ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 751/2003

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La 28 august 1998, S.I.F. Moldova SA, cu sediul în Bacău, a

sesizat Tribunalul Neamț cu opoziția la executare, formulată în temeiul art. 62

alin. (2) din Legea nr. 58/1934, privind biletul la ordin, în valoare de

500.000 dolari S.U.A., emis de SC T.A. SRL Piatra Neamț în favoarea B.X.

Tribunalul Neamț, secția comercială,

prin sentința civilă nr. 2088 din 1 octombrie 1998, a declinat competența

soluționării opoziției în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

S-a reținut întemeiat că, potrivit

art. 62 alin. (2) din Legea nr. 58/1934, cu modificările aduse prin O.G. nr.

11/1993, soluționarea, în primă instanță a opoziției la executare, aparține

judecătoriei.

Judecătoria Piatra Neamț, prin

sentința civilă nr. 696 din 2 februarie 1999, a admis opoziția și a constatat

nulitatea biletului la ordin.

Apelul declarat de B.X. SA împotriva

acestei sentințe, a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul Neamț, prin

decizia civilă nr. 76 din 21 mai 1999.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs A.V.A.B. București.

Curtea de Apel Bacău, secția comercială,

prin decizia civilă nr. 114 din 21 octombrie 1999 a admis recursul, a casat

decizia Tribunalului Neamț nr. 76 din 21 mai 1999 și, admițând apelul aceleiași

părți, a desființat sentința Judecătoriei Piatra Neamț nr. 696 din 22 februarie

1999 și a reținut cauza spre competentă soluționare în prima instanță.

S-a reținut că soluționarea în fond

a opoziției la somația de plată, de către Judecătorie s-a făcut cu încălcarea

normelor de competență materială, întrucât, potrivit art. 7.8 și 39 din O.G.

nr. 55/1999, cererile de orice natură, privind realizarea creanțelor bancare,

sunt de competența, în primă instanță a Curților de apel.

În soluționarea în fond, Curtea de

apel Bacău, secția comercială, prin sentința civilă nr. 3 din 28 octombrie

1999, a admis opoziția la executare formulată de S.I.F. Moldova SA și a

constatat nulitatea biletului la ordin în litigiu.

Împotriva acestei sentințe a

declarat recurs A.V.A.B. București, aducând critici pe fondul cauzei.

Intimata, S.I.F. Moldova a invocat,

la 11 iulie 2000, excepția de necompetență materială a Curților de Apel în

soluționarea opoziției la somația de plată, susținând că, în temeiul art. 62

din Legea nr. 58/1934, norma specială, competentă în primă instanță, revine

Judecătoriei.

S-a invocat de către S.I.F. Moldova

și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor O.G. nr. 55/1999 în raport

cu prevederile art. 107 alin. (3), art. 125 alin. (3), art. 72alin. (3) lit.

h), art. 41 (2), art. 134 alin. (2) din Constituție.

Curtea constituțională, prin decizia

nr. 214 din 3 iulie 2001, a respins excepția de neconstituționalitate.

Privitor la excepția de necompetență

materială de soluționare de către Curtea de Apel, în primă instanță, a

opoziției la somația de plată, se rețin următoarele:

Prin O.G. nr. 11/1993 au fost

modificate prevederile art. 46, 61, 62, 72 și 86 din Legea nr. 58/1934, în

sensul că s-a atribuit, exclusiv judecătoriilor, competența materială de a

judeca, în primă instanță, cererile cambiale: cererea având ca obiect

învestirea cu formulă executorie a cambiei și biletului la ordin; opoziția

cambială, precum și acțiunile pentru anularea titlului cambial (pierdut,

sustras, distrus).

Aceste reglementări procedurale

speciale, prevăzute de legea cambiei și biletului la ordin, fac inaplicabile

dispozițiile de drept comun, privind competența materială a soluționării

acțiunilor și cererilor în materie comercială, și anume, prevederile art. 2

pct.1 lit. a) C. proc. civ., în sensul că judecătoria este singura instanță

competentă să soluționeze învestirea cu formulă executorie și opoziția cambială

urmare a somației de plată a debitorului, indiferent de valoarea titlului

cambial.

Este criticabilă hotărârea prin care

se reține competența, în primă instanță, a Curții de Apel în soluționarea

opoziției la somația de plată, pe temeiul art. 7 din O.G. nr. 55/1999.

Aceste dispoziții legale privind

executarea silită a creanțelor bancare neperformante, preluate la datoria

publică, nu sunt aplicabile acțiunilor cambiale, dat fiind faptul că procedura

specială, prevăzută de art. 62 din Legea nr. 58/1934 și O.G. nr. 11/1993, nu a

fost modificată.

Potrivit art. 62 din Legea

menționată „în termen de 5 zile de la primirea somației, debitorul poate face

opoziție la executare.

Opoziția se va introduce la

Judecătoria care a învestit cambia cu formulă executorie”.

Ca urmare, reținând, față de cele de

mai sus, că, competența materială, de soluționare a opoziției la somația de

plată revine Judecătoriei, urmează ca sentința Curții de Apel Bacău, nr. 3 din

28 octombrie 1999, să fie casată, iar dosarul să fie trimis Judecătoriei Piatra

Neamț pentru soluționarea în fond a opoziției la somația de plată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de creditoarea A.V.A.B. București

împotriva sentinței nr. 3 din 28 octombrie 1999 a Curții de Apel Bacău, secția

comercială și excepția privind competența materială.

Casează sentința nr. 3 din 28

octombrie 1999 a Curții de Apel Bacău, secția comercială, și trimite cauza,

spre competentă soluționare în fond Judecătoriei Piatra Neamț.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 1 februarie 2003.