ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 432/2004

Asupra

recursului de față;

Din

examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

N.D. în

contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București, a solicitat anularea

Hotărârii nr. 674/612/7 decembrie 2002 emisă de pârâtă și obligarea ei la

emiterea unei noi hotărâri prin care să se constate că perioada 10 ianuarie 1953

– 31 decembrie 1953 se încadrează în dispozițile art. 1 din Legea 309/2002.

În

motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că în mod greșit  i s-a respins

cererea întrucât  a satisfăcut stagiul militar în unitate de muncă din cadrul

Direcției Generale a Serviciului Muncii.

Curtea

de Apel București, secția contencios administrativ, prin sentința nr. 970 din 19

iunie 2003, a admis acțiunea, reținând  din actele depuse că perioada

solicitată se încadrează în dispozițiile  art. 1 din Legea 309/2002.

Considerând

sentința netemeinică și nelegală, pârâta a declarat recurs, susținând că s-a interpretat

greșit actul dedus judecății, hotărârea comisiei de respingere se justifică

întrucât aici nu fusese depus certificatul emis de Arhivele Naționale – act nou

prezentat la instanță.

Recursul

este nefondat.

Prin

Legea 309/ 2002, s-a recunoscut și acordat unele drepturi persoanelor care au

efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii în

perioada 1950 – 1961.

Conform

art.1 și 6 din Legea nr. 309/2002, beneficiază de prevederile prezentei legi,

persoana, cetățean român, care a efectuat stagiul militar în detașamentele de

muncă din cadrul Direcției Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950 –

1961, stabilirea drepturilor urmând a se face de casele teritoriale de pensii

și a municipiului București, la cerere, pe baza înscrisurilor din livretele

militare, din adeverințele eliberate de centrele militare județene sau de U.M.

02405 Pitești.

Livretul

militar seria D.I. nr. 023069 dovedește că, reclamantul a efectuat stagiul

militar în detașamente ale serviciului muncii „mână de lucru” „soldat

neinstruit”, situație confirmată și de certificatul nr. 53989/aprilie 2003 a

Arhivelor Naționale pentru perioada 10 ianuarie  1953 – 31 decembrie 1953.

Față de

probele administrate, în mod justificat instanța a admis acțiunea, astfel,

recursul se privește nefondat și în baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi

respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de Casa de Pensii a municipiului București împotriva

sentinței civile nr. 970 din 19 iunie 2003 a Curții de Apel București, secția

de contencios administrativ, ca nefondat.

Pronunțată

în ședință publică, astăzi 4 februarie 2004.