ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1362/2005

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

C.V., în contradictoriu cu

Casa de Pensii a municipiului București și Casa Națională de Pensii și Alte

Drepturi de Asigurări Sociale, a solicitat anularea hotărârii nr. 4261/3764 din

3 octombrie 2003 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri prin care

să i se recunoască că este beneficiar al dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002,

pentru perioada 9 aprilie 1958 - 30 aprilie 1960, cât a efectuat stagiul

militar în cadrul detașamentelor de muncă din Direcția Generală a Serviciului

Muncii.

Curtea de Apel București, secția

de contencios administrativ, prin sentința nr. 628 din 31 martie 2004, a admis

acțiunea și a obligat pârâta Casa de Pensii a municipiului București, la

emiterea unei noi hotărâri prin care i se recunoaște reclamantului, calitatea

de beneficiar al Legii nr. 309/2002.

Considerând hotărârea

nelegală, pârâtele au declarat recurs.

Casa de Pensii a

municipiului București susține că hotărârea pronunțată de comisie, de

respingere a cererii, a fost dată având în vedere probatoriul efectuat. În

instanță de-abia s-au adus probe care să confirme cererea făcută în temeiul

Legii nr. 309/2002.

Casa Națională de Pensii și

Alte Drepturi de Asigurări Sociale susține că acțiunea trebuia respinsă față de

ea, pentru lipsă de calitate procesuală pasivă. Deși există doar obligația

pârâtei Comisia de Pensii a municipiului București prevăzută în hotărâre,

faptul că în dispozitiv la admiterea acțiunii a fost trecută și ea, trebuie

rezolvat pentru a nu exista confuzii.

Recursurile sunt nefondate.

Din copia livretului militar

și din adresa nr. 2467/2003, emisă de U.M. 02405 Pitești, rezultă că

reclamantul a efectuat stagiul militar, în perioada 9 aprilie 1958 - 30 aprilie

1960, în detașament de muncă aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii,

astfel că în mod legal s-a admis acțiunea, s-a anulat hotărârea dată de Comisia

de pensii a municipiului București, iar aceasta a fost obligată la emiterea

unei noi hotărâri prin care i s-a recunoscut reclamantului, pentru perioada

arătată, că este beneficiar al Legii nr. 309/ 2002, din 1 ianuarie 2003.

Prin încheierea din 10

martie 2004, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei

Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, astfel că executarea

sentinței nu poate conduce la nici o confuzie privind partea obligată la

emiterea hotărârii, conform Legii nr. 309/2002.

În consecință, în baza art. 312

C. proc. civ., recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de Casa de Pensii a municipiului București și de Casa Națională de

Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, împotriva sentinței civile nr. 628

din 31 martie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios

administrativ, ca nefondate.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 2 martie 2005.