ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 373/2007

Asupra recursului penal de

față:

Prin sentința

penală nr. 705 din 15 iunie 2006, în dosar nr. 230/3/2006, Tribunalul

București, secția a II-a penală, a respins, ca neîntemeiată,

cererea de întrerupere a executării pedepsei formulată de petentul

condamnat D.M.

Pentru a hotărî astfel,

prima instanță a reținut că petentul a formulat cerere de

întrerupere a executării pedepsei detențiunii pe viață

aplicată prin sentința penală nr. 229 din 29 martie 2001

pronunțată de Tribunalul București, secția I penală,

în temeiul dispozițiilor art. 455 raportat la art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Petentul și-a motivat

cererea arătând că familia sa are dificultăți materiale,

iar mama sa, o stare precară a sănătății.

S-a avut în vedere și

referatul de anchetă socială efectuat de S.A.T. de pe lângă

Primăria sectorului I București.

Împotriva sentinței a

declarat apel petentul condamnat, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, raportat la faptul că datele anchetei sociale ar fi

îndreptățit instanța să aprecieze că sunt întrunite

dispozițiilor art. 453 lit. c) C. proc. pen. și, deci, să

admită cererea de întrerupere a executării pedepsei.

Examinând sentința în

raport de motivele de apel formulate, Curtea de Apel București, prin

decizia penală nr. 588/ A din 2 august 2006, a constatat că apelul

este nefondat, dată fiind împrejurarea că, deși din ancheta

socială efectuată rezultă un handicap grav al mamei

condamnatului și dificultăți materiale ale familiei sale, aceste

situații au un caracter permanent, neputând fi soluționate de

condamnat într-o perioadă de 3 luni, pentru cât s-ar putea dispune întreruperea

executării pedepsei.

Împotriva deciziei

pronunțate în apel a formulat, în continuare, recurs petentul condamnat,

criticând-o pentru aceleași motive invocate în apel.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 453 lit. c) C.

proc. pen., la care face referire art. 455 C. proc. pen., executarea pedepsei

închisorii sau a detențiunii pe viață poate fi întreruptă

când, din cauza unor împrejurări speciale, executarea în continuare a

pedepsei ar avea consecințe grave pentru condamnat, familia sa ori unitatea

la care a lucrat.

Din referatul

Autorității Tutelare de la domiciliu rezultă că,

într-adevăr mama sa are un handicap grav și că familia sa are

dificultăți materiale, dar aceste împrejurări au fost

preexistente săvârșirii infracțiunii care a atras condamnarea,

iar condamnatul nu ar putea modifica evoluția acestora într-o

perioadă de numai trei luni prevăzută de lege.

Mai mult, antecedentele

penale ale condamnatului duc la concluzia că, pe perioada întreruperii

executării pedepsei, acesta nu s-ar preocupa de

îmbunătățirea situației materiale a familiei și

îngrijirea mamei sale.

Drept urmare, apreciind ca

legale și temeinice hotărârile primei instanțe și a

instanței de apel, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.,

Curtea va respinge recursul ca nefondat.

Văzând și dispozițiile

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul D.M. împotriva deciziei penale nr. 588/ A din 2 august

2006 a Curții de Apel București, secția a II-a penală

și pentru cauze cu minori și familie.

Obligă recurentul condamnat la

plata sumei de 140 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de 40 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din

oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 23 ianuarie 2007.