, A.V.A.B. (care a preluat creanța B.X.), a casat

sentința recurată, stabilind competența în favoarea Curții de Apel București

pentru soluționarea cauzei în primă instanță, în temeiul art. 19/19 din OUG nr.

5/1998.

Curtea de Apel București, secția V-a

comercială, prin sentința nr. 5 din 23 ianuarie 2003, a respins excepția

privind necompetența materială a Curții de apel și excepția lipsei titlului

invocate de S.I.F. Moldova, precum și excepția autorității lucrului judecat

invocată de A.V.A.B.

Pe fond, a fost respinsă opoziția,

la somația de executare a biletului la ordin, în valoare de 720.000 dolari

S.U.A., emis la 6 mai 1996, de SC. L.R. SRL Agnita, jud. Sibiu, și avalizat de

F.P.P. II Moldova.

În pronunțarea acestei hotărâri, s-a

reținut că biletul la ordin s-a emis de SC. L.R. SRL, în favoarea B.X. (A.V.A.B.),

și a fost avalizat de F.P.P. II Moldova în condițiile Legii nr. 58/1934.

Întrucât scadența era 6 mai 1997, și

nu a fost respectată, întemeiat s-a dispus învestirea cu formulă executorie, iar

opoziția formulată de S.I.F. Moldova este neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri,

reclamanta, S.I.F. Moldova, a declarat recurs, susținând că este netemeinică și

nelegală, întrucât:

Greșit s-a respins excepția de

necompetență a Curții de apel, întrucât este aplicabilă Legea nr. 58/1934, care

în art. 62 prevede competența judecătoriei, și această lege specială nu putea

fi modificată implicit printr-o altă lege specială, și anume, O.U.G. nr. 51/1998.

Pe fond, recurenta a susținut că F.P.P.

II Moldova nu avea în obiectul de activitate avalizarea unor titluri de credit,

neavând legătură cu fenomenul privatizării, deci s-a depășit capacitatea de

folosință, iar sancțiunea este nulitatea absolută;

- biletul la ordin nu a fost semnat

de reprezentantul legal al F.P.P. II Moldova;

- operațiunea juridică dintre B.X.

și emitentul biletului la ordin nu este legală, nu s-a încheiat un contract de

credit, astfel că lipsește raportul fundamental, în paguba avalistului.

Recursul este nefondat.

Competența soluționării cauzei, în

care parte este A.V.A.B. București (prin preluarea creanței B.X.), este a

Curții de apel.

Așa cum, întemeiat Curtea de Apel

București a motivat respingerea excepției de necompetență invocată de S.I.F.

Moldova, conform art. 19

19

din O.U.G. nr. 51/1998, cererile de orice

natură privind drepturile și obligațiile în legătură cu activele bancare

preluate de A.V.A.B., sunt de competența curții de apel în a cărei rază

teritorială se află sediul pârâtului.

Sunt fără temei și criticile recurentei

privind fondul cauzei.

Susținerea, privind semnarea

biletului la ordin cu depășirea capacității de folosință a F.P.P. II Moldova și

de către o persoană necompetentă, nu poate fi primită, întrucât instanța

analizează numai îndeplinirea condițiilor de formă ale titlului. Faptul că

reprezentantul avalistei și-a depășit atribuțiile este o problemă care nu poate

fi opusă creditoarei, F.P.P. II Moldova având calea regresului împotriva

împuternicitului său.

Biletul la ordin fiind un titlu

formal, independent, invocarea de către recurenta avalistă a lipsei de

legalitate, a raportului juridic fundamental, nu poate fi primită și analizată

în cadrul opoziției la executare.

Ca urmare, hotărârea atacată fiind

temeinică și legală, recursul urmează să fie respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta, S.I.F. Moldova SA Bacău, împotriva sentinței nr. 5 din

23 ianuarie 2003, a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi, 24 februarie 2004.