ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1358/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la

data de 29 septembrie 2003, reclamantul B.G. a solicitat anularea hotărârii nr.

960 din 20 ianuarie 2003, emisă de Casa de Pensii a municipiului București și

obligarea pârâtei să emită o nouă hotărâre care să constate că perioada 1 mai

1952 - 1 decembrie 1953 se încadrează în prevederile Legii nr. 309/2002.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că, deși îndeplinea toate condițiile legale, pârâta i-a

refuzat recunoașterea drepturilor sale.

Curtea de Apel București, secția

de contencios administrativ, prin sentința civilă nr. 576 din 24 martie 2004, a

admis acțiunea, a anulat hotărârea contestată și a obligat pârâta să emită o

nouă decizie prin care să recunoască reclamantului, calitatea de beneficiar al

Legii nr. 309/2002, pentru perioada 1 mai 1952 - 1 decembrie 1953, începând cu

1 septembrie 2002.

Pentru a soluționa astfel,

instanța a reținut că reclamantul, în perioada 1 mai 1952 - 1 decembrie 1953, a

efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Împotriva sentinței a

declarat recurs în termen legal, pârâta Casa de Pensii a municipiului

București.

În motivare, pârâta a

susținut că hotărârea Comisiei pentru stabilirea drepturilor prevăzute de Legea

nr. 309/2002 este corectă și legală, în concordanță cu actele ce au fost depuse

de reclamant, hotărârea instanței de fond fiind criticabilă, atunci când a

acordat drepturile de la data de 1 septembrie 2002.

Critica este neîntemeiată.

Potrivit art. 5 din Legea nr.

309/2002: „persoanele prevăzute la art. 1 vor beneficia de prevederile

prezentei legi, cu începere de la data de întâi a lunii următoare depunerii

cererii”.

Din copia livretului militar

prezentat de reclamant în sprijinul cererii sale, rezultă că acesta a prestat

muncă în cadrul Brigăzilor organizate de muncă, în perioada 1 mai 1952 - 1

decembrie 1953.

Având în vedere că

reclamantul a formulat cererea de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr.

309/2002, ce a fost înregistrată sub nr. 1150 din 20 august 2002 și că aceste

drepturi se acordă de la data de întâi a lunii următoare celei depunerii

cererii, urmează a se stabili că drepturile ce i se cuvin reclamantului,

trebuie acordate începând cu data de 1 septembrie 2002.

Apreciind că prima instanță

a stabilit o corectă stare de fapt în cauză și că sunt întrunite condițiile de

admisibilitate a cererii, în considerarea art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

Curtea va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de Casa de Pensii a municipiului București împotriva sentinței civile nr. 576

din 24 martie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios

administrativ, ca nefondat.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 martie 2005.