- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția de contencios administrativ și fiscal
- Data
- 2 martie 2005
Decizia nr. 1358/2005 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 29 septembrie 2003, reclamantul B.G. a solicitat anularea hotărârii nr. 960 din 20 ianuarie 2003, emisă de Casa de Pensii a municipiului București și obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre care să constate că perioada 1 mai 1952 - 1 decembrie 1953 se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, deși îndeplinea toate condițiile legale, pârâta i-a refuzat recunoașterea drepturilor sale.
Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 576 din 24 martie 2004, a admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să emită o nouă decizie prin care să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002, pentru perioada 1 mai 1952 - 1 decembrie 1953, începând cu 1 septembrie 2002. Pentru a soluționa astfel, instanța a reținut că reclamantul, în perioada 1 mai 1952 - 1 decembrie 1953, a efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii. Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal, pârâta Casa de Pensii a municipiului București.
În motivare, pârâta a susținut că hotărârea Comisiei pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002 este corectă și legală, în concordanță cu actele ce au fost depuse de reclamant, hotărârea instanței de fond fiind criticabilă, atunci când a acordat drepturile de la data de 1 septembrie 2002. Critica este neîntemeiată. Potrivit art. 5 din Legea nr. 309/2002: „persoanele prevăzute la art. 1 vor beneficia de prevederile prezentei legi, cu începere de la data de întâi a lunii următoare depunerii cererii”.
Din copia livretului militar prezentat de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a prestat muncă în cadrul Brigăzilor organizate de muncă, în perioada 1 mai 1952 - 1 decembrie 1953. Având în vedere că reclamantul a formulat cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002, ce a fost înregistrată sub nr. 1150 din 20 august 2002 și că aceste drepturi se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei depunerii cererii, urmează a se stabili că drepturile ce i se cuvin reclamantului, trebuie acordate începând cu data de 1 septembrie 2002. Apreciind că prima instanță a stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a cererii, în considerarea art. 312 alin. (1) C. proc.
civ., Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 576 din 24 martie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondat. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2005.