ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 275/2006

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 51/ PI din 26 mai 2005, Curtea de Apel Timișoara a respins plângerea formulată de petiționarul Ș.V. împotriva rezoluției din data de 7 martie 2005 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 203/II/2/2005 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara. A reținut instanța de fond că, împotriva aceleiași rezoluții petiționarul a mai formulat o plângere care a fost soluționată prin sentința penală nr. 33/PI/2005, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. 3116/P/2005, sentință împotriva căreia petiționarul a declarat recurs, dosarul fiind înaintat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cum în cauză a fost pronunțată o hotărâre, între aceleași părți, pentru același obiect, prezenta plângere a fost respinsă, neputând fi pronunțată o a doua hotărâre. Împotriva sentinței sus-menționate, petiționarul Ș.V. a declarat recurs reiterând motivele invocate în plângerea inițială, și anume că făptuitorii M.A. și B.I. au săvârșit infracțiunile de înșelăciune, fals, uz de fals, abuz de încredere, astfel că rezoluția pronunțată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara din 7 martie 2005 în dosarul nr. 203/II/272005 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale este neîntemeiată. Recursul este nefondat. Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prin decizia penală nr. 5112 din 12 septembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 3128/2005, s-a respins, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul Ș.V.

împotriva sentinței penale nr. 33/ PI din 20 aprilie 2005 a Curții de Apel Timișoara. Or, prin sentința penală sus-menționată fusese respinsă plângerea petiționarului împotriva aceleiași rezoluții. Ca atare, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru tripla identitate, respectiv obiect, cauză și părți, hotărârea pronunțată are autoritate de lucru judecat, împiedicând astfel rejudecarea dosarului. Față de considerentele arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a se respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționar. Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul Ș.V. împotriva sentinței penale nr. 51/ PI din 26 mai 2005 a Curții de Apel Timișoara. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 60 RON, cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 17 ianuarie 2006.