ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1362/2005

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: C.V., în contradictoriu cu Casa de Pensii a municipiului București și Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, a solicitat anularea hotărârii nr. 4261/3764 din 3 octombrie 2003 și obligarea pârâtei la emiterea unei noi hotărâri prin care să i se recunoască că este beneficiar al dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 309/2002, pentru perioada 9 aprilie 1958 - 30 aprilie 1960, cât a efectuat stagiul militar în cadrul detașamentelor de muncă din Direcția Generală a Serviciului Muncii. Curtea de Apel București, secția de contencios administrativ, prin sentința nr. 628 din 31 martie 2004, a admis acțiunea și a obligat pârâta Casa de Pensii a municipiului București, la emiterea unei noi hotărâri prin care i se recunoaște reclamantului, calitatea de beneficiar al Legii nr. 309/2002.

Considerând hotărârea nelegală, pârâtele au declarat recurs. Casa de Pensii a municipiului București susține că hotărârea pronunțată de comisie, de respingere a cererii, a fost dată având în vedere probatoriul efectuat. În instanță de-abia s-au adus probe care să confirme cererea făcută în temeiul Legii nr. 309/2002. Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale susține că acțiunea trebuia respinsă față de ea, pentru lipsă de calitate procesuală pasivă. Deși există doar obligația pârâtei Comisia de Pensii a municipiului București prevăzută în hotărâre, faptul că în dispozitiv la admiterea acțiunii a fost trecută și ea, trebuie rezolvat pentru a nu exista confuzii. Recursurile sunt nefondate.

Din copia livretului militar și din adresa nr. 2467/2003, emisă de U.M. 02405 Pitești, rezultă că reclamantul a efectuat stagiul militar, în perioada 9 aprilie 1958 - 30 aprilie 1960, în detașament de muncă aparținând Direcției Generale a Serviciului Muncii, astfel că în mod legal s-a admis acțiunea, s-a anulat hotărârea dată de Comisia de pensii a municipiului București, iar aceasta a fost obligată la emiterea unei noi hotărâri prin care i s-a recunoscut reclamantului, pentru perioada arătată, că este beneficiar al Legii nr. 309/ 2002, din 1 ianuarie 2003. Prin încheierea din 10 martie 2004, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, astfel că executarea sentinței nu poate conduce la nici o confuzie privind partea obligată la emiterea hotărârii, conform Legii nr. 309/2002.

În consecință, în baza art. 312 C. proc. civ., recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursurile declarate de Casa de Pensii a municipiului București și de Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, împotriva sentinței civile nr. 628 din 31 martie 2004, a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ, ca nefondate. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 martie 2005.